Marcu - Moshe

Marcu - Moshe

Legămîntul Înnoit - Brith Chadasha - Scrierile Nazarinenilor

                      Capitolul 1

Tora - Pericopa 49 - Ki Teze 21 : 10 - 25 : 19

Haftarah - Isaia / Yeshayahu  40 : 1 - 11

Legămîntul Înnoit - Marcu / Moshe 1 : 1 - 14

Propovăduirea lui Ioan Botezătorul

1. Începutul Evangheliei lui יהושע Yașua haMaşiya, Fiul lui  יהוה YaHWeH.

2. După cum este scris în prorocul Isaia: „Iată,* trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea…

3. glasul* celui ce strigă în pustiu: „Pregătiţi calea lui  יהוה YaHWeH, neteziţi-I cărările”,

4. Ioan* boteza în pustiu, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.

5. Tot* ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; şi își  mărturiseau păcatele, și erau botezaţi în rîul Iordan.

6. Ioan era îmbrăcat* cu o haină de păr de cămilă, şi împrejurul mijlocului era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste** şi miere sălbatică.

7. Ioan propovăduia şi zicea: „După mine vine* Cel ce este mai Puternic decît mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg curelele încălţămintei.

8. Botezul* meu da, este în  apă; dar El vă va boteza în** Duhul Sfînt.”

Botezul şi ispitirea lui יהושע Yașua

9. În* vremea aceea, a venit יהושע Yașua din Nazaretul Galileii, şi a fost botezat de Ioan în Iordan.                              
        
10. Şi îndată, cînd ieşea* יהושע Yașua din apă, el a văzut cerurile deschise şi Duhul coborîndu-Se peste El ca un porumbel.

11. Şi din ceruri s-a auzit glasul care zicea: „Tu* eşti Fiul Meu preaiubit, în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea.”

12. Îndată* Duhul a mînat pe יהושע Yașua în pustiu,

13. unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice, şi-I* slujeau îngerii.

Începutul propovăduirii lui יהושע Yașua

14. După* ce a fost închis Ioan, יהושע Yașua a venit în Galileea şi propovăduia** Evanghelia lui  יהוה YaHWeH.
----------------------------------
15. El zicea: „S-a* împlinit vremea, şi Împărăţia lui  יהוה YaHWeH este aproape**. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie.”

Chemarea celor dintîi ucenici

16. Pe* cînd trecea יהושע Yașua pe lîngă Marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncînd o mreajă în mare, căci erau pescari.

17. יהושע Yașua le-a zis: „Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.”

18. Îndată, ei şi-au lăsat* mrejele şi au mers după El.

19. A* mers puţin mai departe şi a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care, şi ei, erau într-o corabie şi îşi dregeau mrejele.

20. Îndată i-a chemat; şi ei au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în corabie cu cei ce lucrau pe plată şi au mers după El.

יהושע Yașua vindecă pe un îndrăcit în Capernaum

21. S-au* dus la Capernaum. Şi, în ziua de Șabat, יהושע Yașua a intrat îndată în sinagogă şi a început să înveţe pe norod.

22. Oamenii* erau uimiţi de învăţătura Lui; căci îi învăţa ca unul care are putere, nu cum îi învăţau cărturarii.

23. În* sinagoga lor era un om care avea un duh necurat. El a început să strige:

24. „Ce* avem noi a face cu Tine, יהושע Yașua din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: eşti Sfîntul lui יהוה YaHWeH!”

25. יהושע Yașua l-a* certat şi i-a zis: „Taci şi ieşi afară din omul acesta!”

26. Şi duhul necurat a ieşit din el, scuturîndu-l* cu putere şi scoţînd un strigăt mare.

27. Toţi au rămas înmărmuriţi, aşa că se întrebau unii pe alţii: „Ce este aceasta? O învăţătură nouă! El porunceşte ca un stăpîn chiar şi duhurilor necurate, şi ele Îl ascultă!”

28. Şi îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii.

Tămăduirea soacrei lui Petru

29. După ce* a ieşit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov şi Ioan în casa lui Simon şi a lui Andrei.

30. Soacra lui Simon zăcea în pat prinsă de friguri; şi îndată au vorbit lui יהושע Yașua despre ea.

31. El a venit, a apucat-o de mînă, a ridicat-o în sus, şi au lăsat-o frigurile. Apoi ea a început să le slujească.

Tămăduirea altor bolnavi

32. Seara*, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii.

33. Şi toată cetatea era adunată la uşă.

34. El a vindecat pe mulţi care pătimeau de felurite boli; de asemenea, a scos mulţi draci şi nu* lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoşteau.

35. A* doua zi dimineaţa, pe cînd era încă întuneric de tot, יהושע Yașua S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.

36. Simon şi ceilalţi care erau cu El s-au dus să-L caute;

37. şi, cînd L-au găsit, I-au zis: „Toţi Te caută.”

38. El le-a răspuns: „Haidem să* mergem în altă parte, prin tîrgurile şi satele vecine, ca să propovăduiesc şi acolo; căci pentru** aceasta am ieşit.”

39. Şi S-a dus să propovăduiască* în sinagogi, prin toată Galileea; şi scotea dracii.

Tămăduirea unui lepros

40. A* venit la El un lepros, care s-a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga şi-I zicea: „Dacă vrei, poţi să mă cureţi.”

41. Lui יהושע Yașua I s-a făcut milă de el, a întins mîna, S-a atins de el şi i-a zis: „Da, voiesc, fii curăţat!”

42. Îndată l-a lăsat lepra, şi s-a curăţat.

43. יהושע Yașua i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus să plece numaidecît

44. şi i-a zis: „Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te de te arată preotului şi adu pentru curăţarea ta ce* a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”

45. Dar* omul acela, după ce a plecat, a început să vestească şi să spună în gura mare lucrul acesta, aşa că יהושע Yașua nu mai putea să intre pe faţă în nicio cetate; ci stătea afară, în locuri pustii, şi** veneau la El din toate părţile.

                     Capitolul 2

Vindecarea slăbănogului

1. După cîteva zile, יהושע Yașua S-a întors* în Capernaum. S-a auzit că este în casă

2. şi s-au adunat îndată aşa de mulţi, că nu putea să-i mai încapă locul dinaintea uşii. El le vestea Cuvîntul.

3. Au venit la El nişte oameni care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi.

4. Fiindcă nu puteau să ajungă pînă la El, din pricina norodului, au desfăcut acoperişul casei unde era יהושע Yașua şi, după ce l-au spart, au coborît pe acolo patul în care zăcea slăbănogul.

5. Cînd le-a văzut יהושע Yașua credinţa, a zis slăbănogului: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate!”

6. Unii din cărturari, care erau de faţă, se gîndeau în inimile lor:

7. „Cum vorbeşte Omul acesta astfel? Huleşte! Cine* poate să ierte păcatele decît numai  יהוה YaHWeH?”

8. Îndată, יהושע Yașua a cunoscut*, prin Duhul Său, că ei gîndeau astfel în ei şi le-a zis: „Pentru ce aveţi astfel de gînduri în inimile voastre?

9. Ce* este mai lesne: a zice slăbănogului: „Păcatele îţi sunt iertate”, ori a zice: „Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă”?

10. Dar, ca să ştiţi că Fiul Omului are putere pe pămînt să ierte păcatele,

11. „Ţie îţi poruncesc”, a zis El slăbănogului, „scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă.”

12. Şi îndată, slăbănogul s-a sculat, şi-a ridicat patul şi a ieşit afară în faţa tuturor; aşa că toţi au rămas uimiţi şi slăveau pe  יהוה YaHWeH şi ziceau: „Niciodată n-am văzut aşa ceva!”

Chemarea lui Levi

13. יהושע Yașua* a ieşit iarăşi la mare. Toată mulţimea venea la El; şi El învăţa pe toţi.

14. Cînd* trecea pe acolo, a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, şezînd la vamă. Şi i-a zis: „Vino după Mine!” Levi s-a sculat şi a mers după El.

יהושע Yașua stă la masă cu vameşii şi păcătoşii

15. Pe* cînd şedea יהושע Yașua la masă în casa lui Levi, mulţi vameşi şi păcătoşi au şezut şi ei la masă cu El şi cu ucenicii Lui; căci erau mulţi care mergeau de obicei după El.

16. Cărturarii şi fariseii, cînd L-au văzut mîncînd cu vameşii şi cu păcătoşii, au zis ucenicilor Lui: „De ce mănîncă El şi bea cu vameşii şi cu păcătoşii?”

17. יהושע Yașua, cînd a auzit acest lucru, le-a zis: „Nu* cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit să chem la pocăinţă nu pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.”

Despre post

18. Ucenicii* lui Ioan şi fariseii obişnuiau să postească. Ei au venit şi au zis lui יהושע Yașua: „Pentru ce ucenicii lui Ioan şi ai fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?”

19. יהושע Yașua le-a răspuns: „Oare pot posti nuntaşii cîtă vreme este mirele cu ei? Cîtă vreme au pe mire cu ei, nu pot posti.

20. Vor veni zile cînd va fi luat mirele de la ei, şi atunci vor posti în ziua aceea.

21. Nimeni nu coase un petic de postav nou la o haină veche; altfel, peticul de postav nou rupe o parte din cel vechi, şi mai rea ruptură se face.

22. Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul cel nou sparge burdufurile, şi vinul se varsă, iar burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou este pus în burdufuri noi.”

Spicele de orz și într-o zi de Șabat

23. S-a întîmplat că într-o zi de Șabat, יהושע Yașua trecea* prin lanurile de orz. Ucenicii Lui, pe cînd mergeau, au început să smulgă** spice de orz.

24. Fariseii i-au zis: „Vezi, de ce fac ei ce nu este îngăduit să facă în ziua de Șabat?”

25. יהושע Yașua le-a răspuns: „Oare n-aţi citit niciodată ce* a făcut David, cînd a fost în nevoie şi cînd a flămînzit el şi cei ce erau împreună cu el?

26. Cum a intrat în casa lui  יהוה YaHWeH, în zilele marelui preot Ahimelec, şi a mîncat pîinile pentru punerea înaintea lui  יהוה YaHWeH, pe care* nu este îngăduit să le mănînce decît preoţii? Şi cum a dat din ele chiar şi celor ce erau cu el?”

27. Apoi le-a zis: „Ziua de Șabat a fost creat pentru om, iar nu omul pentru Șabat;

28. aşa că Fiul Omului este Stăpîn*al zilei de Șabat” 

                   Capitolul 3

Omul cu mîna uscată

1. יהושע Yașua a* intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mîna uscată.

2. Ei pîndeau pe יהושע Yașua să vadă dacă-l va vindeca în ziua de Șabat, ca să-L poată învinui.

3. Şi יהושע Yașua a zis omului care avea mîna uscată: „Scoală-te şi stai la mijloc!”

4. Apoi le-a zis: „Este îngăduit în ziua de Șabat să faci bine sau să faci rău? Să scapi viaţa cuiva sau s-o pierzi?” Dar ei tăceau.

5. Atunci, rotindu-Şi privirile cu mînie peste ei şi mîhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: „Întinde-ţi mîna!” El a întins-o, şi mîna i s-a făcut sănătoasă.

6. Fariseii* au ieşit afară şi s-au sfătuit îndată cu irodienii** cum să-L piardă.

יהושע Yașua vindecă pe bolnavi

7. יהושע Yașua S-a dus cu ucenicii Săi la mare. După El a mers o mare mulţime de oameni din Galileea; şi* o mare mulţime de oameni din Iudeea,

8. din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan şi dimprejurul Tirului şi Sidonului, cînd a auzit tot ce făcea, a venit la El.

9. יהושע Yașua a poruncit ucenicilor să-I ţină la îndemînă o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod.

10. Căci El vindeca pe mulţi şi de aceea toţi cei ce aveau boli se înghesuiau spre El ca să se atingă de El.

11. Duhurile* necurate, cînd Îl vedeau, cădeau la pămînt înaintea Lui şi strigau: „Tu** eşti Fiul lui  יהוה YaHWeH.”

12. Dar El le* poruncea îndată cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut.

Alegerea celor doisprezece apostoli

13. În urmă*, יהושע Yașua S-a suit pe munte; a chemat la El pe cine a vrut, şi ei au venit la El.

14. A rînduit dintre ei doisprezece, ca să-i aibă cu Sine şi să-i trimită să propovăduiască.

15. Le-a dat şi putere să vindece bolile şi să scoată dracii.

16. Iată cei doisprezece pe care i-a rînduit: Simon, căruia i-a* pus numele Petru;

17. Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care tălmăcit înseamnă: „Fiii tunetului”;

18. Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon, canaanitul,

19. şi Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vîndut.

Păcatul împotriva Duhului Sfînt

20. Au venit în casă şi s-a adunat din nou norodul, aşa că* nu puteau nici măcar să prînzească.

21. Rudele lui יהושע Yașua, cînd au auzit cele ce se petreceau, au venit să pună mîna pe El. Căci* ziceau: „Şi-a ieşit din minţi.”

22. Şi cărturarii care se coborîseră din Ierusalim ziceau: „Este* stăpînit de Baal-zebul; scoate dracii cu ajutorul stăpînului dracilor.”

23. יהושע Yașua* i-a chemat la El şi le-a zis, în pilde: „Cum poate Satana să scoată afară pe Satana?

24. Dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei înseşi, împărăţia aceea nu poate dăinui.

25. Şi dacă o casă este dezbinată împotriva ei înseşi, casa aceea nu poate dăinui.

26. Tot astfel, dacă Satana se răscoală împotriva lui însuşi este dezbinat şi nu poate dăinui, ci s-a isprăvit cu el.

27. Nimeni* nu poate să intre în casa unui om tare şi să-i jefuiască gospodăria decît dacă a legat mai întîi pe omul acela tare; numai atunci îi va jefui casa.

28. Adevărat* vă spun că toate păcatele şi toate hulele pe care le vor rosti oamenii li se vor ierta;

29. dar oricine va huli împotriva Duhului Sfînt nu va căpăta iertare în veac: ci este vinovat de un păcat veşnic.”

30. Aceasta pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat.”

Mama şi fraţii lui יהושע Yașua

31. Atunci* au venit mama şi fraţii Lui şi, stînd afară, au trimis să-L cheme.

32. Mulţimea şedea în jurul Lui, cînd I-au spus: „Iată că mama Ta şi fraţii Tăi sunt afară şi Te caută.”

33. El a răspuns: „Cine este mama Mea şi fraţii Mei?”

34. Apoi, aruncîndu-Şi privirile peste cei ce şedeau împrejurul Lui: „Iată”, a zis El, „mama Mea şi fraţii Mei!

35. Căci oricine face voia lui  יהוה YaHWeH, acela Îmi este frate, soră şi mamă.”

                     Capitolul 4

Pilda semănătorului

1. יהושע Yașua a început iarăşi* să înveţe pe norod lîngă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S-a suit şi a şezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe ţărm lîngă mare.

2. Apoi a început să-i înveţe multe lucruri în pilde; şi* în învăţătura pe care le-o dădea, le spunea:

3. „Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieşit să semene.

4. Pe cînd semăna, o parte din sămînţă a căzut lîngă drum: au venit păsările şi au mîncat-o.

5. O altă parte a căzut pe un loc stîncos, unde n-avea mult pămînt: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pămînt adînc;

6. dar, cînd a răsărit soarele, s-a pălit; şi, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat.

7. O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat-o şi n-a dat rod.

8. O altă parte a căzut în pămînt bun: a dat* rod, care se înălţa şi creştea; şi a adus: una treizeci, alta şaizeci, şi alta o sută.”

9. Apoi a zis: „Cine are urechi de auzit să audă.”

10. Cînd* a fost singur, cei ce erau în jurul Lui împreună cu cei doisprezece L-au întrebat despre pilde.

11. „Vouă”, le-a zis El, „v-a fost dat să cunoaşteţi taina Împărăţiei lui  יהוה YaHWeH; dar pentru cei ce* sunt afară din numărul vostru, toate lucrurile sunt înfăţişate în pilde;

12. pentru ca*, „măcar că privesc, să privească şi să nu vadă, şi măcar că aud, să audă şi să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la  יהוה YaHWeH şi să li se ierte păcatele.”

13. El le-a mai zis: „Nu înţelegeţi pilda aceasta? Cum veţi înţelege atunci toate celelalte pilde?

14. Semănătorul* seamănă Cuvîntul.

15. Cei înfăţişaţi prin sămînţa căzută lîngă drum sunt aceia în care este semănat Cuvîntul; dar după ce l-au auzit, vine Satana îndată şi ia Cuvîntul semănat în ei.

16. Tot aşa, cei înfăţişaţi prin sămînţa căzută în locurile stîncoase sunt aceia care, cînd aud Cuvîntul, îl primesc îndată cu bucurie;

17. dar n-au rădăcină în ei, ci ţin pînă la o vreme; şi cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el.

18. Alţii sunt cei înfăţişaţi prin sămînţa căzută între spini; aceştia sunt cei ce aud Cuvîntul;

19. dar năvălesc în ei grijile lumii, înşelăciunea* bogăţiilor şi poftele altor lucruri, care îneacă Cuvîntul şi-l fac astfel neroditor.

20. Alţii apoi sunt înfăţişaţi prin sămînţa căzută în pămînt bun. Aceştia sunt cei ce aud Cuvîntul, îl primesc şi fac rod: unul treizeci, altul şaizeci şi altul o sută.”

Lumina

21. El* le-a mai zis: „Oare lumina este adusă ca să fie pusă sub baniţă sau sub pat? Nu este adusă ca să fie pusă în sfeşnic?

22. Căci* nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic tăinuit care nu va ieşi la lumină.

23. Dacă* are cineva urechi de auzit, să audă.”

24. El le-a mai zis: „Luaţi seama la ce auziţi. Cu* ce măsură veţi măsura, vi se va măsura: şi vi se va da şi mai mult.

25. Căci* celui ce are i se va da; dar de la cel ce n-are se va lua şi ce are.”

Pilda cu sămînţa

26. El a mai zis: „Cu* Împărăţia lui יהוה YaHWeH este ca atunci cînd aruncă un om sămînţa în pămînt;

27. fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua, sămînţa încolţeşte şi creşte fără să ştie el cum.

28. Pămîntul rodeşte singur: întîi un fir verde, apoi spic, după aceea grîu deplin în spic;

29. şi cînd este copt rodul, pune* îndată secera în el, pentru că a venit secerişul.”

Pilda grăuntelui de muştar

30. El a mai zis: „Cu* ce vom asemăna Împărăţia lui  יהוה YaHWeH sau prin ce pildă o vom înfăţişa?

31. Se aseamănă cu un grăunte de muştar care, cînd este semănat în pămînt, este dintre cele mai mici dintre toate seminţele de pe pămînt;

32. dar, după ce a fost semănată, creşte şi se face mai mare decît toate zarzavaturile şi face ramuri mari, aşa că păsările cerului îşi pot face cuiburi la umbra lui.”

33. יהושע Yașua* le vestea Cuvîntul prin multe pilde de felul acesta, după cum erau ei în stare să-l priceapă. 

34. Nu le vorbea deloc fără pildă; dar, cînd era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.

Potolirea furtunii

35. În* aceeaşi zi, seara, יהושע Yașua le-a zis: „Să trecem în partea cealaltă.”

36. După ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla şi aşa cum era. Împreună cu El mai erau şi alte corăbii.

37. S-a stîrnit o mare furtună de vînt care arunca valurile în corabie, aşa că mai că se umplea corabia.

38. Şi El dormea la cîrmă pe căpătîi. Ucenicii L-au deşteptat şi I-au zis: „Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?”

39. El S-a sculat, a certat vîntul şi a zis mării: „Taci! Fără gură!” Vîntul a stat şi s-a făcut o linişte mare.

40. Apoi le-a zis: „Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?”

41. I-a apucat o mare frică şi ziceau unii către alţii: „Cine este Acesta de Îl ascultă chiar şi vîntul şi marea?”

                   Capitolul 5

Vindecarea unui îndrăcit

1. Au* ajuns pe celălalt ţărm al mării, în ţinutul gadarenilor.

2. Cînd a ieşit יהושע Yașua din corabie, L-a întîmpinat îndată un om care ieşea din morminte, stăpînit de un duh necurat.

3. Omul acesta îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu mai putea să-l ţină legat, nici chiar cu un lanţ.

4. Căci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi şi cu cătuşe la mîini, dar rupsese cătuşele şi sfărîmase obezile, şi nimeni nu-l putea domoli.

5. Totdeauna, zi şi noapte, stătea în morminte şi pe munţi, ţipînd şi tăindu-se cu pietre.

6. Cînd a văzut pe יהושע Yașua de departe, a alergat, I s-a închinat

7. şi a strigat cu glas tare: „Ce am eu a face cu Tine, יהושע Yașua, Fiul lui Eylohim cel Preaînalt? Te jur în Numele  יהוה YaHWeH, să nu mă chinuieşti!”

8. Căci יהושע Yașua îi zicea: „Duh necurat, ieşi afară din omul acesta!”

9. „Care-ţi este numele?” l-a întrebat יהושע Yașua. „Numele meu este „legiune”, a răspuns el, „pentru că suntem mulţi.”

10. Şi Îl ruga stăruitor să nu-i trimită afară din ţinutul acela.

11. Acolo, lîngă munte, era o turmă mare de porci care păşteau.

12. Şi dracii L-au rugat şi au zis: „Trimite-ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei.”

13. יהושע Yașua le-a dat voie. Şi duhurile necurate au ieşit şi au intrat în porci; şi turma s-a repezit de pe rîpă în mare: erau aproape două mii, şi s-au înecat în mare.

14. Porcarii au fugit şi au dat de ştire în cetate şi prin satele vecine. Oamenii au ieşit să vadă ce s-a întîmplat.

15. Au venit la יהושע Yașua, şi iată pe cel ce fusese îndrăcit şi avusese legiunea de draci, şezînd jos îmbrăcat şi întreg la minte; şi s-au înspăimîntat.

16. Cei ce văzuseră cele întîmplate le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel îndrăcit şi cu porcii.

17. Atunci au* început să roage pe יהושע Yașua să plece din ţinutul lor.           

18. Pe cînd Se suia El în corabie, omul* care fusese îndrăcit Îl ruga să-l lase să rămînă cu El.

19. יהושע Yașua nu i-a dat voie, ci i-a zis: „Du-te acasă la ai tăi şi povesteşte-le tot ce ţi-a făcut  יהוה YaHWeH şi cum a avut milă de tine.”

20. El a plecat şi a început să vestească prin Decapole tot ce-i făcuse יהושע Yașua. Şi toţi se minunau.
Învierea fiicei lui Iair şi vindecarea unei femei bolnave de doisprezece ani

21. După* ce a trecut יהושע Yașua iarăşi de cealaltă parte cu corabia, s-a adunat mult norod în jurul Lui. El stătea lîngă mare.

22. Atunci* a venit unul din fruntaşii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut, fruntaşul s-a aruncat la picioarele Lui

23. şi I-a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: „Fetiţa mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ţi pune mîinile peste ea, ca să se facă sănătoasă şi să trăiască.”

Se citește ca Pericopa 27 in an cu 12 luni

Tora - Pericopa 28 - Mtzora 14 : 1 - 15 : 33

Se citește separat in an cu 13 luni

Haftarah - 2 Împărați / Melechim Bet 7 : 3 - 20

Legămîntul Înnoit - Marcu - Moshe - 5 : 24 - 34

24. יהושע Yașua a plecat împreună cu el. Şi după El mergea mult norod şi-L îmbulzea.

25. Şi era o femeie care de doisprezece ani avea* o scurgere de sînge.

26. Ea suferise mult de la mulţi doctori; cheltuise tot ce avea, şi nu simţise nicio uşurare; ba încă îi era mai rău.

27. A auzit vorbindu-se despre יהושע Yașua, a venit pe dinapoi prin mulţime şi s-a atins de ciucurii Lui.

28. Căci îşi zicea ea: „Dacă aş putea doar să mă ating de ciucurii Lui, mă voi tămădui.”

29. Şi îndată a secat izvorul sîngelui ei. Şi a simţit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală.

30. יהושע Yașua a cunoscut îndată că o putere* ieşise din El; şi, întorcîndu-Se spre mulţime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?”   [ aici Țițit, ciucuri ]

31. Ucenicii I-au zis: „Vezi că mulţimea Te îmbulzeşte şi mai zici: „Cine s-a atins de Mine?”

32. El Se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta.

33. Femeia, înfricoşată şi tremurînd, căci ştia ce se petrecuse în ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui şi I-a spus tot adevărul.

34. Dar יהושע Yașua i-a zis: „Fiică, credinţa* ta te-a mîntuit; du-te în pace şi fii tămăduită de boala ta.”

-------------------------------------

35. Pe cînd vorbea El încă*, iată că vin nişte oameni de la fruntaşul sinagogii care-i spun: „Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Învăţătorul?”

36. Dar יהושע Yașua, fără să ţină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntaşului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!”

37. Şi n-a îngăduit nimănui să-L însoţească, afară de Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui Iacov.

38. Au ajuns la casa fruntaşului sinagogii. Acolo יהושע Yașua a văzut o zarvă, şi pe unii care plîngeau şi se tînguiau mult.

39. A intrat înăuntru şi le-a zis: „Pentru ce faceţi atîta zarvă şi pentru ce plîngeţi? Copila n-a murit, ci doarme*.”

40. Ei îşi băteau joc de El. Atunci*, după ce i-a scos afară pe toţi, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce-L însoţiseră şi a intrat acolo unde zăcea copila.

41. A apucat-o de mînă şi i-a zis: „Talita, cumi”, care tălmăcit înseamnă: „Fetiţo, scoală-te îţi zic!”

42. Îndată fetiţa s-a sculat şi a început să umble; căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniţi.

43. יהושע Yașua le-a* poruncit cu tărie să nu ştie nimeni lucrul acesta; şi a zis să dea de mîncare fetiţei.

                  Capitolul 6

יהושע Yașua la Nazaret – Necredinţa locuitorilor

1. יהושע Yașua a* plecat de acolo şi S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.

2. Cînd a venit ziua de Șabat, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, cînd Îl auzeau, se mirau şi ziceau: „De* unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta care I-a fost dată? Şi cum se fac astfel de minuni prin mîinile Lui?

3. Nu este Acesta tîmplarul, feciorul lui Miriam, fratele* lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt surorile Lui aici între noi?” Şi găseau** o pricină de poticnire în El.

4. Dar יהושע Yașua le-a zis: „Un proroc nu* este dispreţuit decît în patria Lui, între rudele Lui şi în casa Lui.”

5. N-a* putut să facă nicio minune acolo, ci doar Şi-a pus mîinile peste cîţiva bolnavi şi i-a vindecat.

Trimiterea celor doisprezece

6. Şi Se* mira de necredinţa lor. יהושע Yașua străbătea** satele dimprejur şi învăţa pe norod.

7. Atunci* a chemat la Sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi cîte doi, dîndu-le putere asupra duhurilor necurate.

8. Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum decît un toiag; să n-aibă nici pîine, nici traistă, nici bani de aramă la brîu;

9. să* se încalţe cu sandale şi să nu se îmbrace cu două haine.

10. Apoi* le-a zis: „În orice casă veţi intra să rămîneţi acolo pînă veţi pleca din locul acela.

11. Şi*, dacă în vreun loc nu vă vor primi şi nu vă vor asculta, să plecaţi de acolo şi să scuturaţi** îndată praful de sub picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru pămîntul Sodomei şi Gomorei decît pentru cetatea aceea.”

12. Ucenicii au plecat şi au propovăduit pocăinţa.

13. Scoteau mulţi draci şi* ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau.

Moartea lui Ioan Botezătorul

14. Împăratul Irod a auzit* vorbindu-se despre יהושע Yașua, al cărui Nume ajunsese vestit; şi a zis: „Ioan Botezătorul a înviat din morţi, şi de aceea lucrează aceste puteri prin El.”

15. Alţii* ziceau: „Este Ilie.” Iar alţii ziceau: „Este un proroc ca unul din proroci.”

16. Dar* Irod, cînd a auzit lucrul acesta, zicea: „Ioan acela, căruia i-am tăiat capul, a înviat din morţi.”

17. Căci Irod însuşi trimisese să prindă pe Ioan şi-l legase în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip, pentru că o luase de nevastă.

18. Şi Ioan zicea lui Irod: „Nu-ţi* este îngăduit să ţii pe nevasta fratelui tău!”

19. Irodiada avea necaz pe Ioan şi voia să-l omoare. Dar nu putea,

20. căci Irod se temea* de Ioan, fiindcă îl ştia om neprihănit şi sfînt; îl ocrotea şi, cînd îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neştiind ce să facă;
şi-l asculta cu plăcere.

21. Totuşi* a venit o zi cu bun prilej, cînd Irod îşi prăznuia ziua** naşterii şi a dat un ospăţ oaspeţilor   săi, mai marilor oştii şi fruntaşilor Galileii.

22. Fata Irodiadei a intrat la ospăţ, a jucat şi a plăcut lui Irod şi oaspeţilor lui. Împăratul a zis fetei: „Cere-mi orice vrei, şi-ţi voi da.”

23. Apoi a adăugat cu jurămînt: „Orice*-mi vei cere, îţi voi da, fie şi jumătate din împărăţia mea.”

24. Fata a ieşit afară şi a zis mamei sale: „Ce să cer?” Şi mama sa i-a răspuns: „Capul lui Ioan Botezătorul.”

25. Ea s-a grăbit să vină îndată la împărat şi i-a făcut următoarea cerere: „Vreau să-mi dai îndată, într-o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul.”

26. Împăratul* s-a întristat foarte mult; dar, din pricina jurămintelor sale şi din pricina oaspeţilor, n-a vrut să zică nu.

27. A trimis îndată un ostaş de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostaşul de pază s-a dus şi a tăiat capul lui Ioan în temniţă,

28. l-a adus pe o farfurie, l-a dat fetei, şi fata l-a dat mamei sale.

29. Ucenicii lui Ioan, cînd au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul şi l-au pus într-un mormînt.

Înmulţirea pîinilor

30. Apostolii* s-au adunat la יהושע Yașua şi I-au spus tot ce făcuseră şi tot ce învăţaseră pe oameni.

31. יהושע Yașua* le-a zis: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.” Căci erau** mulţi care veneau şi se duceau, şi ei n-aveau vreme nici să mănînce.

32. Au* plecat, dar, cu corabia, ca să se ducă într-un loc pustiu, la o parte.

33. Oamenii i-au văzut plecînd şi i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetăţile şi au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei.

34. Cînd* a ieşit din corabie, יהושע Yașua a văzut mult norod; şi I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca nişte oi care n-aveau păstor; şi a** început să-i înveţe multe lucruri.

35. Fiindcă* ziua era pe sfîrşite, ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: „Locul acesta este pustiu, şi ziua este pe sfîrşite.

36. Dă-le drumul să se ducă în cătunele şi satele dimprejur ca să-şi cumpere pîine, fiindcă n-au ce mînca.”

37. „Daţi-le voi să mănînce”, le-a răspuns יהושע Yașua. Dar ei I-au zis: „Oare* să ne ducem să cumpărăm pîini de două sute de şekeli şi să le dăm să mănînce?” 

38. Şi El i-a întrebat: „Cîte pîini aveţi? Duceţi-vă de vedeţi.” S-au dus de au văzut cîte pîini au şi au răspuns: „Cinci* şi doi peşti.”

39. Atunci le-a poruncit să-i aşeze pe toţi, cete-cete, pe iarba verde.

40. Şi au şezut jos în cete de cîte o sută şi de cîte cincizeci.

41. El a luat cele cinci pîini şi cei doi peşti. Şi-a ridicat ochii spre cer şi a rostit binecuvîntarea*. Apoi a frînt pîinile şi le-a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea şi cei doi peşti i-a împărţit la toţi. 

42. Au mîncat toţi şi s-au săturat;

43. şi au ridicat douăsprezece coşuri pline cu firimituri de pîine şi cu ce mai rămăsese din peşti.

44. Cei ce mîncaseră pîinile erau cinci mii de bărbaţi.

יהושע Yașua umblă pe mare

45. Îndată*, יהושע Yașua a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului.             

46. După ce Şi-a luat rămas bun de la norod, S-a dus pe munte ca să Se roage.

47. Cînd* s-a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar יהושע Yașua era singur pe ţărm.

48. A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Şi, într-a patra strajă din noapte, a mers la ei, umblînd pe mare, şi voia* să treacă pe lîngă ei.

49. Cînd L-au văzut ei umblînd pe mare, li s-a părut că este o nălucă, şi au ţipat;

50. pentru că toţi L-au văzut şi s-au înspăimîntat. יהושע Yașua a vorbit îndată cu ei şi le-a zis: „Îndrăzniţi, Eu sunt, nu vă temeţi!”

51. Apoi S-a suit la ei în corabie, şi a stat vîntul. Ei au rămas uimiţi şi înmărmuriţi,

52. căci nu* înţeleseseră minunea cu pîinile, fiindcă le era inima** împietrită.

Vindecări la Ghenezaret

53. După* ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului şi au tras la mal.          

54. Cînd au ieşit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe יהושע Yașua ,

55. au alergat prin toate împrejurimile şi au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El.

56. Oriunde intra El, în sate, în cetăţi sau în cătune, puneau pe bolnavi pe pieţe şi-L rugau să le dea voie doar* să se atingă de poalele hainei Lui. Şi toţi cîţi se atingeau de El erau tămăduiţi.

                     Capitolul 7

Tora - Pericopa 26 - Shmini 9 : 1 - 11 : 47

Haftarah - 2 Samuel / Shmuel Bet 6 : 1 - 7 : 17

Legămîntul Înnoit - Marcu - Moshe 7 : 1 - 23

Fariseii şi datina bătrînilor

1. Fariseii şi cîţiva cărturari, veniţi din Ierusalim, s-au* adunat la יהושע Yașua.         
       
2. Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prînzind cu mîinile necurate, adică nespălate. 

3. Fariseii însă şi toţi iudeii nu mănîncă fără să-şi spele cu mare băgare de seamă mîinile, după datina bătrînilor.

4. Şi cînd se întorc din piaţă, nu mănîncă decît după ce s-au scăldat. Sunt multe alte obiceiuri pe care au apucat ei să le ţină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor şi a paturilor. –

5. Şi* fariseii şi cărturarii L-au întrebat: „Pentru ce nu se ţin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mîinile nespălate?”

6. יהושע Yașua le-a răspuns: „Făţarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, după cum este scris: „Norodul* acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.

7. Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învăţături care nu sunt decît nişte porunci omeneşti.”

8. Voi lăsaţi Porunca lui  יהוה YaHWeH şi ţineţi datina aşezată de oameni, precum: spălarea ulcioarelor şi a paharelor, şi faceţi multe alte lucruri de acestea.”

9. El le-a mai zis: „Aţi desfiinţat frumos Porunca lui  יהוה YaHWeH, ca să ţineţi datina voastră.

10. Căci Moise a zis: „Să cinsteşti* pe tatăl tău şi pe mama ta”; şi: „Cine** va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea.”

11. Voi, dimpotrivă, ziceţi: „Dacă un om va spune tatălui său sau mamei sale: „Ori cu ce te-aş putea ajuta este „Corban*”, adică dat lui  יהוה YaHWeH, face bine”;                 

12. şi nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama sa.

13. Şi aşa, aţi desfiinţat Cuvîntul lui יהוה YaHWeH, prin datina voastră. Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!”

Ce spurcă pe om

14. În urmă*, a chemat din nou noroadele la Sine şi le-a zis: „Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi.

15. Afară din om nu este nimic care, intrînd în el, să-l poată spurca; dar ce iese din om aceea-l spurcă.

16. Dacă* are cineva urechi de auzit, să audă.”

17. După ce* a intrat în casă, pe cînd era departe de norod, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceasta.                                         

18. El le-a zis: „Şi voi sunteţi aşa de nepricepuţi? Nu înţelegeţi că nimic din ce intră în om de afară nu-l poate spurca?

19. Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pîntece, şi apoi este dat afară în hazna.” [A zis astfel, pentru-că toate bucatele erau curate-kasher]  

20. El le-a mai zis: „Ce iese din om aceea spurcă pe om.

21. Căci* dinăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,

22. furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.

23. Toate aceste lucruri rele ies dinăuntru şi spurcă pe om.”

Femeia canaanită

24. יהושע Yașua* a plecat de acolo şi S-a dus în ţinutul Tirului şi al Sidonului. A intrat într-o casă, dorind să nu ştie nimeni că este acolo; dar n-a putut să rămînă ascuns.

25. Căci îndată, o femeie, a cărei fetiţă era stăpînită de un duh necurat, a auzit vorbindu-se despre El şi a venit de s-a aruncat la picioarele Lui.

26. Femeia aceasta era o grecoaică, de obîrşie siro-feniciană. Ea Îl ruga să scoată pe dracul din fiica ei.

27. יהושע Yașua i-a zis: „Lasă să se sature mai întîi copiii; căci nu este bine să iei pîinea copiilor şi s-o arunci la căţei.”

28. „Da, Stăpîne”, I-a răspuns ea, „dar şi căţeii de sub masă mănîncă din firimiturile copiilor.”

29. Atunci יהושע Yașua i-a zis: „Pentru vorba aceasta, du-te; a ieşit dracul din fiica ta.”

30. Şi cînd a intrat femeia în casa ei, a găsit pe copilă culcată în pat; şi ieşise dracul din ea.

Vindecarea unui surd-mut

31. יהושע Yașua* a părăsit ţinutul Tirului şi a venit iarăşi prin Sidon la Marea Galileii, trecînd prin ţinutul Decapole.                                
    
32. I-au* adus un surd care vorbea cu anevoie şi L-au rugat să-Şi pună mîinile peste el.

33. El l-a luat la o parte din norod, i-a pus degetele în urechi şi i-a atins limba cu scuipatul* Lui.

34. Apoi, Şi-a ridicat* ochii spre cer, a suspinat** şi a zis: „Efata”, adică: „Deschide-te!”

35. Îndată* i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba şi a vorbit foarte desluşit.

36. יהושע Yașua le-a* poruncit să nu spună nimănui; dar cu cît le poruncea mai mult, cu atît Îl vesteau mai mult.

37. Ei erau uimiţi peste măsură de mult şi ziceau: „Toate le face de minune; chiar şi pe surzi îi face să audă, şi pe muţi să vorbească.”

                      Capitolul 8

A doua înmulţire a pîinilor

1. În zilele acelea, fiindcă* se strînsese din nou mult norod şi n-avea ce mînca, יהושע Yașua a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis: 

2. „Mi-e milă de norodul acesta; căci iată că de trei zile stau lîngă Mine şi n-au ce mînca.

3. Dacă le voi da drumul acasă flămînzi, au să leşine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe.”

4. Ucenicii I-au răspuns: „Cum ar putea cineva să sature cu pîine pe oamenii aceştia, aici într-un loc pustiu?”

5. „Cîte pîini aveţi?”, i-a întrebat* יהושע Yașua. „Şapte”, I-au răspuns ei.

6. Atunci a poruncit norodului să şadă pe pămînt; a luat cele şapte pîini; şi, după ce a mulţumit lui Eylohim, le-a frînt şi le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă; şi ei le-au împărţit norodului.

7. Mai aveau şi cîţiva peştişori: şi יהושע Yașua, după ce i-a binecuvîntat*, a poruncit să-i împartă şi pe aceia.

8. Au mîncat şi s-au săturat; şi au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de firimituri.

9. Erau aproape patru mii de inşi. În urmă, יהושע Yașua le-a dat drumul.

Aluatul Fariseilor

10. יהושע Yașua a intrat îndată* în corabie cu ucenicii Săi şi a venit în părţile Dalmanutei.

11. Fariseii au venit deodată* şi au început o ceartă de vorbe cu יהושע Yașua ; şi, ca să-L pună la încercare, I-au cerut un semn din cer.

12. יהושע Yașua a suspinat adînc în duhul Său şi a zis: „Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn.”

13. Apoi i-a lăsat şi a intrat iarăşi în corabie, ca să treacă de cealaltă parte.

14. Ucenicii* uitaseră să ia pîini; cu ei în corabie n-aveau decît o pîine.

15. יהושע Yașua le dădea în grijă* şi le zicea: „Luaţi seama, să vă păziţi bine de aluatul fariseilor şi de aluatul lui Irod!”

16. Ucenicii se gîndeau şi ziceau între ei: „Fiindcă n-avem pîini*.”                                     

17. יהושע Yașua a înţeles lucrul acesta şi le-a zis: „Pentru ce vă gîndiţi că n-aveţi pîini? Tot* nu pricepeţi şi tot nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită?

18. Aveţi ochi, şi nu vedeţi? Aveţi urechi, şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte deloc?

19. Cînd* am frînt cele cinci pîini la cei cinci mii de bărbaţi, cîte coşuri pline cu firimituri aţi ridicat?” „Douăsprezece”, I-au răspuns ei.

20. „Şi, cînd* am frînt cele şapte pîini la cei patru mii de bărbaţi, cîte coşniţe pline cu firimituri aţi ridicat?” „Şapte”, I-au răspuns ei.

21. Şi El le-a zis: „Tot nu* înţelegeţi?”

Vindecarea unui orb la Betsaida

22. Au venit la Betsaida; au adus la יהושע Yașua un orb şi L-au rugat să Se atingă de el.

23. יהושע Yașua a luat pe orb de mînă şi l-a scos afară din sat; apoi i-a pus scuipat* pe ochi, Şi-a pus mîinile peste el şi l-a întrebat: „Vezi ceva?”

24. El s-a uitat şi a zis: „Văd nişte oameni umblînd, dar mi se par ca nişte copaci.”

25. יהושע Yașua i-a pus din nou mîinile pe ochi; i-a spus să se uite ţintă; şi, cînd s-a uitat, a fost tămăduit şi a văzut toate lucrurile desluşit.

26. Atunci יהושע Yașua l-a trimis acasă şi i-a zis: „Să nu intri în sat şi nici* să nu spui cuiva în sat.”

Mărturisirea lui Petru

27. יהושע Yașua* a plecat cu ucenicii Săi în satele Cezareii lui Filip. Pe drum le-a pus următoarea întrebare: „Cine zic oamenii că sunt Eu?”

28. Ei I-au răspuns: „Ioan* Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: unul din proroci.”

29. „Dar voi”, i-a întrebat El, „cine ziceţi că sunt Eu?” „Tu* eşti haMaşiya!”, I-a răspuns Petru.

30. יהושע Yașua* le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta despre El.

יהושע Yașua vesteşte patimile şi moartea Sa

31. Atunci a* început să-i înveţe că Fiul Omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrîni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorît, şi după trei zile să învie.

32. Le spunea lucrurile acestea pe faţă. Petru însă L-a luat deoparte şi a început să-L mustre.

33. Dar יהושע Yașua S-a întors şi S-a uitat la ucenicii Săi, a mustrat pe Petru şi i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Fiindcă tu nu te gîndeşti la lucrurile lui  יהוה YaHWeH, ci la lucrurile oamenilor.”

34. Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi şi le-a zis: „Dacă voieşte cineva* să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia sarcina şi să Mă urmeze.

35. Căci oricine* va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa din pricina Mea şi din pricina Evangheliei, o va mîntui.

36. Şi ce foloseşte unui om să cîştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?

37. Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său?

38. Pentru că* de oricine se** va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în acest neam preacurvar şi păcătos, Se va ruşina şi Fiul Omului, cînd va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinţii îngeri.”

                   Capitolul 9

1. El le-a mai zis: „Adevărat* vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor muri pînă nu vor vedea Împărăţia** lui  יהוה YaHWeH venind cu putere.”

Schimbarea la faţă

2. După* şase zile, יהושע Yașua a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi s-au dus singuri deoparte pe un munte înalt. Acolo S-a schimbat la faţă înaintea lor.

3. Hainele Lui s-au făcut strălucitoare şi foarte albe* de o albeaţă pe care niciun înălbitor de pe pămînt n-o poate da.

4. Ilie li s-a arătat împreună cu Moise şi stătea de vorbă cu יהושע Yașua .

5. Petru a luat cuvîntul şi a zis lui יהושע Yașua : „Învăţătorule, este bine să stăm aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise, şi una pentru Ilie.”

6. Căci nu ştia ce să zică, atît de mare spaimă îi apucase.

7. A venit un nor şi i-a acoperit cu umbra lui; şi din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultaţi!”

8. Îndată ucenicii s-au uitat împrejur, şi n-au mai văzut pe nimeni decît pe יהושע Yașua singur cu ei.

9. Pe* cînd se coborau de pe munte, יהושע Yașua le-a poruncit să nu spună nimănui ce au văzut, pînă va învia Fiul Omului dintre cei morţi.

10. Ei au păstrat în ei lucrul acesta şi se întrebau între ei ce să însemne învierea aceea dintre cei morţi.

11. Ucenicii I-au pus următoarea întrebare: „Pentru ce zic cărturarii că* trebuie să vină întîi Ilie?”

12. El le-a răspuns: „Ilie va veni întîi; şi va aşeza din nou toate lucrurile; tot aşa după cum* este scris despre Fiul Omului că trebuie să pătimească mult şi să** fie defăimat.

13. Dar Eu vă spun că Ilie* a şi venit, şi ei i-au făcut ce au vrut, după cum este scris despre el.”

Vindecarea unui îndrăcit

14. Cînd* au ajuns la ucenici, au văzut mult norod împrejurul lor, şi pe cărturari întrebîndu-se cu ei.

15. De îndată ce a văzut norodul pe יהושע Yașua, s-a mirat şi a alergat la El să I se închine.

16. El i-a întrebat: „Despre ce vă întrebaţi cu ei?”

17. Şi un om din norod I-a răspuns*: „Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu care este stăpînit de un duh mut.                         

18. Oriunde îl apucă, îl trînteşte la pămînt. Copilul face spumă la gură, scrîşneşte din dinţi şi rămîne ţeapăn. M-am rugat de ucenicii Tăi să scoată duhul, şi n-au putut.”

19. „O, neam necredincios!”, le-a zis יהושע Yașua. „Pînă cînd voi fi cu voi? Pînă cînd vă voi suferi? Aduceţi-l la Mine.”

20. L-au adus la El. Şi, cum a văzut* copilul pe יהושע Yașua, duhul l-a scuturat cu putere; copilul a căzut la pămînt şi se zvîrcolea făcînd spumă la gură.

21. יהושע Yașua a întrebat pe tatăl lui: „Cîtă vreme este de cînd îi vine aşa?” „Din copilărie”, a răspuns el.

22. „Şi de multe ori duhul l-a aruncat cînd în foc, cînd în apă, ca să-l omoare. Dar dacă poţi face ceva, fie-Ţi milă de noi şi ajută-ne.”

23. יהושע Yașua a răspuns: „Tu zici: „Dacă* poţi!”… Toate lucrurile sunt cu putinţă celui ce crede!”

24. Îndată tatăl copilului a strigat cu lacrimi: „Cred, Stăpîne! Ajută necredinţei mele!”

25. Cînd a văzut יהושע Yașua că norodul vine în fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat şi i-a zis: „Duh mut şi surd, îţi Poruncesc să ieşi afară din copilul acesta şi să nu mai intri în el.”

26. Şi duhul a ieşit, ţipînd şi scuturîndu-l cu mare putere. Copilul a rămas ca mort, aşa că mulţi ziceau: „A murit!”

27. Dar יהושע Yașua l-a apucat de mînă şi l-a ridicat. Şi el s-a sculat în picioare.

28. Cînd* a intrat יהושע Yașua în casă, ucenicii Lui L-au întrebat deoparte: „Noi de ce n-am putut să scoatem duhul acesta?”

29. „Acest soi de draci”, le-a zis El, „nu poat ieşi decît prin rugăciune şi post.”

יהושע Yașua vesteşte moartea şi învierea Sa

30. Au plecat de acolo şi au trecut prin Galileea. יהושע Yașua nu voia să ştie nimeni că trece.

31. Căci* învăţa pe ucenicii Săi şi zicea: „Fiul Omului va fi dat în mîinile oamenilor; ei Îl vor omorî, şi a treia zi după ce-L vor omorî, va învia.”

32. Dar ucenicii nu înţelegeau cuvintele acestea şi se temeau să-L întrebe.

Cine este cel mai mare?

33. Apoi* au venit la Capernaum. Cînd era în casă, יהושע Yașua i-a întrebat: „Despre ce vorbeaţi unul cu altul pe drum?”

34. Dar ei tăceau, pentru că pe drum se certaseră între ei, ca să ştie cine este cel mai mare.

35. Atunci יהושע Yașua a şezut jos, a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: „Dacă vrea cineva* să fie cel dintîi, trebuie să fie cel mai de pe urmă din toţi şi slujitorul tuturor!”

36. Şi a luat* un copilaş şi l-a aşezat în mijlocul lor; apoi l-a luat în braţe şi le-a zis:

37. „Oricine primeşte pe unul din aceşti copilaşi, în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine; şi oricine* Mă primeşte pe Mine, nu Mă primeşte pe Mine, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine.” 

Pricinile de păcătuire

38. Ioan* I-a zis: „Învăţătorule, noi am văzut pe un om scoţînd draci în Numele Tău; şi l-am oprit, pentru că nu venea după noi.”

39. „Nu-l opriţi”, a răspuns יהושע Yașua, „căci* nu este nimeni care să facă minuni în Numele Meu, şi să Mă poată grăi de rău îndată după aceea.

40. Cine* nu este împotriva noastră este pentru noi.

41. Şi* oricine vă va da de băut un pahar cu apă, în Numele Meu, pentru că sunteţi ucenici ai lui haMaşiya, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.

42. Dar*, dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gît o piatră mare de moară şi să fie aruncat în mare.

43. Dacă* mîna ta te face să cazi în păcat, taie-o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă, decît să ai două mîini, şi să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge,

44. unde* viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge.

45. Dacă piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-l; este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop, decît să ai două picioare, şi să fii aruncat în gheenă, în focul care nu se stinge,

46. unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge.

47. Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăţia lui  יהוה YaHWeH numai cu un ochi, decît să ai doi ochi, şi să fii aruncat în focul gheenei,

48. unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge.

49. Pentru că fiecare om va fi sărat cu foc, şi orice* jertfă va fi sărată cu sare.

50. Sarea este bună*; dar dacă sarea îşi pierde puterea de a săra, cu ce îi veţi da înapoi puterea aceasta? Să aveţi** sare în voi înşivă şi să trăiţi♦ în pace unii cu alţii.”

                 Capitolul 10

Desfacerea căsătoriei

1. יהושע Yașua a plecat* de acolo şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s-au adunat din nou la El; şi, după obiceiul Său, a început iarăşi să-i înveţe.

2. Au* venit la El fariseii; şi, ca să-L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta.                                             

3. Drept răspuns, El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?”

4. „Moise*”, au zis ei, „a dat voie ca bărbatul să scrie o carte de despărţire şi s-o lase.”

5. יהושע Yașua le-a zis: „Din pricina împietririi inimii voastre v-a scris Moise porunca aceasta.

6. Dar de la începutul lumii „ יהוה YaHWeH i-a* făcut parte bărbătească şi parte femeiască.

7. De aceea* va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa.

8. Şi cei doi vor fi un singur trup.” Aşa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup.

9. Deci, ce a împreunat  יהוה YaHWeH, omul să nu despartă.”

10. În casă, ucenicii L-au întrebat iarăşi asupra celor de mai sus.

11. El le-a zis: „Oricine* îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă preacurveşte faţă de ea;

12. şi dacă o nevastă îşi lasă bărbatul şi ia pe altul de bărbat preacurveşte.”

Copilaşii

13. I-au* adus nişte copilaşi ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau.

14. Cînd a văzut יהושע Yașua acest lucru, S-a mîniat şi le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi; căci Împărăţia lui  יהוה YaHWeH este a celor* ca ei.

15. Adevărat vă spun că oricine* nu va primi Împărăţia lui Eylohim ca un copilaş, cu niciun chip nu va intra în ea!”

16. Apoi i-a luat în braţe şi i-a binecuvîntat, punîndu-Şi mîinile peste ei.

Tînărul bogat

17. Tocmai* cînd era gata să pornească la drum, a alergat la El un om, care a îngenuncheat înaintea Lui şi L-a întrebat: „Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”

18. „Pentru ce Mă numeşti bun?”, i-a zis יהושע Yașua. „Nimeni nu este bun decît Unul singur:  יהוה YaHWeH.

19. Cunoşti Poruncile: „Să* nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înşeli; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.”

20. El I-a răspuns: „Învăţătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinereţea mea.”

21. יהושע Yașua S-a uitat ţintă la el, l-a iubit şi i-a zis: „Îţi lipseşte un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară* în cer. Apoi vino, ia-ţi sarcina şi urmează-Mă.”

22. Mîhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot; căci avea multe avuţii.

23. יהושע Yașua S-a uitat* împrejurul Lui şi a zis ucenicilor Săi: „Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui יהוה YaHWeH cei ce au avuţii!”

24. Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. יהושע Yașua a luat din nou cuvîntul şi le-a zis: „Fiilor, cît de anevoie este pentru cei ce* se încred în bogăţii să intre în Împărăţia lui יהוה YaHWeH!

25. Mai lesne este să treacă o funie groasă prin urechea unui ac, decît să intre un om bogat în Împărăţia lui  יהוה YaHWeH!”

26. Ucenicii au rămas şi mai uimiţi şi au zis unii către alţii: „Cine poate atunci să fie mîntuit?”

27. יהושע Yașua S-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: „Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la  יהוה YaHWeH; pentru că toate lucrurile sunt cu putinţă la*  יהוה YaHWeH.”

Moştenirea vieţii veşnice

28. Petru* a început să-I zică: „Iată că noi am lăsat totul şi Te-am urmat.”

29. יהושע Yașua a răspuns: „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau copii, sau holde pentru Mine şi pentru Evanghelie

30. şi să* nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, fraţi, surori, mame, copii şi holde, împreună cu prigoniri; iar în veacul viitor, viaţa veşnică.

31. Mulţi* din cei dintîi vor fi cei de pe urmă, şi mulţi din cei de pe urmă vor fi cei dintîi.”

יהושע Yașua vesteşte moartea şi învierea Sa

32. Ei* erau pe drum şi se suiau la Ierusalim; şi יהושע Yașua mergea înaintea lor. Ucenicii erau tulburaţi şi mergeau îngroziţi după El. יהושע Yașua a luat** iarăşi la El pe cei doisprezece şi a început să le vorbească despre lucrurile care aveau să I se întîmple.

33. „Iată”, a zis El, „ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat în mîinile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte şi-L vor da în mîinile păgînilor,

34. care îşi vor bate joc de El, Îl vor bate cu nuiele, Îl vor scuipa şi-L vor omorî; dar, după trei zile, va învia.”

Cererea fiilor lui Zebedei

35. Fiii lui Zebedei, Iacov şi Ioan, au venit* la יהושע Yașua şi I-au zis: „Învăţătorule, am vrea să ne faci ce-Ţi vom cere.” 

36. El le-a zis: „Ce voiţi să vă fac?”

37. „Dă-ne”, I-au zis ei, „să şedem unul la dreapta Ta, şi altul la stînga Ta, cînd vei fi îmbrăcat în slava Ta.”

38. יהושע Yașua le-a răspuns: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-l beau Eu, sau să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?”

39. „Putem”, au zis ei. Şi יהושע Yașua le-a răspuns: „Este adevărat că paharul, pe care-l voi bea Eu, îl veţi bea, şi cu botezul cu care voi fi botezat Eu, veţi fi botezaţi;

40. dar cinstea de a şedea la dreapta sau la stînga Mea nu atîrnă de Mine s-o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru care a fost pregătită.”

41. Cei zece, cînd au auzit* lucrul acesta, au început să se mînie pe Iacov şi pe Ioan.

42. יהושע Yașua i-a chemat la El şi le-a zis: „Ştiţi* că cei priviţi drept cîrmuitori ai păgînilor, stăpînesc peste ei, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpînire.

43. Dar* între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru;

44. şi oricare va vrea să fie cel dintîi între voi să fie robul tuturor.

45. Căci Fiul* omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi** dea viaţa pentru ai răscumpăra pe mulţi!”

Orbul Bartimeu

46. Au* ajuns la Ierihon. Şi pe cînd ieşea יהושע Yașua din Ierihon cu ucenicii Săi şi cu o mare mulţime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerşetor orb, şedea jos lîngă drum şi cerea de milă.

47. El a auzit că trece יהושע Yașua din Nazaret şi a început să strige: יהושע Yașua, Fiul lui David, ai milă de mine!”

48. Mulţi îl certau să tacă; dar el şi mai tare striga: „Fiul lui David, ai milă de mine!”

49. יהושע Yașua S-a oprit şi a zis: „Chemaţi-l!” Au chemat pe orb şi i-au zis: „Îndrăzneşte, scoală-te, căci te cheamă.”

50. Orbul şi-a aruncat haina; a sărit şi a venit la יהושע Yașua .

51. יהושע Yașua a luat cuvîntul şi i-a zis: „Ce vrei să-ţi fac?” „Rabuni”, I-a răspuns orbul, „să capăt vederea.”

52. Şi יהושע Yașua i-a zis: „Du-te, credinţa* ta te-a mîntuit.” Îndată orbul şi-a căpătat vederea şi a mers pe drum după יהושע Yașua .           *Mat. 9:22

                      Capitolul 11

Intrarea în Ierusalim

1. Cînd s-au apropiat* de Ierusalim şi au fost lîngă Betfaghe şi Betania, înspre Muntele Măslinilor, יהושע Yașua a trimis pe doi din ucenicii Săi

2. şi le-a zis: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: îndată ce veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a încălecat încă niciun om; dezlegaţi-l şi aduceţi-Mi-l.

3. Dacă vă va întreba cineva: „Pentru ce faceţi lucrul acesta?”, să răspundeţi: „ יהוה YaHWeH are trebuinţă de el.” Şi îndată îl va trimite înapoi aici.”

4. Ucenicii s-au dus, au găsit măgăruşul legat afară lîngă o uşă, la cotitura drumului, şi l-au dezlegat.

5. Unii din cei ce stăteau acolo le-au zis: „Ce faceţi? De ce dezlegaţi măgăruşul acesta?”

6. Ei au răspuns cum le poruncise יהושע Yașua. Şi i-au lăsat să plece.

7. Au adus măgăruşul la יהושע Yașua, şi-au aruncat hainele pe el, şi יהושע Yașua a încălecat pe el.

8. Mulţi* oameni îşi aşterneau hainele pe drum, iar alţii presărau ramuri pe care le tăiaseră de pe cîmp.                                               

9. Cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau după יהושע Yașua strigau: „Osana*! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele lui יהוה YaHWeH!

10. Binecuvîntată este Împărăţia care vine, Împărăţia părintelui nostru David! Osana* în cerurile preaînalte!”

11. יהושע Yașua* a intrat în Ierusalim şi S-a dus în Templu. După ce S-a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania cu cei doisprezece.       

Smochinul blestemat

12. A* doua zi, după ce au ieşit din Betania, יהושע Yașua a flămînzit. 

13. A zărit* de departe un smochin care avea frunze şi a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S-a apropiat de smochin, dar n-a găsit decît frunze, căci nu era încă vremea smochinelor.

14. Atunci a luat cuvîntul şi a zis smochinului: „În veac să nu mai mănînce nimeni rod din tine!” Şi ucenicii au auzit aceste vorbe.

15. Au* ajuns în Ierusalim; şi יהושע Yașua a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei.

16. Şi nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu.

17. Şi-i învăţa şi zicea: „Oare nu este scris: „Casa* Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate popoarele”? Dar voi** aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.”

18. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au* auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare; căci se temeau de El, pentru că tot** norodul era uimit de învăţătura Lui.

19. Ori de cîte ori se însera, יהושע Yașua ieşea afară din cetate.

Puterea credinţei

20. Dimineaţa*, cînd treceau pe lîngă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini.

21. Petru şi-a adus aminte de cele petrecute şi a zis lui יהושע Yașua : „Învăţătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.”

22. יהושע Yașua a luat cuvîntul şi le-a zis: „Aveţi credinţă în יהוה YaHWeH!

23. Adevărat* vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: „Ridică-te şi aruncă-te în mare”, şi dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut.

24. De aceea vă spun că orice* lucru veţi cere, cînd vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea.

25. Şi, cînd vă rugaţi, să iertaţi* orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greşelile voastre.

26. Dar, dacă* nu iertaţi, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greşelile voastre.”

Puterea lui יהושע Yașua

27. S-au dus din nou în Ierusalim. Şi*, pe cînd Se plimba יהושע Yașua prin Templu, au venit la El preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii

28. şi I-au zis: „Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta ca să le faci?”

29. יהושע Yașua le-a răspuns: „Am să vă pun şi Eu o întrebare; răspundeţi-Mi la ea, şi apoi vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri.

30. Botezul lui Ioan venea din cer ori de la oameni? Răspundeţi-Mi!”

31. Ei însă vorbeau astfel între ei: „Dacă răspundem: „Din cer”, va zice: „Dar de ce nu l-aţi crezut?”

32. Şi dacă vom răspunde: „De la oameni…” se temeau de norod, căci toţi* socoteau că Ioan a fost în adevăr un proroc.

33. Atunci au răspuns lui יהושע Yașua : „Nu ştim.” Şi יהושע Yașua le-a zis: „Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.”

                       Capitolul 12

Pilda vierilor

1. יהושע Yașua a* început pe urmă să le vorbească în pilde. „Un om a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea şi a zidit un turn; apoi a arendat-o unor vieri şi a plecat din ţară.

2. La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să ia de la ei din roadele viei.

3. Vierii au pus mîna pe el, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mîinile goale.

4. A trimis iarăşi la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap şi l-au batjocorit.

5. A mai trimis un altul pe care l-au omorît; apoi a trimis mulţi alţii, dintre care, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorît.

6. Mai avea un singur fiu preaiubit; la urmă, l-a trimis şi pe el la ei. „Vor primi cu cinste pe fiul meu!” zicea el.

7. Dar vierii aceia au zis între ei: „Iată moştenitorul; veniţi să-l omorîm, şi moştenirea va fi a noastră.”

8. Şi au pus mîna pe el, l-au omorît şi i-au aruncat trupul afară din vie.

9. Acum, ce va face stăpînul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia şi via o va da altora.

10. Oare n-aţi citit locul acesta din Scriptură: „Piatra* pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului;                     

11.  יהוה YaHWeH a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri”?”

12. Ei* căutau să-L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese יהושע Yașua pilda aceasta. Şi L-au lăsat şi au plecat.

Birul Cezarului

13. Apoi* au trimis la יהושע Yașua pe unii din farisei şi din irodieni, ca să-L prindă cu vorba.

14. Aceştia au venit şi I-au zis: „Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor şi înveţi pe oameni calea lui Eylohim în adevăr. Se cade să plătim bir cezarului sau nu?

15. Să plătim sau să nu plătim?” יהושע Yașua le-a cunoscut făţărnicia şi le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban a) ca să-l văd.” [ a) Greacă: dinar ]

16. I-au adus un ban; şi יהושע Yașua i-a întrebat: „Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei.

17. Atunci יהושע Yașua le-a zis: „Daţi, dar, cezarului ce este al cezarului, şi lui יהוה YaHWeH ce este al lui  יהוה YaHWeH.” Şi se mirau foarte mult de El.

Despre înviere

18. Saducheii,* care** zic că nu este înviere, au venit la יהושע Yașua şi I-au pus următoarea întrebare:

19. „Învăţătorule, iată ce ne-a scris Moise*: „Dacă moare fratele cuiva şi-i rămîne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui şi să ridice urmaş fratelui său.”

20. Erau, dar, şapte fraţi. Cel dintîi s-a însurat şi a murit fără să lase urmaş.

21. Al doilea a luat de nevastă pe văduvă şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.

22. Şi niciunul din cei şapte n-a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.

23. La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut-o de nevastă.”

24. Drept răspuns, יהושע Yașua le-a zis: „Oare nu vă rătăciţi voi, din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui  יהוה YaHWeH?

25. Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor* fi ca îngerii din ceruri.                                     

26. În ce priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre „Rug”, ce i-a spus  יהוה YaHWeH, cînd a zis: „Eu* sunt Eylohim al lui Avraam, Eylohim al lui Isaac şi Eylohim al lui Iacov”?

27.  יהוה YaHWeH nu este Eylohim al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!”

Tora - Pericopa 45 - VaEtchanan 3 : 23 - 7 : 11

Haftarah - Isaia  / Yeshayahu 40 : 1 - 26

Legămîntul Înnoit - Marcu / Moshe 12 : 28 - 34

Legămîntul Înnoit - Matei / Mattityahu 4 : 1 - 11

Cea mai mare poruncă

28. Unul* din cărturari, care-i auzise vorbind, fiindcă ştia că יהושע Yașua răspunsese bine saducheilor, a venit la El şi L-a întrebat: „Care este cea dintîi dintre toate poruncile?”

29. יהושע Yașua i-a răspuns: „Cea dintîi este aceasta: „Ascultă* Israele!  יהוה YaHWeH, Eylohim al nostru este un singur Eylohim”;

30. şi: „Să iubeşti pe  יהוה YaHWeH, Eylohim al tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta”; iată Porunca dintîi.

31. Iar a doua este următoarea: „Să* iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” Nu sînt alte porunci mai mari decît acestea.”

32. Cărturarul I-a zis: „Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că  יהוה YaHWeH este unul singur, că* nu este altul afară de El

33. şi că a-L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul şi cu toată puterea şi a iubi pe aproapele ca pe sine este* mai mult decît toate arderile de tot şi decît toate jertfele.”

34. יהושע Yașua a văzut că a răspuns cu pricepere şi i-a zis: „Tu nu eşti departe de Împărăţia lui  יהוה YaHWeH.” Şi* nimeni nu îndrăznea să-I mai pună întrebări. 

Al cui fiu este haMaşiya?

35. Pe cînd* învăţa pe norod în Templu, יהושע Yașua a zis: „Cum zic cărturarii că haMaşiya este fiul lui David?                       
 
36. Însuşi David, fiind insuflat de* Duhul Sfînt, a zis: „ יהוה YaHWeH a zis** Stăpînului meu  „Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.”

37. Deci chiar David Îl numeşte Stăpîn ; atunci cum este El fiul lui?” Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.

Mustrarea Cărturarilor

38. În învăţătura pe care le-o dădea, יהושע Yașua le* zicea: „Păziţi-vă** de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi şi să le facă♦ lumea plecăciuni prin pieţe.

39. Ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi şi după locurile dintîi la ospeţe;

40. casele văduvelor le mănîncă* şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.”

Văduva săracă

41. יהושע Yașua* şedea jos în faţa vistieriei Templului şi Se uita cum arunca norodul bani în** vistierie. Mulţi, care erau bogaţi, aruncau mult.

42. A venit şi o văduvă săracă şi a aruncat doi bănuţi, care fac un gologan.

43. Atunci יהושע Yașua a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis: „Adevărat vă spun că această* văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie;

44. căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot* ce-i mai rămăsese ca să trăiască.”

                    Capitolul 13

Dărîmarea Ierusalimului şi venirea Fiului omului

1. Cînd a ieşit* יהושע Yașua din Templu, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Învăţătorule, uită-Te ce pietre şi ce zidiri!”

2. יהושע Yașua i-a răspuns: „Vezi tu aceste zidiri mari? Nu* va rămîne aici piatră pe piatră care să nu fie dărîmată.”

3. Apoi a şezut pe Muntele Măslinilor în faţa Templului. Şi Petru, Iacov, Ioan şi Andrei L-au întrebat deoparte:

4. „Spune-ne* cînd se vor întîmpla aceste lucruri şi care va fi semnul cînd se vor împlini toate aceste lucruri?”

5. יהושע Yașua a început atunci să le spună: „Băgaţi de seamă* să nu vă înşele cineva.

6. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: „Eu sunt haMaşiya!” Şi vor înşela pe mulţi.

7. Cînd veţi auzi despre războaie şi veşti de războaie, să nu vă înspăimîntaţi, căci lucrurile acestea trebuie să se întîmple. Dar încă nu va fi sfîrşitul.

8. Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; pe alocuri vor fi cutremure de pămînt, foamete şi tulburări. Aceste* lucruri vor fi începutul durerilor.

9. Luaţi seama* la voi înşivă. Au să vă dea pe mîna soboarelor judecătoreşti şi veţi fi bătuţi în sinagogi; din pricina Mea veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, pentru ca să le slujiţi de mărturie.

10. Mai* întîi trebuie ca Evanghelia să fie propovăduită tuturor neamurilor. 

11. Cînd* vă vor duce să vă dea în mîinile lor, să nu vă îngrijoraţi mai dinainte cu privire la cele ce veţi vorbi, ci să vorbiţi orice vi se va da să vorbiţi în ceasul acela; căci nu voi veţi vorbi, ci** Duhul Sfînt.

12. Fratele va* da la moarte pe fratele său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor şi-i vor omorî.

13. Veţi* fi urîţi de toţi pentru Numele Meu; dar cine** va răbda pînă la sfîrşit va fi mîntuit.

Îndemn la veghere

14. Cînd* veţi vedea „urîciunea pustiirii” stînd** acolo unde nu se cade să fie, cine citeşte să înţeleagă, atunci cei♦ ce vor fi în Iudeea să fugă la munţi. 

15. Cine va fi pe acoperişul casei să nu se coboare şi să nu intre în casă ca să-şi ia ceva din ea.

16. Şi cine va fi la cîmp să nu se întoarcă înapoi ca să-şi ia haina.

17. Vai* de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţîţă în zilele acelea!

18. Rugaţi-vă ca lucrurile acestea să nu se întîmple iarna.

19. Pentru că* în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare cum n-a fost de la începutul lumii pe care a făcut-o  יהוה YaHWeH pînă azi, şi cum nici nu va mai fi vreodată.

20. Şi dacă n-ar fi scurtat  יהוה YaHWeH zilele acelea, nimeni n-ar scăpa; dar le-a scurtat din pricina celor aleşi.

21. Dacă vă va zice cineva atunci*: „Iată, haMaşiya este aici” sau: „Iată-L acolo”, să nu-l credeţi.

22. Căci se vor scula mîntuitori  mincinoşi şi proroci mincinoşi. Ei vor face semne şi minuni, ca să înşele, dacă ar fi cu putinţă, şi pe cei aleşi.

23. Păziţi-vă*, iată că vi le-am spus toate dinainte.

24. Dar, în* zilele acelea, după necazul acesta, soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei,

25. stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri vor fi clătinate.

26. Atunci* se va vedea Fiul Omului venind pe nori cu mare putere şi cu slavă.

27. Atunci va trimite pe îngerii Săi şi va aduna pe cei aleşi din cele patru vînturi, de la marginea pămîntului pînă la marginea cerului.

28. Luaţi* învăţătură de la smochin prin pilda lui. Cînd mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara este aproape. 

29. Tot aşa, cînd veţi vedea aceste lucruri împlinindu-se, să ştiţi că Fiul Omului este aproape, este chiar la uşi.

30. Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta pînă nu se vor împlini toate aceste lucruri.

31. Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. 

32. Cît despre ziua aceea sau ceasul acela, nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.

33. Luaţi seama*, vegheaţi şi rugaţi-vă; căci nu ştiţi cînd va veni vremea aceea.

34. Se* va întîmpla ca şi cu un om plecat în altă ţară, care îşi lasă casa, dă robilor săi putere, arată fiecăruia care este datoria lui şi porunceşte portarului să vegheze.

35. Vegheaţi*, dar, pentru că nu ştiţi cînd va veni stăpînul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cîntarea cocoşilor, sau dimineaţa.

36. Temeţi-vă ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind.

37. Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!”

                 Capitolul 14

Sfatul împotriva lui יהושע Yașua

1. După două* zile era pregătirea Paştilor şi al Azimelor. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să prindă pe יהושע Yașua cu vicleşug şi să-L omoare.

2. Căci ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod.”

Mirul turnat pe capul lui יהושע Yașua

3. Pe* cînd şedea יהושע Yașua la masă, în Betania, în casa lui Simon, leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; şi, după ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui יהושע Yașua .

4. Unora dintre ei le-a fost necaz şi ziceau: „Ce rost are risipa aceasta de mir?

5. Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de arginţi, şi să se dea săracilor.” Şi le era foarte necaz pe femeia aceea.

6. Dar יהושע Yașua le-a zis: „Lăsaţi-o în pace; de ce-i faceţi supărare? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine;

7. căci pe* săraci îi aveţi totdeauna cu voi şi le puteţi face bine oricînd voiţi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.

8. Ea a făcut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte, pentru îngropare.

9. Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.”

10. Iuda* Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoţii cei mai de seamă ca să le vîndă pe יהושע Yașua .

11. Cînd au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat şi i-au făgăduit bani. Şi Iuda căuta un prilej nimerit ca să-L dea în mîinile lor.

Pregatirea praznicului Azimilor

12. În* zilele dintîi a pregătirii praznicului Azimelor, cînd se pregăteau pentru paşti, ucenicii lui יהושע Yașua I-au zis: „Unde voieşti să ne ducem să-Ţi pregătim ca să mănînci paştile?”

13. El a trimis pe doi din ucenicii Săi şi le-a zis: „Duceţi-vă în cetate; acolo aveţi să întîlniţi un om ducînd un ulcior cu apă: mergeţi după el.

14. Unde va intra el, spuneţi stăpînului casei: „Învăţătorul zice: „Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănînc paştile cu ucenicii Mei?”

15. Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi pentru noi.”

16. Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate şi au găsit aşa cum le spusese El; şi au pregătit pentru paşte.

17. Seara,* יהושע Yașua a venit cu cei doisprezece. 

18. Pe cînd şedeau la masă şi cinau, יהושע Yașua a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi, care mănîncă cu Mine, Mă va vinde.”

19. Ei au început să se întristeze şi să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu?”

20. „Este unul din cei doisprezece,” le-a răspuns El, „şi anume, cel ce întinde mîna cu Mine în blid.

21. Fiul Omului*, negreşit, Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vîndut Fiul Omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut.”

              Taina trupului lui  יהושע Yașua

22. Pe cînd* cinau, יהושע Yașua a luat o pîine; şi, după ce a binecuvîntat, a frînt-o şi le-a dat, zicînd: „Luaţi, mîncaţi, acesta este trupul Meu.”

23. Apoi a luat un pahar şi după ce a mulţumit lui  יהוה YaHWeH, li l-a dat, şi au băut toţi din el.

24. Şi le-a zis: „Acesta este sîngele Meu al Legămîntului* nou, Sîngele care se varsă pentru mulţi [*Ebr. Brit Chadasha - Pact, Alianţă Reînnoită]                   

25. Adevărat vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul vinului, pînă în ziua cînd îl voi bea nou în Împărăţia lui  יהוה YaHWeH.”

Înştiinţarea lui Petru

26. După ce* au cîntat cîntări de laudă, au ieşit pe Muntele Măslinilor.

27. יהושע Yașua* le-a zis: „În noaptea aceasta toţi veţi avea un prilej de poticnire; pentru că este scris: „Voi bate** Păstorul, şi oile vor fi risipite.”

28. Dar, după* ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 

29. Petru* I-a zis: „Chiar dacă toţi ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea.”

30. Şi יהושע Yașua i-a zis: „Adevărat îţi spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cînte cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.”

31. Dar Petru I-a zis cu şi mai multă tărie: „Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine.” Şi toţi ceilalţi au spus acelaşi lucru.

Ghetsimani

32. S-au* dus apoi într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani. Şi יהושע Yașua a zis ucenicilor Săi: „Şedeţi aici pînă Mă voi ruga.”

33. A luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi a început să Se înspăimînte şi să Se mîhnească foarte tare.

34. El le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare* de moarte; rămîneţi aici şi vegheaţi!”

35. Apoi a mers puţin mai înainte, S-a aruncat la pămînt şi Se ruga ca, dacă este cu putinţă, să treacă de la El ceasul acela.

36. El zicea: „Aba Aba[אבא]* – adică: Tată Tată – Ţie toate** lucrurile Îţi sunt cu putinţă; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi♦, facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu.”

37. Şi a venit la ucenici, pe care i-a găsit dormind. Şi a zis lui Petru: „Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost în stare să veghezi?

38. Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul* este plin de rîvnă, dar trupul este neputincios.”

39. S-a dus iarăşi şi S-a rugat, zicînd aceleaşi cuvinte.

40. Apoi S-a întors din nou şi i-a găsit dormind; pentru că li se îngreuiaseră ochii de somn. Ei nu ştiau ce să-I răspundă.

41. În sfîrşit, a venit a treia oară şi le-a zis: „Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! Destul! A* venit ceasul! Iată că Fiul Omului este dat în mîinile păcătoşilor.

42. Sculaţi-vă*; haidem să mergem; iată că se apropie vînzătorul!”

Prinderea lui יהושע Yașua

43. Şi* îndată, pe cînd vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi împreună cu el a venit o mulţime de oameni cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă, de cărturari şi de bătrîni.

44. Vînzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta, Acela este; să-L prindeţi şi să-L duceţi sub pază.”

45. Cînd a venit Iuda, s-a apropiat îndată de יהושע Yașua şi I-a zis: „Învăţătorule!” Şi L-a sărutat mult.

46. Atunci oamenii aceia au pus mîna pe יהושע Yașua şi L-au prins.

47. Unul din cei ce stăteau lîngă El a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea.

48. יהושע Yașua* a luat cuvîntul şi le-a zis: „Aţi ieşit ca după un tîlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi.                       

49. În toate zilele am fost la voi şi învăţam pe oameni în Templu, şi nu M-aţi prins. Dar toate aceste lucruri s-au întîmplat ca să* se împlinească Scripturile.”

50. Atunci* toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.

51. După El mergea un tînăr care n-avea pe trup decît o învelitoare de pînză de in. Au pus mîna pe el;

52. dar el şi-a lăsat învelitoarea şi a fugit în pielea goală.

יהושע Yașua osîndit de Sinedriu

53. Pe* יהושע Yașua L-au dus la marele preot, unde se adunau toţi preoţii cei mai de seamă, bătrînii şi cărturarii.

54. Petru L-a urmat de departe pînă în curtea marelui preot; a şezut jos împreună cu aprozii şi se încălzea la para focului.

55. Preoţii* cei mai de seamă şi tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui יהושע Yașua, ca să-L omoare; dar nu găseau niciuna. 

56. Pentru că mulţi făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau.

57. Unii s-au sculat şi au făcut o mărturisire mincinoasă împotriva Lui şi au zis:

58. „Noi L-am auzit zicînd: „Eu* voi strica Templul acesta, făcut de mîini omeneşti, şi în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mîini omeneşti.”

59. Nici chiar în privinţa aceasta nu se potrivea mărturisirea lor.

60. Atunci* marele preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, a întrebat pe יהושע Yașua şi I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceştia împotriva Ta?”

61. יהושע Yașua* tăcea şi nu răspundea nimic. Marele** preot L-a întrebat iarăşi şi I-a zis: „Eşti Tu, haMaşiya, Fiul Celui binecuvîntat?”

62. „Da, sunt”, i-a răspuns יהושע Yașua. „Şi* veţi vedea pe Fiul Omului; dreapta Puterii cînd va veni pe norii cerului.”

63. Atunci marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „Ce nevoie mai avem de martori?

64. Aţi auzit hula. Ce vi se pare?” Toţi L-au osîndit să fie pedepsit cu moartea.

65. Şi unii au început să-L scuipe, să-I acopere faţa, să-L bată cu pumnii şi să-I zică: „Proroceşte!” Iar aprozii L-au primit în palme.

Tăgăduirea lui Petru

66. Pe* cînd stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot.

67. Cînd a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat ţintă la el şi i-a zis: „Şi tu erai cu יהושע Yașua din Nazaret!”

68. El s-a lepădat şi a zis: „Nu ştiu, nici nu înţeleg ce vrei să zici.” Apoi a ieşit în pridvor. Şi a cîntat cocoşul.

69. Cînd* l-a văzut slujnica, a început iarăşi să spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre oamenii aceia.”

70. Şi el s-a lepădat din nou. După* puţină vreme, cei ce stăteau acolo, au zis iarăşi lui Petru: „Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia; căci** eşti galileean, şi graiul tău seamănă cu al lor.”

71. Atunci el a început să se blesteme şi să se jure: „Nu cunosc pe Omul acesta despre care vorbiţi!”

72. Îndată* a cîntat cocoşul a doua oară. Şi Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese יהושע Yașua : „Înainte ca să cînte cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Şi gîndindu-se la acest lucru, a început să plîngă.

                    Capitolul 15

יהושע Yașua înaintea lui Pilat

1. Dimineaţa*, preoţii cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrînii, cărturarii şi tot soborul. După ce au legat pe יהושע Yașua, L-au dus şi L-au dat în mîinile lui Pilat.

2. Pilat* L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da, sunt”, i-a răspuns יהושע Yașua .

3. Preoţii cei mai de seamă Îl învinuiau de multe lucruri.

4. Pilat* L-a întrebat din nou: „Nu răspunzi nimic? Uite de cîte lucruri Te învinuiesc ei!”

5. יהושע Yașua* n-a mai dat niciun răspuns, lucru care a mirat pe Pilat.

Hotărîrea de moarte întărită

6. La* fiecare praznic, cînd pregăteau Paştele, Pilat le slobozea un întemniţat pe care-l cereau ei.

7. În temniţă era unul numit Baraba, închis împreună cu oamenii lui din pricina unui omor pe care-l săvîrşiseră într-o răscoală.

8. Norodul s-a suit şi a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea întotdeauna.

9. Pilat le-a răspuns: „Voiţi să vă slobod pe Împăratul iudeilor?”

10. Căci pricepuse că preoţii cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mîna lui.

11. Dar preoţii* cei mai de seamă au aţîţat norodul să ceară lui Pilat să le sloboadă mai bine pe Baraba.

12. Pilat a luat din nou cuvîntul şi le-a zis: „Dar ce voiţi să fac cu Acela pe care-L numiţi Împăratul iudeilor?”

13. Ei au strigat din nou: „Răstigneşte-L!”

14. „Dar ce rău a făcut?” le-a zis Pilat. Însă ei au început să strige şi mai tare: „Răstigneşte-L!”

15. Pilat* a vrut să facă pe placul norodului, şi le-a slobozit pe Baraba; iar pe יהושע Yașua, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat să fie răstignit.

16. Ostaşii* au adus pe יהושע Yașua în curte, adică în palat, şi au adunat toată ceata ostaşilor.[ Palat, aici = pretorium ]

17. L-au îmbrăcat într-o haină de purpură, au împletit o cunună de spini şi I-au pus-o pe cap.

18. Apoi au început să-I ureze şi să zică: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!”

19. Şi-L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau şi I se închinau.

20. După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat în hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.

Răstignirea

21. Au* silit să ducă lemnul răstigniri lui יהושע Yașua pe un trecător care se întorcea de la cîmp, numit Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Ruf.

22. Şi* au adus pe יהושע Yașua la locul numit Golgota, care tălmăcit înseamnă: „Locul căpăţînii”.

23. I-au* dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat.

24. După ce L-au răstignit, I-au* împărţit hainele între ei trăgînd la sorţi, ca să ştie ce să ia fiecare.

25. Cînd L-au răstignit, era* ceasul al treilea.

26. Deasupra Lui era scrisă* vina Lui: „Împăratul iudeilor.”

27. Împreună* cu El au răstignit doi tîlhari, [unul la dreapta, şi altul la stînga Lui].

28. Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „A* fost pus în numărul celor fărădelege.”

Batjocurile trecătorilor

29. Trecătorii* îşi băteau joc de El, dădeau din cap şi ziceau: „Uă! Tu,** care strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile,

30. mîntuieşte-Te pe Tine însuţi şi coboară-Te de pe lemn!”

31. Tot astfel şi preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii, îşi băteau joc de El între ei şi ziceau: „Pe alţii i-a mîntuit, şi pe Sine însuşi nu Se poate mîntui!

32. haMaşiya, Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe lemn, ca să vedem şi să credem!” Cei* răstigniţi împreună cu El, de asemenea, îşi băteau joc de El.

Moartea lui יהושע Yașua

33. La ceasul* al şaselea, s-a făcut întuneric peste toată ţara, pînă la ceasul al nouălea.

34. Şi, în ceasul al nouălea, יהושע Yașua a strigat cu glas tare: : „EliYah** EliYah, lemanah shabakthani?” adică: „Eylohim YaHWeH al Meu, Eylohim YaHWeH al Meu, de ce mă mai susţi?”

   [ text aramaic : shabakthani = a susţine, a ţine, a păstra.. Yașua întreaba în esenţă, de ce durerea continua să se extindă, deorece dorea ca durerea să-i fie curmată,Tatăl nu la părăsit niciodată]

35. Unii din cei ce stăteau acolo, cînd L-au auzit, ziceau: „Iată, cheamă pe Ilie!” [ Ilie-Ebr. EliYahu ]

36. Şi unul din ei a alergat* de a umplut un burete cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a** dat să bea, zicînd: „Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să-L coboare de pe lemn!”

37. Dar* יהושע Yașua a scos un strigăt tare şi Şi-a dat Duhul.           

38. Perdeaua* dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus pînă jos.

39. Sutaşul care stătea în faţa lui יהושע Yașua, cînd a văzut* că Şi-a dat astfel Duhul, a zis: „Cu adevărat, Omul acesta era Fiul lui  יהוה YaHWeH!”

40. Acolo* erau şi nişte femei care priveau de** departe. Printre ele erau Miriam din Magdala, Miriam, mama lui Iacov cel mic şi a lui Iose, şi Salome,

41. care, pe cînd era El în Galileea, mergeau* după El şi-I slujeau; şi multe alte femei care se suiseră împreună cu El în Ierusalim.             

Îngroparea lui יהושע Yașua

42. Cînd* a fost spre înserat – fiindcă era tot ziua Pregătirii, adică ziua dinainte de Șabat

43. a venit Iosif din Arimateea, un sfetnic cu vază al soborului, care şi el aştepta* Împărăţia lui  יהוה YaHWeH. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să ceară trupul lui יהושע Yașua .

44. Pilat s-a mirat că murise aşa de curînd; a chemat pe sutaş şi l-a întrebat dacă a murit de mult.

45. După ce s-a încredinţat de la sutaş că a murit, a dăruit lui Iosif trupul.

46. Şi* Iosif avea cumpărată o pînză subţire de in, a dat jos pe יהושע Yașua de pe lemn, L-a înfăşurat în pînza de in şi L-a pus într-un mormînt săpat în stîncă. Apoi a prăvălit o piatră la uşa mormîntului.

47. Miriam din Magdala şi Miriam, mama lui Iose, se uitau unde-L puneau.

                      Capitolul 16

Învierea lui יהושע Yașua

1. După ce trecuse* ziua de Șabat, Miriam din Magdala, Miriam, mama lui Iacov şi Salome au** cumpărat miresme ca să se ducă să ungă trupul lui יהושע Yașua .

2. În* ziua cea dintîi după Șabat, s-au dus la mormînt dis-de-dimineaţă, pe cînd răsărea soarele.

3. Femeile ziceau una către alta: „Cine ne va prăvăli piatra de la uşa mormîntului?”

4. Şi, cînd şi-au ridicat ochii, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese prăvălită.

5. Au* intrat în mormînt, au văzut pe un tinerel şezînd la dreapta, îmbrăcat într-un veşmînt alb, şi s-au înspăimîntat.

6. El* le-a zis: „Nu vă înspăimîntaţi! Căutaţi pe יהושע Yașua din Nazaret care a fost răstignit: Este înviat, nu este aici; iată locul unde Îl puseseră.

7. Dar duceţi-vă de spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru, că merge înaintea voastră în Galileea: acolo Îl veţi vedea, cum* v-a spus.”

8. Ele au ieşit afară din mormînt şi au luat-o la fugă, pentru că erau cuprinse de cutremur şi de spaimă. Şi* n-au spus nimănui nimic căci se temeau.

Arătările lui יהושע Yașua după înviere

9. [După ce fusese înviat, יהושע Yașua S-a arătat:  În dimineaţa dintîi după Șabat, mai întîi sa arătat lui Miriam din Magdala din** care scosese şapte draci.

10. Ea* s-a dus şi a dat de ştire celor ce fuseseră împreună cu El, care plîngeau şi se tînguiau.

11. Cînd au auzit ei* că este viu şi că a fost văzut de ea, n-au crezut-o.                       

12. După aceea S-a arătat, în alt chip, la* doi dintre ei, pe drum, cînd se duceau la ţară.

13. Aceştia s-au dus de au spus lucrul acesta celorlalţi, dar nici pe ei nu i-au crezut.

14. În sfîrşit* S-a arătat celor unsprezece, cînd şedeau la masă; şi i-a mustrat pentru necredinţa şi
împietrirea inimii lor, pentru că nu crezuseră pe cei ce-L văzuseră înviat.

Trimiterea celor unsprezece

15. Apoi* le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea şi** propovăduiţi Evanghelia la orice Om.

16. Cine* va crede şi se va boteza va fi mîntuit; dar** cine nu va crede va fi osîndit.

17. Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în* Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în** limbi noi;

18. vor lua în mînă şerpi*; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi** vor pune mîinile peste bolnavi şi bolnavii se vor însănătoşi.”

19. HaMaşiya יהושע Yașua, după* ce a vorbit cu ei, S-a** înălţat la cer şi a fost dreapta lui Eylohim.

20. Iar ei au plecat şi au propovăduit pretutindeni.  יהוה YaHWeH lucra împreună cu ei şi* întărea Cuvîntul prin semnele care-l însoţeau. HalleluYa]  [ versetele : 9 -20. nu apare in originalele timpurii  ]

          ------------- HalleluYah ------------