2 Petru - Kefa Bet

2 Petru - Kefa Bet

Legămîntul Înnoit - Brith Chadasha 

                             Capitolul 1

1. Simona Petru, rob şi apostol al lui  יהושע Yașua  haMaşiya, către cei ce au căpătat o credinţă de acelaşi* preţ cu a noastră, prin dreptatea lui  יהוה YaHWeH şi a Mîntuitorului nostru  יהושע Yașua  haMaşiya:                                                       [ a) Sau: Simeon (Kepha-evr. ) ]

2. Harul* şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui  יהוה YaHWeH şi a Stăpînului nostru  יהושע Yașua  haMaşiya!

3. Cereasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin* cunoaşterea Celui ce** ne-a chemat prin slava şi Puterea Lui,

4. prin* care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi** firii cereşti, după ce aţi fugit♦ de stricăciunea care este în lume prin pofte.

5. De aceea, daţi-vă* şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa** (fapta,aici -Lucru )

6. cu cunoştinţa, înfrînarea; cu înfrînarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia;

7. cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi* iubirea de oameni.

8. Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici* neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Stăpînului nostru יהושע Yașua haMaşiya.

9. Dar cine nu are aceste lucruri este* orb, umblă cu ochii închişi şi a uitat că a fost curăţat** de vechile lui păcate.

10. De aceea, fraţilor, căutaţi cu atît mai mult să* vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră; căci, dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi** aluneca niciodată.

11. În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belşug intrare în Împărăţia veşnică a Stăpînului şi Mîntuitorului nostru  יהושע Yașua  haMaşiya.

12. De aceea, voi* fi gata să vă aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, măcar** că le ştiţi şi sunteţi tari în adevărul pe care-l aveţi.

13. Dar socotesc că este drept, cît* voi mai fi în cortul acesta, să** vă ţin treji aducîndu-vă aminte;

14. căci ştiu* că dezbrăcarea de cortul meu va veni deodată, după cum mi-a arătat Stăpînul** nostru  יהושע Yașua haMaşiya.

15. Îmi voi da osteneala, dar, ca, şi după moartea mea, să vă puteţi aduce totdeauna aminte de aceste lucruri.

16. În adevăr, v-am făcut cunoscut puterea şi venirea Stăpînului nostru  יהושע Yașua  haMaşiya, nu întemeindu-ne pe nişte basme* meşteşugit alcătuite, ci ca unii care am văzut** noi înşine cu ochii noştri mărirea Lui.

17. Căci El* a primit de la  יהוה YaHWeH Tatăl cinste şi slavă, atunci cînd, din slava minunată, s-a auzit deasupra Lui un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit în care Îmi găsesc plăcerea.”

18. Şi noi înşine am auzit acest glas venind din cer, cînd eram cu El pe Muntele* cel Sfînt.

19. Şi avem cuvîntul prorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o* Lumină care străluceşte într-un loc întunecos, pînă se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul** de dimineaţă în inimile voastre.

20. Fiindcă mai întîi de toate, să ştiţi că nicio* prorocie din Scriptură nu se tîlcuieşte singură.

21. Căci nicio* prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci** oamenii au vorbit de la  יהוה YaHWeH, mînaţi de Duhul Sfînt.

                            Capitolul 2

Se citește ca Pericopa 39 dacă anul are 12 luni

Tora - Pericopa 40 - Balak 22 : 2 - 25 : 9

Se citește separat dacă anul are 13 luni

Haftarah - Mica / Micha 5 : 6 - 6 : 8

Legămîntul Innoit - 2 Petru / Kefa Bet 2 : 1 - 22

1. În norod s-au ridicat* şi proroci mincinoşi, cum şi** între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda♦ de Stăpînul care♦♦ i-a răscumpărat şi vor face*♦ să cadă asupra lor o pierzare năprasnică.

2. Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor. Şi din pricina lor, Calea Adevărului va fi vorbită de rău.

3. În* lăcomia lor vor căuta ca prin cuvîntări înşelătoare să aibă un cîştig** de la voi. Dar osînda♦ îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.

4. Căci dacă n-a cruţat  יהוה YaHWeH pe* îngerii care** au păcătuit, ci i-a aruncat în Adînc♦ unde stau înconjuraţi de întuneric, legaţi cu lanţuri şi păstraţi pentru judecată;

5. dacă n-a cruţat El lumea veche, ci a scăpat pe Noe* acest propovăduitor** al neprihănirii, împreună cu alţi şapte inşi, cînd a trimis♦ potopul peste o lume de nelegiuiţi;

6. dacă a osîndit El la pieire şi a prefăcut în cenuşă cetăţile* Sodoma şi Gomora, ca să slujească** de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire,

7. şi* dacă a scăpat pe neprihănitul Lot, care era foarte întristat de viaţa destrăbălată a acestor stricaţi;

8. [ căci neprihănitul acesta, care locuia în mijlocul lor, îşi chinuia în toate zilele sufletul lui neprihănit, din pricina celor ce vedea* şi auzea din faptele lor nelegiuite ]

9. înseamnă că  יהוה YaHWeH ştie* să izbăvească din încercare pe oamenii cei cucernici şi să păstreze pe cei nelegiuiţi, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii:

10. mai ales pe* cei ce, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia şi dispreţuiesc stăpînirea. Ca nişte îndrăzneţi** şi încăpăţînaţi ce sunt, ei nu se tem să batjocorească dregătoriile,

11. pe cînd îngerii* care sunt mai mari în tărie şi putere, nu aduc înaintea lui  יהוה YaHWeH nicio judecată batjocoritoare împotriva lor.

12. Dar aceştia, ca* nişte dobitoace fără minte, din fire sortite să fie prinse şi nimicite, batjocorind ce nu cunosc, vor pieri în însăşi stricăciunea lor           ( dobitoace, evr. Goim )

13. şi* îşi vor lua astfel plata cuvenită pentru nelegiuirea lor. Fericirea lor este să trăiască în plăceri** ziua în amiaza mare. Ca nişte întinaţi♦ şi spurcaţi, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cînd ospătează♦♦ împreună cu voi.

14. Le scapără ochii de preacurvie şi nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au* inima deprinsă la lăcomie, sunt nişte blestemaţi!

15. După ce au părăsit Calea cea Dreaptă, au rătăcit şi au urmat calea lui Balaam,* fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii.

16. Dar a fost mustrat aspru pentru călcarea lui de Lege: o măgăriţă necuvîntătoare, care a început să vorbească cu glas omenesc, a pus frîu nebuniei prorocului.

17. Oamenii aceştia* sunt nişte fîntîni fără apă, nişte nori alungaţi de furtună; lor le este păstrată negura întunericului.

18. Ei vorbesc* cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele cărnii şi cu desfrînări, pe cei ce de abia** au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire.

19. Le făgăduiesc slobozenia* în timp ce ei înşişi sunt robi** ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit.

20. În adevăr, dacă* după ce au** scăpat de întinăciunile lumii, prin♦ cunoaşterea Stăpînului şi Mîntuitorului nostru  יהושע Yașua  haMaşiya, se încurcă iarăşi şi sunt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decît cea dintîi.

21. Ar fi fost mai* bine pentru ei să nu fi cunoscut Calea Neprihănirii, decît, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la Poruncile Sfinte care le fusese date.

22. Cu ei s-a întîmplat ce spune zicala adevărată: „Cîinele* s-a întors la ce vărsase” şi „scroafa spălată s-a întors să se tăvălească iarăşi în mocirlă.”                                         
--------------------------------------

                             Capitolul 3

1. Preaiubiţilor, aceasta este a doua epistolă pe care v-o scriu. În amîndouă caut să vă trezesc* mintea sănătoasă, prin înştiinţări,

2. ca să vă fac să vă aduceţi aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfinţii proroci şi* de Poruncile Stăpînului şi Mîntuitorului nostru, dată prin apostolii voştri.

3. Înainte* de toate, să ştiţi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor trăi** după poftele lor

4. şi vor zice: „Unde* este făgăduinţa venirii Lui? Căci, de cînd au adormit părinţii noştri, toate rămîn aşa cum erau de la începutul zidirii!”

5. Căci înadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pămînt scos* prin** Cuvîntul lui  יהוה YaHWeH din apă şi (cu ajutorul apei)

6. şi că* lumea de atunci a pierit, înecată de apă.

7. Iar cerurile* şi pămîntul de acum sunt păzite şi păstrate, prin acelaşi cuvînt, pentru focul** din ziua de judecată şi de pieire a oamenilor nelegiuiţi.

8. Dar, preaiubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru  יהוה YaHWeH, o zi este ca o* mie de ani şi o mie de ani sunt ca o zi.

9.  יהוה YaHWeH  nu* întîrzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă** răbdare pentru voi şi doreşte♦ ca niciunul să nu piară, ci♦♦ toţi să vină la pocăinţă.

10. Ziua lui  יהוה YaHWeH  însă va* veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile** vor trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi  pămîntul, cu tot ce este pe el, va fi în foc.

11. Deci, fiindcă toate aceste lucruri sînt stricaciune, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o* purtare sfîntă şi evlavioasă,

12. aşteptînd* şi grăbind venirea zilei lui  יהוה YaHWeH, în care cerurile aprinse vor** pieri, şi trupurile cereşti se♦ vor topi de căldura focului?

13. Dar noi, după făgăduinţa Lui, aşteptăm ceruri* noi şi un pămînt nou, în care va locui neprihănirea.

14. De aceea, preaiubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să* fiţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, fără vină şi în pace.

15. Să credeţi că îndelunga* răbdare a lui  יהוה YaHWeH Eylohim al nostru este Mîntuire, cum v-a scris şi preaiubitul nostru frate Pavel, după înţelepciunea dată lui,

16. ca şi în toate epistolele lui, cînd vorbeşte* despre lucrurile acestea. În ele sunt unele lucruri grele de înţeles pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.

17. Voi deci, preaiubiţilor, ştiind mai dinainte aceste* lucruri, păziţi-vă** ca nu cumva să vă lăsaţi tîrîţi de rătăcirea acestor nelegiuiţi şi să vă pierdeţi tăria;

18. ci* creşteţi în harul şi în cunoştinţa lui  יהוה YaHWeH şi a Mîntuitorului nostru  יהושע Yașua  haMaşiya. A Lui** să fie slava, acum şi în ziua veşniciei.

               --------------- HalleluYah --------------

Iuda - Yahudah

Iuda - Yahudah

Legămîntul Înnoit - Brith Chadasha

                       Capitolul 1

Tora - Pericopa 38 - Korach 16 : 1 - 18 : 32

Haftarah - 1 Samuel / Shmuel Alef 11 : 14 - 12 : 22

Legămîntul Innoit - Iuda - Yahdah 1 : 1 - 25

1. Iuda, rob al lui  יהושע Yașua  haMaşiya şi fratele* lui Iacov, către cei** chemaţi, care sunt iubiţi în  יהוה YaHWeH Tatăl şi păstraţi♦ pentru  יהושע Yașua  haMaşiya:

2. Îndurarea, pacea* şi dragostea să vă fie înmulţite.

3. Preaiubiţilor, pe cînd căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre Mîntuirea*  obştei noastre, m-am văzut silit să vă scriu ca** să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa care a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna.

4. Căci* s-au strecurat printre voi unii oameni, scrişi** demult pentru osîndă, acei oameni neevlavioşi, care schimbă♦ în desfrînare harul♦♦ lui  יהוה YaHWeH Eylohim al nostru şi tăgăduiesc*♦ pe singurul nostru Stăpîn יהושע Yașua haMaşiya.

5. Vreau să vă aduc aminte, măcar că ştiţi o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că  יהוה YaHWeH* după ce a izbăvit pe poporul Său din ţara Egiptului, în urmă a** nimicit pe cei ce♦ n-au crezut.

6. El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puşi în lanţuri veşnice, în întuneric, pe* îngerii care nu şi-au** păstrat vrednicia, ci şi-au părăsit locuinţa.

7. Tot aşa, Sodoma* şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veşnic.

Tora - Pericopa 54 - VeZot HaBrachah 33:1 - 34:12

Haftarah - Iosua / Yahoshua 1 : 1 - 18

Legămîntul Innoit - Matei / Mattityahu 17 : 1 - 9

Legămîntul Innoit - Iuda / Yahudah 1 : 8 - 9

8. Totuşi* oamenii aceştia, tîrîţi de visările lor, îşi pîngăresc la fel trupul, nesocotesc stăpînirea şi batjocoresc** dregătoriile.

9. Arhanghelul Mihail* cînd se împotrivea diavolului şi se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit** să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: „ יהוה YaHWeH să te mustre♦!”
---------------------------------- 10. Aceştia*, dimpotrivă, batjocoresc ce nu cunosc şi se pierd singuri în ceea ce ştiu din fire, ca dobitoacele fără minte.

11. Vai de ei! Căci au urmat pe calea lui* Cain! S-au aruncat** în rătăcirea lui Balaam, din dorinţa de cîştig! Au pierit într-o răscoală ca♦ a lui Core!
.
12. Sunt* nişte stînci ascunse la mesele** voastre de dragoste, unde se ospătează fără ruşine împreună cu voi şi se îndoapă de-a binelea; nişte nori♦ fără apă, mînaţi♦♦ încoace şi încolo de vînturi, nişte pomi tomnatici fără rod, de două ori morţi, dezrădăcinaţi*♦;

13. nişte valuri* înfuriate ale mării, care îşi spumegă** ruşinile lor; nişte stele rătăcitoare, cărora♦ le este păstrată negura întunericului pentru vecie.

14. Şi pentru ei a prorocit Enoh, al* şaptelea patriarh de la Adam, cînd a zis: „Iată că a venit**  יהוה YaHWeH cu zecile de mii de sfinţi ai Săi,

15. ca să facă o judecată împotriva tuturor şi să încredinţeze pe toţi cei nelegiuiţi de toate faptele* nelegiuite pe care le-au făcut în chip nelegiuit şi de toate cuvintele de ocară pe care le-au rostit împotriva Lui aceşti păcătoşi nelegiuiţi.”

16. Ei sunt nişte cîrtitori, nemulţumiţi cu soarta lor; trăiesc după poftele lor; gura* le este plină de vorbe trufaşe şi slăvesc** pe oameni pentru cîştig.

17. Dar* voi preaiubiţilor, aduceţi-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Stăpînului nostru  יהושע Yașua haMaşiya.           

18. Cum vă spuneau că în vremurile din urmă vor* fi batjocoritori, care vor trăi după poftele lor nelegiuite.

19. Ei sunt aceia care* dau naştere la dezbinări, oameni supuşi poftelor firii** care n-au Duhul.

20. Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă* sufleteşte pe credinţa voastră prea sfîntă, rugaţi-vă** prin Duhul Sfînt,

21. ţineţi-vă în dragostea lui  יהוה YaHWeH şi aşteptaţi* îndurarea  Stăpînului nostru  יהושע Yașua  haMaşiya pentru viaţa veşnică.

22. Mustraţi pe cei ce se despart de voi;

23. căutaţi să mîntuiţi* pe unii, smulgîndu-i** din foc; de alţii iarăşi fie-vă milă cu frică, urînd pînă şi cămaşa♦ mînjită de carne.

24. Iar* a Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere şi să vă facă să** vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale,

25. singurului*  יהוה YaHWeH, Mîntuitorul nostru, prin  יהושע Yașua  haMaşiya, Stăpînul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpînire, mai înainte de toţi vecii, şi acum şi în veci. HalleluYa.

            ---------- HalleluYah ----------

Cîntarea Cîntărilor - Shir HaShirim

Cîntarea Cîntărilor - Shir HaShirim

Ketuvim - Scrieri

                             Capitolul 1

1. Cîntarea* cîntărilor făcută de Solomon.

2. Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci* toate dezmierdările tale sunt mai bune decît vinul,

3. mirodeniile tale au un miros plăcut. Numele tău este ca o mireasmă vărsată, de aceea te iubesc pe tine fetele!

4. Trage-mă* după tine! Şi haidem să alergăm**! Împăratul mă duce♦ în odăile lui… Ne vom înveseli şi ne vom bucura de tine; vom lăuda dezmierdările tale mai mult decît vinul! Pe drept eşti iubit.

5. Sunt neagră, dar sunt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, cum sunt corturile Chedarului şi cum sunt covoarele lui Solomon.

6. Nu vă uitaţi că sunt aşa de negricioasă, căci m-a ars a) soarele. Fiii mamei mele s-au mîniat pe mine, şi m-au pus păzitoare la vii. Dar via frumuseţii mele n-am păzit-o. [ a] Sau: m-a privit ]

7. Spune-mi tu, pe care te iubeşte inima mea, unde îţi paşti oile, unde te odihneşti la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarăşilor tăi?

8. Dacă nu ştii, o, tu, cea* mai frumoasă dintre femei, ieşi pe urmele oilor şi paşte-ţi iezii lîngă colibele păstorilor.

9. Cu* iapa înhămată la carele lui faraon te asemăn eu pe tine, scumpa** mea.

10. Ce frumoşi îţi sunt obrajii* în mijlocul lănţişoarelor de la gît şi ce frumos îţi este gîtul în mijlocul şirurilor de mărgăritare!

11. Îţi vom face deci lănţişoare de aur cu stropituri de argint.

12. Cît stă împăratul la masa lui, nardul meu îşi răspîndeşte mirosul.

13. Preaiubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir care se odihneşte între ţîţele mele.

14. Preaiubitul meu este pentru mine un strugure de măliniţă din viile din En-Ghedi.

15. Ce frumoasă* eşti, iubito, uite ce frumoasă eşti cu ochii tăi de porumbiţă!

16. Ce frumos eşti, preaiubitule, ce plăcut eşti! Verdeaţa este patul nostru!

17. Cedrii sunt grinzile caselor noastre, şi chiparoşii sunt pardoselile noastre.   

                         Capitolul 2

1. Eu sunt un trandafir din Saron, un crin din văi.

2. Ca un crin în mijlocul spinilor aşa este iubita mea între fete.

3. Ca un măr între copacii pădurii aşa este preaiubitul meu între tineri. Cu aşa drag stau la umbra lui, şi rodul* lui este dulce pentru cerul gurii mele.

4. El m-a dus în casa de ospăţ, şi dragostea era steagul fluturat peste mine.

5. Întăriţi-mă cu turte de struguri, învioraţi-mă cu mere, căci sunt bolnavă de dragostea lui.

6. Să-şi pună mîna stîngă* sub capul meu şi să mă îmbrăţişeze cu dreapta lui!

7. Vă jur,* fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe cîmp: nu stîrniţi, nu treziţi dragostea pînă nu vine ea!

8. Aud glasul preaiubitului meu! Iată-l că vine, sărind peste munţi, săltînd pe dealuri.

9. Preaiubitul meu seamănă cu* o căprioară sau cu puiul de cerboaică. Iată-l că este după zidul nostru, se uită pe fereastră, priveşte printre zăbrele.

10. Preaiubitul meu vorbeşte şi-mi zice: „Scoală-te,* iubito, şi vino, frumoaso!

11. Căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia şi s-a dus.

12. Se arată florile pe cîmp, a venit vremea cîntării şi se aude glasul turturelei în cîmpiile noastre.

13. Se pîrguiesc roadele în smochin, şi viile înflorite îşi răspîndesc mirosul. Scoală-te*, iubito, şi vino, frumoaso!

14. Porumbiţă din crăpăturile stîncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor, arată-mi* faţa ta şi fă-mă să-ţi aud glasul! Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta, plăcută.”

15. Prindeţi-ne vulpile*, vulpile cele mici care strică viile; căci viile noastre sunt în floare.

16. Preaiubitul meu este al* meu, şi eu sunt a lui; el îşi paşte turma între crini.

17. Pînă* la răcoarea zilei şi pînă la lungirea umbrelor, întoarce-te!… Iubitule, sari ca o căprioară** sau ca puiul de cerb peste munţii ce ne despart.

                    Capitolul 3

1. Am căutat noaptea* în aşternutul meu, am căutat pe iubitul inimii mele; l-am căutat, dar nu l-am găsit…

2. M-am sculat atunci şi am cutreierat cetatea, uliţele şi pieţele; şi am căutat pe iubitul inimii mele… L-am căutat, dar nu l-am găsit!

3. M-au întîlnit păzitorii* care dau ocol cetăţii; şi i-am întrebat: „N-aţi văzut pe iubitul inimii mele?”

4. Abia trecusem de ei şi am găsit pe iubitul inimii mele. L-am apucat şi nu l-am mai lăsat pînă nu l-am adus în casa mamei mele, în odaia celei ce m-a zămislit.

5. Vă* jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe cîmp: nu stîrniţi, nu treziţi dragostea pînă nu vine ea.

6. Ce* se vede suindu-se din pustiu ca nişte stîlpi de fum, în mijlocul aburilor de mir şi de tămîie, înconjurată de toate miresmele negustorilor de mir?

7. Iată, este pataşca lui Solomon, cu şaizeci de viteji de jur împrejur, cei mai viteji din Israel.

8. Toţi sunt înarmaţi cu săbii şi toţi sunt deprinşi la luptă, fiecare cu sabia la coapsă, ca să n-aibă nimic de temut în timpul nopţii.

9. Împăratul Solomon şi-a făcut această pataşcă din lemn din Liban.

10. Stîlpii i-a făcut de argint, rezemătoarea, de aur, scaunul, de purpură; iar mijlocul, împodobit cu o ţesătură aleasă, lucrată de dragostea fiicelor Ierusalimului.

11. Ieşiţi, fetele Sionului, şi priviţi pe împăratul Solomon, cu cununa cu care l-a încununat mama sa în ziua cununiei lui, în ziua veseliei inimii lui.

                         Capitolul 4

1. Ce frumoasă* eşti, iubito, ce frumoasă eşti! Ochii tăi sunt ochi de porumbiţă, sub marama ta. Părul tău este ca o turmă** de capre poposită pe coama muntelui Galaad.

2. Dinţii* tăi sunt ca o turmă de oi tunse care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi niciuna din ele nu este stearpă.

3. Buzele tale sunt ca un fir de cîrmîz, şi gura ta este drăguţă; obrazul* tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta.

4. Gîtul* tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă** de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji.

5. Amîndouă* ţîţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini.

6. Pînă* se răcoreşte ziua şi pînă fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, şi la tine, deal de tămîie.

7. Eşti frumoasă de* tot, iubito, şi n-ai niciun cusur.

8. Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Priveşte din vîrful muntelui Amana, din vîrful muntelui Senir şi* Hermon, din vizuinile leilor, din munţii pardoşilor!

9. Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănţişoarele de la gîtul tău!

10. Ce lipici în dezmierdările tale, soro, mireaso! Dezmierdările tale preţuiesc mai* mult decît vinul, şi miresmele tale sunt mai plăcute decît toate miroznele!

11. Miere picură din buzele tale, mireaso, miere* şi lapte se află sub limba ta, şi** mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.

12. Eşti o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fîntînă pecetluită.

13. Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri şi nard;

14. nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară, cu tot felul de tufari de tămîie, smirnă şi aloe, cu cele mai alese miresme.

15. O fîntînă din grădini, un izvor de ape* vii ce curge din Liban.

16. Scoală-te, crivăţule! Vino, vîntule de miazăzi! Suflaţi peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea!  Să intre* iubitul meu în grădina lui şi să mănînce din roadele ei alese!

                         Capitolul 5

1. Eu intru* în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirna cu miresmele mele, îmi mănînc** fagurele de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu…  Mîncaţi, prieteni♦, beţi şi îmbătaţi-vă de dragoste!

2. Adormisem, dar inima îmi veghea… Este glasul preaiubitului meu, care bate*: „Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cîrlionţii îmi sunt plini de picurii nopţii.”

3. „Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăşi? Mi-am spălat picioarele, cum să le murdăresc iarăşi?”

4. Dar iubitul meu a vîrît mîna pe gaura zăvorului, şi mi-a fost milă de el atunci.

5. M-am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mîinile mele picura smirnă, şi de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mînerul zăvorului.

6. Am deschis iubitului meu; dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înnebuneam cînd îmi vorbea. L-am căutat*, dar nu l-am găsit; l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.

7. Păzitorii care dau ocol cetăţii m-au întîlnit, m-au bătut, m-au rănit; mi-au luat marama străjerii* de pe ziduri.

8. Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiţi pe iubitul meu, ce-i veţi spune?… Că sunt bolnavă de dragoste!

9. „Ce are iubitul tău mai mult decît altul, o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult decît altul, de ne rogi aşa de fierbinte?”

10. Iubitul meu este alb şi rumen, deosebindu-se din zece mii.

11. Capul lui este o cunună de aur curat, pletele lui ca nişte valuri sunt negre cum e corbul.

12. Ochii* lui sunt ca nişte porumbei pe marginea izvoarelor, scăldaţi în lapte şi odihnindu-se în faţa lui plină.

13. Obrajii lui sunt ca nişte straturi de miresme, în care cresc saduri mirositoare; buzele* lui sunt nişte crini din care curge cea mai aleasă smirnă.

14. Mîinile lui sunt nişte inele de aur ferecate cu pietre de crisolit; trupul lui este un chip de fildeş lustruit, acoperit cu pietre de safir;

15. picioarele lui sunt nişte stîlpi de marmură albă, aşezaţi pe nişte temelii de aur curat. Înfăţişarea lui este ca Libanul, pare un tînăr ales ca cedrii.

16. Cerul gurii lui este numai dulceaţă, şi toată fiinţa lui este plină de farmec. Aşa este iubitul meu, aşa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului!

                         Capitolul 6

1. Unde s-a dus iubitul tău, cea mai* frumoasă dintre femei? Încotro a apucat iubitul tău, ca să-l căutăm şi noi împreună cu tine?

2. Iubitul meu s-a coborît la grădina lui, la stratul de miresme, ca să-şi pască turma în grădini şi să culeagă crini.

3. Eu sunt a* iubitului meu, şi iubitul meu este al meu; el îşi paşte turma între crini.

4. Frumoasă eşti, iubito, ca Tirţa, plăcută ca Ierusalimul, dar cumplită* ca nişte oşti sub steagurile lor.

5. Întoarce-ţi ochii de la mine, căci mă tulbură. Perii tăi sunt ca* o turmă de capre care poposesc pe coama Galaadului.

6. Dinţii* tăi sunt ca o turmă de oi care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi niciuna din ele nu este stearpă.

7. Obrazul tău este ca* o jumătate de rodie, sub marama ta…

8. Am şaizeci de împărătese, optzeci de ţiitoare, şi fete fără număr,

9. dar numai una singură este porumbiţa mea, neprihănita mea; ea este singură la mama sa, cea mai aleasă a celei ce a născut-o. Fetele o văd şi o numesc fericită; împărătesele şi ţiitoarele de asemenea o laudă.

10. „Cine este aceea care se iveşte ca zorile, frumoasă ca luna, curată ca soarele, dar cumplită* ca nişte oşti sub steagurile lor?”

11. M-am coborît în grădina cu nuci, să* văd verdeaţa din vale, să văd dacă a înmugurit via şi dacă au înflorit rodiile.

12. Dar fără să bag de seamă, dorinţa mea m-a dus la carele poporului unui om ales.

13. Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito! Întoarce-te, întoarce-te, ca să te privim. Ce aveţi voi să vă uitaţi la Sulamita ca la nişte fete ce joacă în cor a) ? [ a) Ebraică: din Mahanaim ]

                        Capitolul 7

1. Ce frumoase îţi sunt picioarele în încălţămintea ta, fată*de împărat Marginile rotunde ale coapsei tale sunt ca nişte lănţişoare de pus la gît, lucrate de mîinile unui meşter iscusit.

2. Pîntecele tău este un pahar rotund de unde nu lipseşte vinul mirositor; trupul tău este un snop de grîu încins cu crini.

3. Amîndouă* ţîţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare.

4. Gîtul* tău este ca un turn de fildeş; ochii tăi sunt ca iazurile Hesbonului de lîngă poarta Bat Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului care priveşte spre Damasc.

5. Capul tău este cum e Carmelul, şi părul capului tău este ca purpura împărătească: pînă şi un împărat ar fi înlănţuit de pletele tale!…

6. Ce frumoasă şi ce plăcută eşti, tu, iubito, în mijlocul desfătărilor!

7. Statura ta este ca finicul, şi ţîţele tale ca nişte struguri.

8. Îmi zic: „Mă voi sui în finic şi-i voi apuca crăcile!” Atunci ţîţele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor.

9. Şi gura ta* toarnă un vin ales care curge lin ca răspuns la dezmierdările mele şi alunecă pe buzele noastre cînd adormim!

10. Eu sunt a iubitului meu, şi* el doreşte de mine.

11. Vino, iubitule, haidem să ieşim pe cîmp, să rămînem noaptea în sate!

12. Dis-de-dimineaţă ne vom duce la vii să* vedem dacă a înmugurit via, dacă s-a deschis floarea şi dacă au înflorit rodiile. Acolo îţi voi da dragostea mea.

13. Mandragorele* îşi răspîndesc mirosul, şi deasupra uşii avem** tot felul de roade bune, noi şi vechi, pe care, pentru tine, iubitule, le-am păstrat.

                       Capitolul 8

1. O! de ai fi fratele meu, care a supt la ţîţele mamei mele! Cînd te-aş întîlni în uliţă, te-aş săruta, şi nimeni nu m-ar ţine de rău.

2. Te-aş lua şi te-aş aduce acasă, la casa mamei mele; ea m-ar învăţa să-ţi dau să bei vin* mirositor, must din rodiile mele.

3. Mîna lui cea stîngă* să fie sub capul meu, şi dreapta lui să mă îmbrăţişeze!

4. Vă rog* fierbinte, fiice ale Ierusalimului: nu stîrniţi, nu treziţi dragostea pînă nu vine ea.

5. Cine* este aceea care se suie din pustiu, rezemată de iubitul ei şi zicînd: „Te-am trezit sub măr; acolo te-a născut mama ta, acolo te-a născut şi te-a făcut ea”?

6. Pune-mă* ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe braţul tău; căci dragostea este tare ca moartea, şi gelozia este neînduplecată ca Locuinţa morţilor; jarul ei este jar de foc, o flacără a lui יהוה YaHWeH.

7. Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, şi rîurile n-ar putea s-o înece; de* ar da omul toate averile din casa lui pentru dragoste, tot n-ar avea decît dispreţ.                                     

8. Avem o soră micuţă* care n-are încă ţîţe. Ce vom face cu sora noastră în ziua cînd îi vor veni peţitorii?                                               

9. Dacă este zid, vom zidi nişte zimţi de argint pe ea; dar, dacă este uşă, o vom închide cu o scîndură de cedru.

10. Eu sunt un zid, şi ţîţele mele sunt ca nişte turnuri; în ochii lui am fost ca una care a găsit pace.

11. Solomon avea o vie la Baal-Hamon; a închiriat-o* unor păzitori; şi fiecare trebuia să aducă pentru rodul ei o mie de sicli de argint.

12. Via mea, care este a mea, o păstrez eu. Ţine-ţi, Solomoane, cei o mie de sicli, şi două sute fie celor ce păzesc rodul!

13. Tu, care locuieşti în grădini, nişte prieteni îşi pleacă urechea la glasul tău: binevoieşte* şi fă-mă să-l aud!

14. Vino* repede, iubitule, ca** o căprioară sau ca puiul de cerb pe munţii plini de mirozne!

                 ----------- HalleluYah -----------