Rut - Rute

Rut - Rute

Ketuvim - Scrieri    

                                  Capitolul 1

Penina necăjeşte pe Ana

1. Pe vremea judecătorilor,* a fost o foamete** în ţară. Un om din Betleemul♦ lui Iuda a plecat cu nevasta sa şi cu cei doi fii ai lui, să locuiască pentru o vreme în ţara Moabului.

2. Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi, şi cei doi fii ai lui se numeau Mahlon şi Chilion: erau efratiţi* din Betleemul lui Iuda. Ajungînd în ţara** Moabului, şi-au aşezat locuinţa acolo.

3. Elimelec, bărbatul Naomei, a murit, şi ea a rămas cu cei doi fii ai ei.

4. Ei şi-au luat neveste moabite. Una se numea Orpa, şi cealaltă Rut, şi au locuit acolo aproape zece ani.

5. Mahlon şi Chilion au murit şi ei amîndoi, şi Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei şi fără bărbat.

Rut se ţine de Naomi

6. Apoi s-a sculat, ea şi nurorile ei, ca să se întoarcă în ţara ei din ţara Moabului, căci aflase în ţara Moabului că יהוה YaHWeH cercetase* pe poporul Său şi-i dăduse** pîine.

7. Ea a ieşit din locul în care locuia însoţită de cele două nurori ale ei şi a pornit ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.

8. Naomi a zis atunci celor două nurori ale ei: „Duceţi-vă şi întoarceţi-vă fiecare* la casa mamei ei! יהוה YaHWeH să Se** îndure de voi, cum v-aţi îndurat♦ şi voi de cei ce au murit şi de mine!

9. Să vă dea יהוה YaHWeH să găsiţi odihnă* fiecare în casa unui bărbat!” Şi le-a sărutat. Ele au ridicat glasul şi au plîns;

10. şi i-au zis: „Nu; noi vom merge cu tine la poporul tău.”

11. Naomi a zis: „Întoarceţi-vă, fiicele mele! Pentru ce să veniţi voi cu mine? Mai am eu oare fii în pîntecele meu, ca să poată fi bărbaţii* voştri?

12. Întoarceţi-vă, fiicele mele, şi duceţi-vă! Eu sunt prea bătrînă ca să mă mărit din nou. Şi chiar dacă aş zice că trag nădejde; chiar dacă în noaptea aceasta aş fi cu un bărbat şi aş naşte fii,

13. aţi mai aştepta voi pînă să se facă mari şi aţi vrea voi să nu vă măritaţi din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sunt mult mai amărîtă decît voi, pentru că mîna lui יהוה YaHWeH s-a întins* împotriva mea.”

14. Şi ele au ridicat glasul şi iarăşi au plîns. Orpa a sărutat pe soacra sa şi a plecat, dar Rut s-a ţinut* de ea.

15. Naomi a zis către Rut: „Iată, cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii* ei; întoarce-te** şi tu după cumnata ta.”

16. Rut a răspuns: „Nu sta* de mine să te las şi să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu, voi merge şi eu, unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul** tău va fi poporul meu, şi Eylohim al tău va fi Eylohim al meu;

17. unde vei muri tu, voi muri şi eu şi voi fi îngropată acolo. Facă-mi יהוה YaHWeH * ce o vrea, dar nimic nu mă va despărţi de tine decît moartea!”

18. Naomi, văzînd-o* hotărîtă să meargă cu ea, n-a mai stăruit.

19. Au călătorit împreună pînă ce au ajuns la Betleem. Şi cînd au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus* în mişcare din pricina lor, şi femeile ziceau: „Naomi a)** este aceasta?” [ a) Sau: Plăcută ]

20. Ea le-a zis: „Nu-mi mai ziceţi Naomi; ziceţi-mi Mara a) căci Cel Atotputernic m-a umplut de amărăciune. [ a) Sau: Amărăciune ]

21. La plecare eram în belşug, şi acum יהוה YaHWeH mă aduce înapoi cu mîinile* goale. De ce să-mi mai ziceţi Naomi, cînd יהוה YaHWeH S-a rostit împotriva mea, şi Cel Atotputernic m-a întristat?” 

22. Astfel s-au întors din ţara Moabului Naomi şi nora sa Rut, moabita. Au ajuns la Betleem la începutul* seceratului orzului.

                                   Capitolul 2

Rut – Boaz

1. Naomi avea o rudă* după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz**.

2. Rut, moabita, a zis către Naomi: „Lasă-mă, te rog, să mă duc să strîng spice de pe cîmpul aceluia înaintea* căruia voi căpăta trecere.” Ea i-a răspuns: „Du-te, fiica mea.”

3. Ea s-a dus într-un ogor să strîngă spice pe urma secerătorilor. Şi s-a întîmplat că ogorul acela era al lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.

4. Şi iată că Boaz a venit din Betleem şi a zis secerătorilor: „יהוה YaHWeH* să fie cu voi!” Ei au răspuns: „יהוה YaHWeH să te binecuvînteze!”

5. Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: „A cui este tînăra aceasta?”

6. Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: „Este o tînără moabită, care s-a întors* cu Naomi din ţara Moabului.

7. Ea a zis: „Dă-mi voie să strîng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.” Şi de azi dimineaţă, de cînd a venit, a stat în picioare pînă acum şi nu s-a odihnit decît o clipă în casă.”

8. Boaz a zis către Rut: „Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici şi rămîi cu slujnicele mele.

9. Uită-te unde vor secera pe cîmp şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi cînd îţi va fi sete, să te duci la vase şi să bei din ce vor scoate slugile.”

10. Atunci ea s-a aruncat* cu faţa la pămînt şi i-a zis: „Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?”

11. Boaz i-a răspuns: „Mi s-a spus tot* ce ai făcut pentru soacra ta, de la moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu-l cunoşteai mai înainte.

12. יהוה YaHWeH să-ţi  răsplătească* ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea lui יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel sub ale** cărui aripi ai venit să te adăposteşti!”

13. Şi ea a zis: „O! Să* capăt trecere înaintea ta, stăpînul  meu! Căci tu m-ai mîngîiat, şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuşi eu nu** sunt nici măcar ca una din slujnicele tale.”

14. La vremea prînzului, Boaz a zis către Rut: „Apropie-te, mănîncă pîine şi înmoaie-ţi bucata în oţet.” Ea a şezut lîngă secerători. I-au dat grăunţe prăjite; a mîncat* şi s-a săturat, şi ce a rămas a strîns.

15. Apoi s-a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „Lăsaţi-o să culeagă spice şi între snopi şi să n-o opriţi;

16. şi chiar voi să-i scoateţi din snopi cîteva spice; s-o lăsaţi să culeagă spice şi să n-o înfruntaţi.”
17. Ea a cules spice de pe cîmp pînă seara şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz.

18. A luat-o şi a intrat în cetate, şi soacra sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele de la prînz şi* i le-a dat.

19. Soacra sa i-a zis: „Unde ai cules astăzi spice şi unde ai muncit? Binecuvîntat să fie cel ce s-a îngrijit* de tine!” Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise: „Omul la care am muncit azi”, a zis ea, „se numeşte Boaz.”

20. Naomi a zis nurorii sale: „Să fie binecuvîntat* de יהוה YaHWeH, care este plin de îndurare** pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit. Omul acesta este rudă cu noi”, i-a mai spus Naomi, „este din cei ce au♦ drept de răscumpărare asupra noastră.”

21. Rut, moabita, a adăugat: „El mi-a mai zis: „Rămîi cu slugile mele pînă vor isprăvi de secerat.”

22. Şi Naomi a zis către nora sa, Rut: „Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui şi să nu te întîlnească cineva în alt ogor.”

23. Ea s-a ţinut, dar, de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, pînă la sfîrşitul seceratului orzului şi seceratului grîului. Şi locuia cu soacra sa.

                                    Capitolul 3

Rut ascultă de sfatul soacrei ei

1. Soacra sa, Naomi, i-a zis: „Fiica mea, aş vrea* să-ţi dau un loc de odihnă**, ca să fii fericită.

2. Şi acum Boaz, cu ale cărui slujnice* ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, el are să vînture la noapte orzul în arie.

3. Spală-te şi unge-te*, apoi îmbracă-te cu hainele tale şi coboară-te la arie. Să nu te faci cunoscută lui, pînă va isprăvi de mîncat şi de băut.

4. Şi cînd se va duce să se culce, însemnează-ţi locul unde se culcă. Apoi du-te, descoperă-i picioarele şi culcă-te. Şi el însuşi îţi va spune ce să faci.”

5. Ea i-a răspuns: „Voi face tot ce ai spus.”

6. Rut s-a coborît la arie şi a făcut tot ce poruncise soacra sa.

7. Boaz a mîncat şi a băut, şi inima-i era* veselă. S-a dus şi s-a culcat la marginea unui stog. Rut a venit atunci încet de tot, i-a descoperit picioarele şi s-a culcat.

8. La miezul nopţii, omul s-a speriat; s-a plecat şi iată că o femeie era culcată la picioarele lui.

9. El a zis: „Cine eşti tu?” Ea a răspuns: „Eu sunt Rut, slujnica ta; întinde-ţi poala hainei* peste slujnica ta, căci ai drept** de răscumpărare.”

10. Şi el a zis: „Fii binecuvîntată* de יהוה YaHWeH, fiică! Această faptă de pe urmă mărturiseşte şi mai mult pentru tine decît cea dintîi**, că n-ai umblat după tineri, săraci sau bogaţi.

11. Acum, fiică, nu te teme, îţi voi face tot ce vei zice, căci toată cetatea ştie că eşti o femeie* cinstită.                           

12. Este adevărat că am drept* de răscumpărare, dar este o altă** rudă mai aproape decît mine.

13. Rămîi în noaptea aceasta aici. Şi mîine, dacă vrea să te răscumpere*, bine, să te răscumpere; dar dacă nu-i place să te răscumpere, te voi răscumpăra eu, viu** este יהוה YaHWeH! Culcă-te aici pînă dimineaţă.”

14. Ea a rămas culcată la picioarele lui pînă dimineaţa şi s-a sculat mai înainte de a se putea cunoaşte unul pe altul. Boaz a zis: „Să nu ştie nimeni că a intrat o femeie* în arie!”

15. Şi a adăugat: „Adu mantaua de pe tine şi ţine-o.” Ea a ţinut-o, şi el a măsurat şase măsuri de orz şi le-a pus pe ea. Apoi a intrat în cetate.

16. Rut s-a întors la soacra sa, şi Naomi a zis: „Tu eşti, fiica mea?” Rut i-a istorisit tot ce-i făcuse omul acela.

17. Ea a zis: „Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, zicînd: „Să nu te întorci cu mîinile goale la soacra ta.”

18. Şi Naomi a zis: „Fii liniştită*, fiica mea, pînă vei şti cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă pînă nu va sfîrşi lucrul chiar astăzi.”                             

                                   Capitolul 4

Căsătoria lui Boaz cu Rut

1. Boaz s-a suit la poarta cetăţii şi s-a oprit acolo. Şi iată că cel* ce avea drept de răscumpărare, şi despre care vorbise Boaz, trecea. Boaz i-a zis: „Hei, cutare, apropie-te, stai aici.” Şi el s-a apropiat şi s-a oprit.

2. Boaz a luat atunci zece oameni dintre bătrînii* cetăţii şi a zis: „Şedeţi aici.” Şi ei au şezut jos.

3. Apoi a zis celui ce avea drept de răscumpărare: „Naomi, întorcîndu-se din ţara Moabului, a vîndut bucata de pămînt care era a fratelui nostru Elimelec.

4. Am crezut de datoria mea să te înştiinţez despre aceasta şi să-ţi spun: „Cumpără-o*, în faţa** locuitorilor şi în faţa bătrînilor poporului meu. Dacă vrei s-o răscumperi, răscumpăr-o; dar dacă nu vrei, spune-mi, ca să ştiu. Căci nu este nimeni♦ înaintea ta care să aibă dreptul de răscumpărare, şi după tine, eu am dreptul acesta.” Şi el a răspuns: „O voi răscumpăra.”

5. Boaz a zis: „În ziua în care vei cumpăra ţarina din mîna Naomei, o vei cumpăra în acelaşi timp şi de la Rut, moabita, nevasta* celui mort, ca să ridici numele mortului în moştenirea lui.”

6. Şi* cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns: „Nu pot s-o răscumpăr pe socoteala mea, de frică să nu-mi stric moştenirea mea; ia tu dreptul de răscumpărare, căci eu nu pot s-o răscumpăr.”

7. Odinioară în Israel, pentru întărirea unei* răscumpărări sau unui schimb, omul îşi scotea încălţămintea şi o dădea celuilalt: aceasta slujea ca mărturie în Israel.

8. Cel ce avea drept de răscumpărare a zis, dar, lui Boaz: „Cumpăr-o pe socoteala ta!” Şi şi-a scos încălţămintea.

9. Atunci Boaz a zis bătrînilor şi întregului popor: „Voi sunteţi martori azi că am cumpărat din mîna Naomei tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion şi al lui Mahlon,

10. şi că mi-am cumpărat de asemenea de nevastă pe Rut, moabita, nevasta lui Mahlon, ca să ridic numele mortului în moştenirea lui şi pentru ca numele mortului să nu fie şters* dintre fraţii lui şi din poarta locului lui. Voi sunteţi martori azi despre aceasta!”

11. Tot poporul care era la poartă şi bătrînii au zis: „Suntem martori! יהוה YaHWeH să facă* pe femeia care intră în casa ta ca Rahela şi ca Lea, care amîndouă au zidit** casa lui Israel! Arată-ţi puterea în Efrata♦ şi fă-ţi un nume în Betleem!

12. Sămînţa* pe care ţi-o va da יהוה YaHWeH, prin această tînără femeie, să-ţi facă o casă asemenea casei lui Pereţ, care** s-a născut lui Iuda din Tamar!”

Naşterea lui Obed, strămoşul lui David

13. Boaz a luat* pe Rut, care i-a fost nevastă, şi el a intrat la ea. יהוה YaHWeH ** a făcut-o să zămislească, şi ea a născut un fiu.

14. Femeile au* zis Naomei: „Binecuvîntat să fie יהוה YaHWeH, care nu te-a lăsat lipsită azi de un bărbat cu drept de răscumpărare şi al cărui nume va fi lăudat în Israel!

15. Copilul acesta îţi va înviora sufletul şi va fi sprijinul bătrîneţilor tale; căci l-a născut nora ta, care te iubeşte şi care face pentru tine mai mult* decît şapte fii.”

16. Naomi a luat copilul, l-a ţinut în braţe şi a văzut de el.

17. Vecinele* i-au pus nume, zicînd: „Un fiu s-a născut Naomei!” Şi l-au numit Obed. Aceasta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.

Sămînţa lui Pereţ

18. Iată sămînţa lui Pereţ: Pereţ* a fost tatăl lui Heţron;

19. Heţron a fost tatăl lui Ram; Ram a fost tatăl lui Aminadab;

20. Aminadab a fost tatăl lui Nahşon*; Nahşon a fost tatăl lui** Salmon;

21. Salmon a fost tatăl lui Boaz; Boaz a fost tatăl lui Obed;

22. Obed a fost tatăl lui Isai; şi Isai a fost tatăl lui David*.

                  --------- HalleluYah ---------