יהוה YaHWeH
יהושע YaHShuaH
יהושע YaHShuaH (Yașua)
Ceea ce este deosebit în această Scriptură este tocmai ceea ce lipsește în Scripturile tradiționale, adică numele sfinte. Numele sfinte care, în mod voit, au fost scoase din Scripturile tradiționale, sunt aici la locul în care li se cuvine.
Cititorul va fi surprins negăsind numele și titlurile cu care era obișnuit. În schimb, va găsi numele Creatorului יהוה YaHWeH care se pronunță YAUE și numele Mîntuitorului יהושע YAHSHUAH care se pronunță YAȘUA.
"Dumnezeu" nu este nume, este un titlu. Cuvantul "dumnezeu", oriunde ve-ți găsi în această ediție, fie cu majuscule sau minuscule, face referire la idoli, chipuri cioplite sau la orice face parte din sistemul păgîn de închinare.
Isus nu este numele Mîntuitorului, ci o emanație păgînă (grecească) a zeului Dion-Isous = ISOUS = Isus, proveniența este păgînă. Știut este faptul că Mîntuitorul este Evreu și are nume evreiesc, nu grecesc. Chiar și în grecește numele יהושע Yașua se pronunță tot יהושע Yașua și nu Isous.
Indiferent de argumentele teologilor, numele evreiesc יהושע Yașua nu poate fi transliterat Isus.
Aici, titlurile, atît a Creatorului cît și al Mîntuitorului, sunt restaurate la forma inițială. Creatorul are titlul Eylohim, admis fiind și Elohim iar Mîntuitorul are titlul haMașiya (Unsul lui Yah).
După cum este scris în Faptele Apostolilor cap. 3 vers. 20-21 este cunoscut faptul că în scripturile tradiționale numele sfinte au fost scoase și înlocuite cu diferite titluri (Deutronom cap. 4 vers. 2). Ca să împlinim cuvîntul, această scriptură repune ceea ce a fost scos, adică numele sfinte.
Mișcarea restauratoare, începută cu mult timp în urmă, avea ca scop tocmai reintroducerea numelor sfinte. Prima Scriptură cu nume sfinte (nepăgînizate) a apărut în 1952, sub denumirea de The Holy Name Bible, lucrul unui grup condus de Elder Angelo B.Traina.
In ziua de astăzi există mai multe traduceri a Scripturii care introduc nume sfinte, ediții în limba Engleză, Spaniolă, Germană si în alte limbi de circulație mondială.
Versiunea în limba Romînă este rezultatul aspirației și setei de Adevăr a traducatorilor, care au folosit un volum imens de date și documente, cuprinzind Scrierile de la Marea Moartă și chiar Death Sea Bible (Biblia de la Marea Moartă). Scripturile Sacre din limba Engleză sunt copi fidele ale versiunilor Aramaice și Evreiești.
S-a păstrat linia obișnuită, comună a cititorului in limba romînă. S-au corectat pasaje care erau greu de înțeles, respectînd înțelesul original al Scripturilor Sacre. Cititorul va găsi în această ediție pasaje care sună complect diferit de Biblia Tradițională. Traducătorii au avut ca scop corectarea cuvintelor și a pasajelor care nu aveau sens în limba Romînă.
Aici veți gasi înțelesul multor pasaje pe care nu le-ați înțeles în alte ediții, sau este foarte probabil că veți rămîne ușor confuzi fiind obișnuiți cu Biblia tradițională.
Dorința traducătorilor acestei ediții este de a transpune cuvinte din scrierile originale și de a face Biblia cît mai înțeleasă prin ceea ce au pus pe hîrtie.
Numele יהוה Yahweh (YAUE) este mai presus de orice nume.
Mîntuitorul poartă acest Nume. Numele lui יהוה Yahweh (YAUE) este însuși numele lui Yahshuah: Yah = יהוה YAH/Shuah = Mîntuire, Yah-Shuah este יהוה Yahweh (YAUE) Mîntuitorul, care se pronunță יהושע Yașua.
Un alt lucru care definește această Scriptură constă în faptul că nu veți găsi cuvîntul "cruce" (numai în nota explicativă). Întradevăr în Scripturile de la marea moartă acest cuvînt (cruce) nu există. În toate Scrierile Evreiești se gasește cuvîntul "lemn", cu înțeles de bîrnă.
La fel și în greacă, cuvîntul "staouros" are înțelesul de bîrnă, contradictoriu cu sensul latinescului "croso" care se traduce ca și „cruce”. S-a folosit cuvîntul "povară" pentru forma figurativă și "lemn" pentru forma directă.
Ceea ce este și mai surprinzător este faptul că în Scripturile tradiționale nu s-a redat corect forma botezului, (mik-wah) iar versetul 19 din Matei cap. 28 s-a tradus după scrierile de la Marea Moartă, neutilizînd forma tîrzie din secolul IV. 1 Ioan cap. 5 vers. 7 nu are forma trinitariană din sec. IV-V, ci forma timpurie din sec. I.
Scrierile de la Marea Moartă sunt singurele documente din secolul I, documente care nu au fost cunoscute în secolele trecute. Ele reflectă adevăratul sens al evangheliilor. Traducătorii ar trebui să folosească aceste documente, singurele resurse originale din secolul I.
Reintroducerea Numelor Sfinte ar trebui sa fie prioritatea numărul UNU (1) pentru traducători. Dar, din păcate, interesul financiar al multora face ca banii să fie prioritari în detrimentul Adevărului.
Este incorectă folosirea numelor hibride ca Iehova, Adonai, Hașem, acestea aduc ceva din limba ebraică dar și adaosuri, tocmai pentru a diminua Adevăratul Nume יהוה Yahweh (YAUE).
Înțelesul numelui haMașiyah este Unsul lui יהוה Yahweh (YAUE), tradus din ebraică în romănește, și se pronunță haMașiya(h).
În concluzie, această tranducere nu aparține niciunei denominații specifice, fiind independentă, reflectînd principiul de viață nepărtinitor și independent al Sfintelor Scripturi, după cum este scris în Rom. cap. 10 vers. 13: "Fiindcă, oricine va chema Numele יהוה Yahweh (YAUE), va fi Mîntuit."
S-au făcut note de sublinie pentru unele texte care sînt în italic, texte care nu se găsesc în manuscrisele timpuri, ci doar în cele tîrzi în special după secolul al 15 lea.
Pentru ușurința înțelegeri textului, sa lăsat în această ediție scris în italic, texte ca :Marcu cap 16 .v.9-20. Care nu sunt în manuscrisele originale, apoi Luca 24 v. 35-46. Text care nu este în original, urmat de Ioan cap. 7.v. 53 pînă la cap 8 v 11. Efeseni cap3.v. 2-13. care nu sînt în originalele timpuri.
Un scurt istoric al apariției numelor hibride, de înlocuire, atît în Scripturile masoretice cît și în cele grecești. Este știut faptul că în ani 165 -168 îen. ținutul Iudea și Ierusalimul, au fost cotropite de trupele regelui Antioh Epifanus, care au exercitat o persecuție sîngeroasă asupra Iudeilor, lucru dovedit istoric și scriptural în cărțile apocrife ale Macabeilor.
A fost interzisă de către cotropitori, slujba sfîntă în Templul din Ierusalim și Închinarea la יהוה Yahweh (YAUE). Numele יהוה Yahweh (YAUE) find interzis pe tot teritoriul Iudea, timp de 3 ani și jumătate, însăși închinarea la יהוה Yahweh (YAUE) find în afara legii. Revolta Macabeilor și biruința miraculoasă contra sirienilor a restabilit Slujba la Templu. În timpul persecuției rostirea numelui יהוה Yahweh (YAUE), ducea la pierderea vieții.
Așa că, frica morți a fost un factor care a determinat o mare majoritate a Iudeilor să abandoneze Numele sacru יהוה Yahweh (YAUE), și să utilizeze nume hibride inventate de curentul rabinical fariseic, ca Adonai care se traduce domnul meu. Un alt curent Saducheian a utilizat forma mai simplă haȘem, care se traduce “Numele”. O mică minoritate de credincioși care au rămas nepăgînizați și păstrători ai Torah, au continuat în al chema pe Creator pe numele lui adevărat יהוה Yahweh (YAUE).
În mijlocul secolului al 4.lea. marele rabin Hillel al doilea, inventatorul calendarului care-i poartă numele, a decis ca numele sacru יהוה Yahweh (YAUE) să nu mai fie utilizat, fiind considerat ca prea sfînt pentru ca buzele necurate ale omului să-l rostească, mînat de frica de a nu călca porunca a 3 a din Torah (deși această tradiție era folosită de o perioadă foarte îndelungată).
Și asfel numele sacru a fost abandonat sub idea că doar Kohen haGadol (marele Preot) are dreptul să-l rostească șoptit, numai în ziua de Yom Kippur (ziua Ispășiri), în locul prea sfînt. Oricum această teorie este ne scripturală, cu nici un suport în Torah sau Scripturile sacre.
Odată cu abandonarea de către Evrei a numelor Sacre, și celelalte confesiuni cu rădăcină în Iudaism au abandonat numele Sfinte și le-au înlocuit cu nume păgînizate din limbile de circulație păgîne.
În felul acesta Numele Creatorului și evident a Mîntuitorul au fost păgînizate cu nume ale zeităților grecești și romane chiar egiptene în detrimentul numelui sacru.
Deși în sferele teologice, Scolarii(cercetători Scripturilor) încă consideră textul grecesc –textus receptus, ca fiind infailibil...totuși mulți Scolari au abandonat ideia infalibilități și își îndreaptă privirile tot mai mult spre autenticitatea reală a scrierilor de la Marea Moartă. În lumina acestor scrieri din primul secol nealterate dogmatic se poate stabili cît de autentice sunt scripturile tradiționale. Știut este că un număr destul de mare din scripturile tradiționale au texte adăugate care se vor autentice .
Mulțumim tuturor colaboratorilor pentru efortul depus in această lucrare.
În special, îi mulțumim lui יהוה Yahweh (YAUE) pentru tot binele pe care ni-l face, fără să merităm!
Slavă, Cinste si Închinare fie adusă CELUI VEȘNIC יהוה Yahweh (YAUE) !
HALLELUYAH !
יהושע YaHShuaH
Scriptura Ediția Numele Sfinte
יהוה YaHWeH (YAUE)יהושע YaHShuaH (Yașua)
Prefața
Traducerea de față este o lucrare și o expresie a efortului depus de un grup de oameni dedicați să-l servească pe יהוה Yahweh (YAUE) și să facă cunoscut Adevărul.Ceea ce este deosebit în această Scriptură este tocmai ceea ce lipsește în Scripturile tradiționale, adică numele sfinte. Numele sfinte care, în mod voit, au fost scoase din Scripturile tradiționale, sunt aici la locul în care li se cuvine.
Cititorul va fi surprins negăsind numele și titlurile cu care era obișnuit. În schimb, va găsi numele Creatorului יהוה YaHWeH care se pronunță YAUE și numele Mîntuitorului יהושע YAHSHUAH care se pronunță YAȘUA.
"Dumnezeu" nu este nume, este un titlu. Cuvantul "dumnezeu", oriunde ve-ți găsi în această ediție, fie cu majuscule sau minuscule, face referire la idoli, chipuri cioplite sau la orice face parte din sistemul păgîn de închinare.
Isus nu este numele Mîntuitorului, ci o emanație păgînă (grecească) a zeului Dion-Isous = ISOUS = Isus, proveniența este păgînă. Știut este faptul că Mîntuitorul este Evreu și are nume evreiesc, nu grecesc. Chiar și în grecește numele יהושע Yașua se pronunță tot יהושע Yașua și nu Isous.
Indiferent de argumentele teologilor, numele evreiesc יהושע Yașua nu poate fi transliterat Isus.
Aici, titlurile, atît a Creatorului cît și al Mîntuitorului, sunt restaurate la forma inițială. Creatorul are titlul Eylohim, admis fiind și Elohim iar Mîntuitorul are titlul haMașiya (Unsul lui Yah).
După cum este scris în Faptele Apostolilor cap. 3 vers. 20-21 este cunoscut faptul că în scripturile tradiționale numele sfinte au fost scoase și înlocuite cu diferite titluri (Deutronom cap. 4 vers. 2). Ca să împlinim cuvîntul, această scriptură repune ceea ce a fost scos, adică numele sfinte.
Mișcarea restauratoare, începută cu mult timp în urmă, avea ca scop tocmai reintroducerea numelor sfinte. Prima Scriptură cu nume sfinte (nepăgînizate) a apărut în 1952, sub denumirea de The Holy Name Bible, lucrul unui grup condus de Elder Angelo B.Traina.
In ziua de astăzi există mai multe traduceri a Scripturii care introduc nume sfinte, ediții în limba Engleză, Spaniolă, Germană si în alte limbi de circulație mondială.
Versiunea în limba Romînă este rezultatul aspirației și setei de Adevăr a traducatorilor, care au folosit un volum imens de date și documente, cuprinzind Scrierile de la Marea Moartă și chiar Death Sea Bible (Biblia de la Marea Moartă). Scripturile Sacre din limba Engleză sunt copi fidele ale versiunilor Aramaice și Evreiești.
S-a păstrat linia obișnuită, comună a cititorului in limba romînă. S-au corectat pasaje care erau greu de înțeles, respectînd înțelesul original al Scripturilor Sacre. Cititorul va găsi în această ediție pasaje care sună complect diferit de Biblia Tradițională. Traducătorii au avut ca scop corectarea cuvintelor și a pasajelor care nu aveau sens în limba Romînă.
Aici veți gasi înțelesul multor pasaje pe care nu le-ați înțeles în alte ediții, sau este foarte probabil că veți rămîne ușor confuzi fiind obișnuiți cu Biblia tradițională.
Dorința traducătorilor acestei ediții este de a transpune cuvinte din scrierile originale și de a face Biblia cît mai înțeleasă prin ceea ce au pus pe hîrtie.
Numele יהוה Yahweh (YAUE) este mai presus de orice nume.
Mîntuitorul poartă acest Nume. Numele lui יהוה Yahweh (YAUE) este însuși numele lui Yahshuah: Yah = יהוה YAH/Shuah = Mîntuire, Yah-Shuah este יהוה Yahweh (YAUE) Mîntuitorul, care se pronunță יהושע Yașua.
Un alt lucru care definește această Scriptură constă în faptul că nu veți găsi cuvîntul "cruce" (numai în nota explicativă). Întradevăr în Scripturile de la marea moartă acest cuvînt (cruce) nu există. În toate Scrierile Evreiești se gasește cuvîntul "lemn", cu înțeles de bîrnă.
La fel și în greacă, cuvîntul "staouros" are înțelesul de bîrnă, contradictoriu cu sensul latinescului "croso" care se traduce ca și „cruce”. S-a folosit cuvîntul "povară" pentru forma figurativă și "lemn" pentru forma directă.
Ceea ce este și mai surprinzător este faptul că în Scripturile tradiționale nu s-a redat corect forma botezului, (mik-wah) iar versetul 19 din Matei cap. 28 s-a tradus după scrierile de la Marea Moartă, neutilizînd forma tîrzie din secolul IV. 1 Ioan cap. 5 vers. 7 nu are forma trinitariană din sec. IV-V, ci forma timpurie din sec. I.
Scrierile de la Marea Moartă sunt singurele documente din secolul I, documente care nu au fost cunoscute în secolele trecute. Ele reflectă adevăratul sens al evangheliilor. Traducătorii ar trebui să folosească aceste documente, singurele resurse originale din secolul I.
Reintroducerea Numelor Sfinte ar trebui sa fie prioritatea numărul UNU (1) pentru traducători. Dar, din păcate, interesul financiar al multora face ca banii să fie prioritari în detrimentul Adevărului.
Este incorectă folosirea numelor hibride ca Iehova, Adonai, Hașem, acestea aduc ceva din limba ebraică dar și adaosuri, tocmai pentru a diminua Adevăratul Nume יהוה Yahweh (YAUE).
Înțelesul numelui haMașiyah este Unsul lui יהוה Yahweh (YAUE), tradus din ebraică în romănește, și se pronunță haMașiya(h).
În concluzie, această tranducere nu aparține niciunei denominații specifice, fiind independentă, reflectînd principiul de viață nepărtinitor și independent al Sfintelor Scripturi, după cum este scris în Rom. cap. 10 vers. 13: "Fiindcă, oricine va chema Numele יהוה Yahweh (YAUE), va fi Mîntuit."
S-au făcut note de sublinie pentru unele texte care sînt în italic, texte care nu se găsesc în manuscrisele timpuri, ci doar în cele tîrzi în special după secolul al 15 lea.
Pentru ușurința înțelegeri textului, sa lăsat în această ediție scris în italic, texte ca :Marcu cap 16 .v.9-20. Care nu sunt în manuscrisele originale, apoi Luca 24 v. 35-46. Text care nu este în original, urmat de Ioan cap. 7.v. 53 pînă la cap 8 v 11. Efeseni cap3.v. 2-13. care nu sînt în originalele timpuri.
Un scurt istoric al apariției numelor hibride, de înlocuire, atît în Scripturile masoretice cît și în cele grecești. Este știut faptul că în ani 165 -168 îen. ținutul Iudea și Ierusalimul, au fost cotropite de trupele regelui Antioh Epifanus, care au exercitat o persecuție sîngeroasă asupra Iudeilor, lucru dovedit istoric și scriptural în cărțile apocrife ale Macabeilor.
A fost interzisă de către cotropitori, slujba sfîntă în Templul din Ierusalim și Închinarea la יהוה Yahweh (YAUE). Numele יהוה Yahweh (YAUE) find interzis pe tot teritoriul Iudea, timp de 3 ani și jumătate, însăși închinarea la יהוה Yahweh (YAUE) find în afara legii. Revolta Macabeilor și biruința miraculoasă contra sirienilor a restabilit Slujba la Templu. În timpul persecuției rostirea numelui יהוה Yahweh (YAUE), ducea la pierderea vieții.
Așa că, frica morți a fost un factor care a determinat o mare majoritate a Iudeilor să abandoneze Numele sacru יהוה Yahweh (YAUE), și să utilizeze nume hibride inventate de curentul rabinical fariseic, ca Adonai care se traduce domnul meu. Un alt curent Saducheian a utilizat forma mai simplă haȘem, care se traduce “Numele”. O mică minoritate de credincioși care au rămas nepăgînizați și păstrători ai Torah, au continuat în al chema pe Creator pe numele lui adevărat יהוה Yahweh (YAUE).
În mijlocul secolului al 4.lea. marele rabin Hillel al doilea, inventatorul calendarului care-i poartă numele, a decis ca numele sacru יהוה Yahweh (YAUE) să nu mai fie utilizat, fiind considerat ca prea sfînt pentru ca buzele necurate ale omului să-l rostească, mînat de frica de a nu călca porunca a 3 a din Torah (deși această tradiție era folosită de o perioadă foarte îndelungată).
Și asfel numele sacru a fost abandonat sub idea că doar Kohen haGadol (marele Preot) are dreptul să-l rostească șoptit, numai în ziua de Yom Kippur (ziua Ispășiri), în locul prea sfînt. Oricum această teorie este ne scripturală, cu nici un suport în Torah sau Scripturile sacre.
Odată cu abandonarea de către Evrei a numelor Sacre, și celelalte confesiuni cu rădăcină în Iudaism au abandonat numele Sfinte și le-au înlocuit cu nume păgînizate din limbile de circulație păgîne.
În felul acesta Numele Creatorului și evident a Mîntuitorul au fost păgînizate cu nume ale zeităților grecești și romane chiar egiptene în detrimentul numelui sacru.
Deși în sferele teologice, Scolarii(cercetători Scripturilor) încă consideră textul grecesc –textus receptus, ca fiind infailibil...totuși mulți Scolari au abandonat ideia infalibilități și își îndreaptă privirile tot mai mult spre autenticitatea reală a scrierilor de la Marea Moartă. În lumina acestor scrieri din primul secol nealterate dogmatic se poate stabili cît de autentice sunt scripturile tradiționale. Știut este că un număr destul de mare din scripturile tradiționale au texte adăugate care se vor autentice .
Mulțumim tuturor colaboratorilor pentru efortul depus in această lucrare.
În special, îi mulțumim lui יהוה Yahweh (YAUE) pentru tot binele pe care ni-l face, fără să merităm!
Slavă, Cinste si Închinare fie adusă CELUI VEȘNIC יהוה Yahweh (YAUE) !
HALLELUYAH !
Am comentat aici: http://florinlaiu.com/scriptura-mofturilor-sfinte/
RăspundețiȘtergereBUNA ZIUA AS DORI SI EU ACESTA SFANTA SCRIPTURA CU NUME SFINTE IN LIMBA ROMANA CUM O POT PROCURA VA MULTUMESC
RăspundețiȘtergereShalom , mi-asi dori sa stiu cum azi putea face rost de acesta Sf Scriptura mio doresc foarte mult .
RăspundețiȘtergere