Exod - Shemoth

Exod - Shemot

Tora - Pericopa 13 - Shemot 1 : 1 - 6 : 1

Haftarah - Isaia / Yeshayahu 27 : 6 - 28 : 13

Legămîntul Innoit - Ioan / Yochanan 17 : 1 - 26

                                          Capitolul 1

POPORUL LUI ISRAEL ÎN EGIPT

Înmulţirea israeliţilor în Egipt

1. Iată* numele fiilor lui Israel, intraţi în Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui:

2. Ruben, Simeon, Levi, Iuda,

3. Isahar, Zabulon, Beniamin,

4. Dan, Neftali, Gad şi Aşer.

5. Sufletele ieşite din coapsele lui Iacov erau şaptezeci* de toate. Iosif era atunci în Egipt.

6. Iosif* a murit, şi toţi fraţii lui, şi toată vîrsta aceea de oameni.                           

7. Fiii* lui Israel s-au înmulţit, s-au mărit, au crescut şi au ajuns foarte puternici. Şi s-a umplut ţara de ei.

Suferinţele israeliţilor

8. Peste Egipt s-a ridicat* un nou împărat care nu cunoscuse pe Iosif.

9. El a zis poporului său: „Iată* că poporul copiilor lui Israel este mai mare şi mai puternic decît noi.

10. Veniţi* să ne arătăm** dibaci faţă de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va întîmpla un război, să se unească şi el cu vrăjmaşii noştri, să ne bată şi să iasă apoi din ţară.”

11. Şi au pus peste ei isprăvnicei, ca* să-i asuprească prin** munci grele. Astfel a zidit el cetăţile Pitom şi Ramses♦, ca să slujească de hambare lui faraon.

12. Dar cu cît îl asupreau mai mult, cu atît se înmulţea şi creştea; şi s-au scîrbit de copiii lui Israel.

13. Atunci egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie.
14. Le-au făcut viaţa amară* prin lucrări grele de lut** şi cărămizi şi prin tot felul de lucrări de pe cîmp, şi în toate muncile acestea, pe care-i sileau să le facă, erau fără niciun pic de milă.

15. Împăratul Egiptului a poruncit moaşelor evreilor, numite una Şifra, şi cealaltă Pua,

16. şi le-a zis: „Cînd veţi împlini slujba de moaşe pe lîngă femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă este băiat, să-l omorîţi; iar dacă este fată, s-o lăsaţi să trăiască.”

17. Dar moaşele s-au temut* de Eylohim şi n-au făcut** ce le poruncise împăratul Egiptului: ci au lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască.

18. Împăratul Egiptului a chemat pe moaşe şi le-a zis: „Pentru ce aţi făcut lucrul acesta şi aţi lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască?”
19. Moaşele* au răspuns lui faraon: „Pentru că femeile evreilor nu sunt ca egiptencele; ele sunt vînjoase şi nasc înainte de venirea moaşei.”

20. Eylohim* a făcut bine moaşelor; şi poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte mare la număr.

21. Pentru că moaşele se temuseră de Eylohim, le-a făcut case*.

22. Atunci faraon a dat următoarea poruncă la tot poporul lui: „Să aruncaţi în rîu pe orice băiat* care se va naşte şi să lăsaţi pe toate fetele să trăiască.”

                                          Capitolul 2

Naşterea lui Moise

1. Un om* din casa lui Levi luase de nevastă pe o fată a lui Levi.

2. Femeia aceasta a rămas însărcinată şi a născut un fiu. A văzut* că este frumos şi l-a ascuns trei luni.

3. Nemaiputînd să-l ascundă, a luat un sicriaş de papură, pe care l-a uns cu lut şi cu smoală; a pus copilul în el şi l-a aşezat între trestii, pe malul rîului.

4. Sora* copilului pîndea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întîmple.

5. Fata* lui faraon s-a coborît la rîu să se scalde; şi fetele care o însoţeau se plimbau pe marginea rîului. Ea a zărit sicriaşul în mijlocul trestiilor şi a trimis pe roaba ei să-l ia.

6. L-a deschis şi a văzut copilul: era un băieţaş care plîngea. I-a fost milă de el şi a zis: „Este un copil de al evreilor!”

7. Atunci sora copilului a zis fetei lui faraon: „Să mă duc să-ţi chem o doică dintre femeile evreilor, ca să-ţi alăpteze copilul?”

8. „Du-te” i-a răspuns fata lui faraon. Şi fata s-a dus şi a chemat pe mama copilului.

9. Fata lui faraon i-a zis: „Ia copilul acesta, alăptează-mi-l, şi îţi voi plăti.” Femeia a luat copilul şi l-a alăptat.

10. Copilul a crescut, şi ea l-a adus fetei lui faraon; şi el i-a fost fiu*. I-a pus numele Moise a); „căci”, a zis ea, „l-am scos din ape.” [ a) Sau: Scos ]

Fuga lui Moise în Madian

11. În vremea aceea, Moise, crescînd mare*, a ieşit pe la fraţii săi şi a fost martor la muncile** lor grele. A văzut pe un egiptean care bătea pe un evreu, unul dintre fraţii lui.

12. S-a uitat în toate părţile şi, văzînd că nu este nimeni, a omorît* pe egiptean şi l-a ascuns în nisip.

13. A ieşit* şi în ziua următoare; şi iată că doi evrei se certau. A zis celui ce n-avea dreptate: „Pentru ce loveşti pe semenul tău?”

14. Şi omul acela a răspuns: „Cine* te-a pus pe tine mai mare şi judecător peste noi? Nu cumva ai de gînd să mă omori şi pe mine, cum ai omorît pe egipteanul acela?” Moise s-a temut şi a zis: „Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut.”

15. Faraon a aflat ce se petrecuse şi căuta să omoare pe Moise. Dar Moise* a fugit dinaintea lui faraon şi a locuit în ţara Madian. A şezut lîngă o fîntînă**.

16. Preotul* din Madian avea şapte fete**. Ele au venit să scoată apă şi au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor.

17. Dar au venit păstorii şi le-au luat la goană. Atunci Moise s-a sculat, le-a ajutat şi le-a* adăpat turma.

18. Cînd s-au întors ele la tatăl lor Reuel*, el a zis: „Pentru ce vă întoarceţi aşa de curînd azi?”

19. Ele au răspuns: „Un egiptean ne-a scăpat din mîna păstorilor şi chiar ne-a scos apă şi a adăpat turma.”

20. Şi el a zis fetelor: „Unde este? Pentru ce aţi lăsat acolo pe omul acela! Chemaţi-l* să mănînce pîine!”

21. Moise s-a hotărît să locuiască la omul acela, care i-a dat de nevastă pe fiica sa* Sefora.

22. Ea a născut un fiu, căruia el i-a pus numele* Gherşom a) „căci”, a zis el, „locuiesc ca** străin într-o ţară străină.” [ a) Sau: Sunt străin aici ]

Eylohim aude strigătul israeliţilor

23. După* multă vreme, împăratul Egiptului a murit; şi copiii lui Israel** gemeau încă din pricina robiei şi scoteau♦ strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea, pe care li le smulgea robia, s-au suit pînă la Eylohim 
    
24. Eylohim a* auzit gemetele lor şi Şi-a adus** aminte de♦ Legămîntul Său făcut cu Avraam, Isaac şi Iacov.

25. Eylohim a privit* spre copiii lui Israel şi a luat cunoştinţă de ei.

                                          Capitolul 3

Rugul aprins

1. Moise păştea turma socrului său, Ietro, preotul* Madianului. Odată a mînat turma pînă dincolo de pustiu şi a ajuns la muntele** lui Eylohim, la Horeb.

2. Îngerul* lui יהוה YaHWeH i S-a arătat într-o flacără de foc, care ieşea din mijlocul unui rug. Moise s-a uitat; şi iată că rugul era tot un foc, şi rugul nu se mistuia deloc.

3. Moise a zis: „Am să mă întorc să văd ce este această vedenie* minunată şi pentru ce nu se mistuie rugul.”

4. יהוה YaHWeH a văzut că el se întoarce să vadă; şi יהוה YaHWeH l-a chemat* din mijlocul rugului şi a zis: „Moise! Moise!” El a răspuns: „Iată-mă!”

5. יהוה YaHWeH a zis: „Nu te apropia de locul acesta; scoate-ţi* încălţămintea din picioare, căci locul pe care calci este un pămînt sfînt.”

6. Şi a adăugat: „Eu sunt* Eylohim al tatălui tău, Atotputernic a lui Avraam, Atotputernic a lui Isaac şi Atotputernic a lui Iacov.” Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea** să privească pe Eylohim.

7. יהוה YaHWeH a zis: „Am* văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt, şi am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor** lui; căci  îi♦ cunosc durerile.

8. M-am coborît* ca să-l izbăvesc** din mîna egiptenilor şi să-l scot din ţara aceasta şi să-l duc într-o ţară♦ bună şi întinsă, într-o ţară unde curge♦♦ lapte şi miere, şi anume, în locurile pe care le locuiesc canaaniţii*♦, hetiţii, amoriţii, fereziţii, heviţii şi iebusiţii.

9. Iată* că strigătele israeliţilor au ajuns pînă la Mine şi am văzut chinul cu care îi chinuiesc** Egiptenii.           
  
10. Acum*, vino, Eu te voi trimite la faraon, şi vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.”                                   

Trimiterea lui Moise

11. Moise a zis lui Eylohim: „Cine* sunt eu, ca să mă duc la faraon şi să scot din Egipt pe copiii lui Israel?”    
    
12. Eylohim a zis: „Eu voi* fi negreşit cu tine; şi iată care va fi pentru tine semnul că Eu te-am trimis: după ce vei scoate pe popor din Egipt, veţi sluji lui Eylohim pe muntele acesta.”

13. Moise a zis lui Eylohim: „Iată, cînd mă voi duce la copiii lui Israel şi le voi spune: Eylohim al părinţilor voştri m-a trimis la voi”; şi mă vor întreba: „Care este Numele Lui?” Ce le voi răspunde?”

14. Eylohim a zis lui Moise: „Eu sînt יהוה YaHWeH.” Şi a adăugat: „Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: „Cel ce Se numeşte יהוה YaHWeH, m-a trimis la voi.” ( יהוה asher יהוה )

15. Eylohim a mai zis lui Moise: „Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: „ יהוהYaHWeH Eylohim al părinţilor voştri, Eylohim al lui Avraam, Eylohim al lui Isaac şi Eylohim al lui Iacov, m-a trimis la voi. Acesta este Numele* Meu pentru veşnicie, acesta este Numele Meu din neam în neam.” 
(în alte  script. Atotputernic)

16. Du-te, strînge* pe bătrînii lui Israel şi spune-le: „Mi s-a arătat  יהוה YaHWeH Eylohim al părinţilor voştri, Eylohim al lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov. El a zis**: „V-am văzut şi am văzut ce vi se face în Egipt,

17. şi am zis: „Vă* voi scoate din suferinţa Egiptului şi vă voi duce în ţara canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, fereziţilor, heviţilor şi iebusiţilor, într-o ţară unde curge lapte şi miere.”

18. Ei vor asculta* de glasul tău; şi te vei duce, tu şi bătrînii lui Israel, la împăratul Egiptului şi îi veţi spune: „ יהוהYaHWeH Eylohim al  evreilor S-a întîlnit** cu noi. Dă-ne voie să mergem cale de trei zile în pustiu, ca să aducem jertfe lui יהוה YaHWeH” Eylohim.                  
   
19. Ştiu că împăratul Egiptului n-are* să vă lase să plecaţi decît silit de o mînă puternică.

20. Eu Îmi voi întinde* mîna şi voi lovi Egiptul cu tot** felul de minuni pe care le voi face în mijlocul lui. După aceea♦, are să vă lase să plecaţi.”

21. Voi face* chiar ca poporul acesta să capete trecere înaintea egiptenilor; şi, cînd veţi pleca, nu veţi pleca cu mîinile goale.       

22. Fiecare femeie* va cere, de la vecina ei şi de la cea care locuieşte în casa ei, vase de argint, vase de aur şi haine, pe care le veţi pune pe fiii şi fiicele voastre. Şi veţi jefui** astfel pe egipteni.”

                                           Capitolul 4

Şovăirea lui Moise

1. Moise a răspuns şi a zis: „Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: „Nu ţi s-a arătat יהוה YaHWeH!”

2. יהוה YaHWeH i-a zis: „Ce ai în mînă?” El a răspuns: „Un* toiag.”                         

3. יהוה YaHWeH a zis: „Aruncă-l la pămînt.” El l-a aruncat la pămînt, şi toiagul s-a prefăcut într-un şarpe. Moise fugea de el.

4. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Întinde-ţi mîna şi apucă-l de coadă.” El a întins mîna şi l-a apucat; şi şarpele s-a prefăcut iarăşi într-un toiag în mîna lui.

5. „Iată”, a zis יהוה YaHWeH*, „ce vei face ca să creadă** că ţi S-a arătat יהוה YaHWeH Eylohim al părinţilor lor, Eylohim al lui Avraam, Eylohim al lui Isaac şi Eylohim al lui Iacov.”

6. יהוה YaHWeH i-a mai zis: „Bagă-ţi mîna în sîn.” El şi-a băgat mîna în sîn; apoi a scos-o, şi iată că mîna i se acoperise de lepră şi se făcuse albă ca* zăpada.                            

7. יהוה YaHWeH a zis: „Bagă-ţi din nou mîna în sîn.” El şi-a băgat din nou mîna în sîn; apoi a scos-o din sîn; şi iată că mîna se făcuse* iarăşi cum era carnea lui.

8. „Dacă nu te vor crede”, a zis יהוה YaHWeH, „şi nu vor asculta de glasul celui dintîi semn, vor crede glasul celui de al doilea semn.

9. Dacă nu vor crede nici aceste două semne şi nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din rîu şi s-o torni pe pămînt; şi apa*, pe care o vei lua din rîu, se va preface în sînge pe pămînt.”         

10. Moise a zis lui יהוה YaHWeH:  „Ah! יהוה YaHWeH, eu nu sunt un om cu vorbirea uşoară; şi cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de cînd vorbeşti Tu robului Tău; căci vorba şi limba*-mi este încurcată.”

11. יהוה YaHWeH i-a zis: „Cine* a făcut gura omului? Şi cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, יהוה YaHWeH?

12. Du-te, dar; Eu voi fi cu gura* ta şi te voi învăţa ce vei avea de spus.”

13. Moise a zis: „Ah! יהוה YaHWeH,* trimite pe cine vei vrea să trimiţi.”                         

14. Atunci יהוה YaHWeH s-a mîniat pe Moise şi a zis: „Nu-i oare acolo fratele tău, Aaron, Levitul? Ştiu că el vorbeşte uşor. Iată că el însuşi vine* înaintea ta; şi, cînd te va vedea, se va bucura în inima lui.                          

15. Tu îi vei vorbi* şi vei pune** cuvintele în gura lui; şi Eu voi fi cu gura ta şi cu gura lui; şi vă voi♦ învăţa ce veţi avea de făcut.

16. El va vorbi poporului pentru tine, îţi va sluji drept gură, şi tu vei ţine pentru el locul lui* Eylohim.                                               

17. Ia în mînă* toiagul acesta, cu care vei face semnele.”                                              

Moise în Egipt

18. Moise a plecat; şi, cînd s-a întors la socrul său, Ietro, i-a zis: „Lasă-mă, te rog, să plec şi să mă întorc la fraţii mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.” Ietro a zis lui Moise: „Du-te în pace!”

19. יהוה YaHWeH a zis lui Moise, în Madian: 
„Du-te, întoarce-te în Egipt: căci toţi* cei ce umblau să-ţi ia viaţa au murit.”

20. Moise şi-a luat nevasta şi copiii, i-a pus călare pe măgari şi s-a întors în ţara Egiptului. Şi-a luat în mînă toiagul* lui Eylohim.

21. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Plecînd ca să te întorci în Egipt, vezi toate minunile* pe care ţi le pun în mînă, să le faci înaintea lui faraon. Eu** îi voi împietri inima, şi nu va lăsa pe popor să plece.

22. Tu vei zice lui faraon: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Israel* este fiul Meu, întîiul** Meu născut.

23. Îţi spun: Lasă pe fiul Meu să plece, ca să-Mi slujească; dacă nu vrei să-l laşi să plece, voi ucide* pe fiul tău, pe întîiul tău născut.”

24. În timpul călătoriei, într-un loc unde a rămas Moise peste noapte, l-a întîlnit* יהוה YaHWeH şi a vrut să-l** omoare.

25. Sefora a luat o piatră ascuţită,* a tăiat prepuţul fiului său şi l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicînd: „Tu eşti un soţ de sînge pentru mine.”

26. Şi יהוה YaHWeH l-a lăsat. Atunci a zis ea: „Soţ de sînge!” din pricina tăierii împrejur.

Întîlnirea lui Moise cu Aaron

27. יהוה YaHWeH a zis lui Aaron: „Du-te înaintea* lui Moise în pustiu.” Aaron a plecat: a întîlnit pe Moise la muntele** lui Eylohim şi l-a sărutat.

28. Moise a făcut* cunoscut lui Aaron toate cuvintele lui יהוה YaHWeH, care-l trimisese, şi toate semnele** pe care-i poruncise să le facă.

29. Moise şi Aaron şi-au văzut de drum* şi au adunat pe toţi bătrînii copiilor lui Israel.

30. Aaron* a istorisit toate cuvintele pe care le spusese יהוה YaHWeH lui Moise; şi Moise a făcut semnele înaintea poporului.           

31. Poporul a crezut*. Astfel au aflat că יהוה YaHWeH cercetase** pe copiii lui Israel, că le văzuse♦ suferinţa; şi s-au plecat♦♦ şi s-au aruncat cu faţa la pămînt*♦.

                                         Capitolul 5

Moise şi Aaron înaintea lui Faraon

1. Moise şi Aaron s-au dus apoi la faraon şi i-au zis: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel: „Lasă pe poporul Meu să plece ca să prăznuiască* în pustiu un praznic în cinstea Mea.”

2. Faraon a răspuns: „Cine* este יהוה YaHWeH ca să ascult de glasul Lui şi să las pe Israel să plece? Eu nu cunosc pe יהוה YaHWeH şi nu voi** lăsa pe Israel să plece.”

3. Ei au zis: „Ni S-a arătat* Eylohim al evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustiu ca să aducem jertfe lui יהוה YaHWeH Eylohim, pentru ca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.”

              
4. Şi împăratul Egiptului le-a zis: „Moise şi Aaron, pentru ce abateţi poporul de la lucrul lui? Plecaţi la lucrările* voastre.”                              

Mărirea muncilor

5. Faraon a zis: „Iată că poporul acesta s-a* înmulţit acum în ţară, şi voi mai voiţi să-l faceţi să-şi înceteze lucrările?”

6. Şi chiar în ziua aceea, faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor* norodului şi logofeţilor:

7. „Să nu mai daţi poporului paie, ca mai înainte, pentru facerea cărămizilor; ci să se ducă singuri să strîngă paie.

8. Totuşi să le cereţi acelaşi număr de cărămizi, pe care le făceau mai înainte; să nu le scădeţi nimic din ele, căci sunt nişte leneşi; de aceea strigă mereu: „Haidem să aducem jertfe lui Eylohim al nostru.”

9. Să se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru şi să nu mai umble după năluci.”

10. Isprăvniceii poporului şi logofeţii au venit şi au spus poporului: „Aşa vorbeşte faraon: „Nu vă mai dau paie;

11. duceţi-vă singuri de vă luaţi paie de unde veţi găsi; dar nu vi se scade nimic din lucrul vostru.”

12. Poporul s-a răspîndit în toată ţara Egiptului ca să strîngă mirişte în loc de paie.

13. Isprăvniceii îi sileau, zicînd: „Isprăviţi-vă lucrul, zi de zi, ca şi atunci cînd erau paie!”

14. Au bătut chiar pe logofeţii copiilor lui Israel, puşi peste ei de isprăvniceii lui faraon. „Pentru ce”, li se zicea, „n-aţi isprăvit ieri şi azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi care vă fusese hotărît?”

15. Logofeţii copiilor lui Israel s-au dus să se plîngă la faraon şi i-au zis: „Pentru ce te porţi aşa cu robii tăi?

16. Robilor tăi nu li se mai dau paie ca mai înainte, şi totuşi ni se spune: „Faceţi cărămizi!” Ba încă, robii tăi sunt şi bătuţi, ca şi cînd poporul tău ar fi vinovat.”

17. Faraon a răspuns: „Sunteţi nişte leneşi şi nişte trîntori! De aceea ziceţi: „Haidem să aducem jertfe lui יהוה YaHWeH!”

18. Acum, duceţi-vă îndată de lucraţi; nu vi se vor da paie, şi veţi face acelaşi număr de cărămizi.”
Cîrtirea israeliţilor

19. Logofeţii copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau, cînd li se zicea: „Nu vi se scade nimic din numărul de cărămizi; ci în fiecare zi să faceţi lucrul cuvenit unei zile.”

20. Cînd au ieşit de la faraon, au întîlnit pe Moise şi pe Aaron, care îi aşteptau.

21. Şi* le-au zis: „Să vă vadă יהוה YaHWeH şi să judece! Voi ne-aţi făcut urîţi lui faraon şi slujitorilor lui; ba încă le-aţi dat sabia în mînă ca să ne omoare.”

22. Moise s-a întors la יהוה YaHWeH şi a zis: „ יהוה YaHWeH, pentru ce ai făcut un astfel de rău poporului acestuia? Pentru ce m-ai trimis?

23. De cînd m-am dus la faraon ca să-i vorbesc în Numele Tău, el face şi mai rău poporului acestuia; şi n-ai izbăvit pe poporul Tău.”

                                         Capitolul 6

Izbăvirea făgăduită

1. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Vei vedea acum ce voi face lui faraon: o mînă puternică* îl va sili să-i lase să plece; da, o mînă puternică îl va sili să-i izgonească** din ţara lui.”

Torah - Pericopa 14 - Vayera 6 : 2 - 9 : 35

Haftarah - Ezechiel / Yechezekel 28 : 25 - 29 : 21

Legămîntul Innoit - Romani / Romiyah 9 : 14 - 17

Legămîntul Innoit -2Corinteni / Qorintiyah Bet 6 : 14 - 7 : 1

2. Eylohim a mai vorbit lui Moise şi i-a zis: „Eu sunt יהוה YaHWeH.

3. Eu M-am arătat lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, ca El-Shadday-Atotputernic*; dar cu Numele Meu „ יהוהYaHWeH**” n-am fost cunoscut de ei?

4. De asemenea, Mi-am* încheiat Legămîntul Meu  cu ei ca să** le dau ţara Canaan, ţara călătoriilor lor sfinte, în care au locuit ca străini.

5. Acum însă am* auzit gemetele copiilor lui Israel, pe care-i ţin egiptenii în robie, şi Mi-am adus aminte de Legămîntul Meu.

6. De aceea, spune copiilor lui Israel: „Eu* sunt יהוה YaHWeH: Eu vă voi** izbăvi din muncile cu care vă apasă egiptenii, vă voi izbăvi din robia lor şi vă voi scăpa♦ cu braţ întins şi cu mari judecăţi.

7. Vă voi* lua ca popor al Meu; Eu voi** fi al vostru Eylohim, şi veţi cunoaşte că Eu, יהוה YaHWeH Eylohim al vostru, şi vă izbăvesc de muncile♦ cu care vă apasă egiptenii.

8. Eu vă voi aduce în ţara pe care am jurat* că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov; Eu vă voi da-o în stăpînire; Eu sunt  יהוה YaHWeH.”

9. Astfel a vorbit Moise copiilor lui Israel. Dar deznădejdea şi robia aspră în care se aflau i-au împiedicat* să asculte pe Moise.

10. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi a zis:

11. „Du-te de vorbeşte lui faraon, împăratul Egiptului, să lase pe copiii lui Israel să iasă afară din ţara lui.”

12. Moise a răspuns în faţa lui יהוה YaHWeH: „Iată că nici copiii lui Israel nu m-au* ascultat: cum are să m-asculte faraon pe mine** care n-am o vorbire uşoară?”

13. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi lui Aaron şi le-a dat porunci cu privire la copiii lui Israel şi cu privire la faraon, împăratul Egiptului, ca să scoată din ţara Egiptului pe copiii lui Israel.

Spiţa neamului lui Moise şi Aaron

14. Iată căpeteniile familiilor lor. Fiii* lui Ruben, întîiul născut al lui Israel: Enoh, Palu, Heţron şi Carmi. Acestea sunt familiile lui Ruben.                             

15. Fiii lui Simeon*: Iemuel, Iamin, Ohad, Iachin şi Ţohar; şi Saul, fiu născut dintr-o femeie canaanită. Acestea sunt familiile lui Simeon.

16. Iată numele fiilor* lui Levi, după spiţa neamului lor: Gherşon, Chehat şi Merari. Anii vieţii lui Levi au fost o sută treizeci şi şapte de ani.

17. Fiii* lui Gherşon: Libni şi Şimei, şi familiile lor.

18. Fiii lui Chehat*: Amram, Iţehar, Hebron şi Uziel. Anii vieţii lui Chehat au fost o sută treizeci şi trei de ani.                              

19. Fiii lui Merari*: Mahli şi Muşi. Acestea sunt familiile lui Levi, după spiţa neamului lor.

20. Amram* a luat de nevastă pe mătuşa sa Iochebed; şi ea i-a născut pe Aaron şi pe Moise. Anii vieţii lui Amram au fost o sută treizeci şi şapte de ani.                              

21. Fiii lui* Iţehar: Core, Nefeg şi Zicri.

22. Fiii lui* Uziel: Mişael, Elţafan şi Sitri.

23. Aaron a luat de nevastă pe Elişeba, fata lui Aminadab*, sora lui Nahşon; şi ea i-a născut pe Nadab,** Abihu, Eleazar şi Itamar.

24. Fiii lui* Core: Asir, Elcana şi Abiasaf. Acestea sunt familiile coriţilor.                

25. Eleazar, fiul lui Aaron, a luat de nevastă pe una din fetele lui Putiel; şi ea* i-a născut pe Fineas. Aceştia sunt căpeteniile familiilor leviţilor cu familiile lor.                                   
    
26. Aceştia sunt Aaron acela şi Moise acela, cărora* le-a zis יהוה YaHWeH: „Scoateţi din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oştirile** lor.”

27. Ei sunt aceia care au vorbit* lui faraon, împăratul Egiptului, ca** să scoată din Egipt pe copiii lui Israel. Aceştia sunt Moise acela şi Aaron acela.

28. Cînd a vorbit יהוה YaHWeH lui Moise în ţara Egiptului,

29. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Eu* sunt יהוה YaHWeH. Spune** lui faraon, împăratul Egiptului, tot ce-ţi spun.”

30. Şi Moise a răspuns înaintea lui יהוה YaHWeH: „Iată că eu* nu vorbesc uşor: cum are să m-asculte faraon?”                                

                                            Capitolul 7

Cele zece urgii

1. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Iată că te fac Atotputernic* pentru faraon; şi fratele tău, Aaron, va fi prorocul** tău.

2. Tu vei spune tot* ce-ţi voi porunci Eu, iar fratele tău, Aaron, va vorbi lui faraon, ca să lase pe copiii lui Israel să plece din ţara lui.

3. Eu voi împietri* inima lui faraon, şi Îmi voi înmulţi** semnele♦ şi minunile în ţara Egiptului.

4. Totuşi, faraon n-are să v-asculte. Apoi Îmi voi întinde* mîna asupra Egiptului şi voi scoate din ţara Egiptului oştile Mele, pe poporul Meu, pe copiii lui Israel, prin** mari judecăţi.

5. Egiptenii vor cunoaşte* că Eu sunt יהוה YaHWeH, cînd Îmi voi întinde** mîna asupra Egiptului şi cînd voi scoate din mijlocul lor pe copiii lui Israel.”

6. Moise şi Aaron au făcut* ce le poruncise יהוה YaHWeH: aşa au făcut.               

7. Moise era în vîrstă de optzeci* de ani, iar Aaron de optzeci şi trei de ani, cînd au vorbit lui faraon.

Moise şi Aaron fac minuni

8. יהוה YaHWeH a zis lui Moise şi lui Aaron:

9. „Dacă vă va vorbi faraon şi vă va zice*: „Faceţi o minune!” să zici lui Aaron: „Ia-ţi** toiagul şi aruncă-l înaintea lui faraon. Şi toiagul se va preface într-un şarpe.”    

10. Moise şi Aaron s-au dus la faraon şi au făcut cum* poruncise יהוה YaHWeH. Aaron şi-a aruncat toiagul înaintea lui faraon şi înaintea slujitorilor lui; şi toiagul s-a prefăcut** într-un şarpe.

11. Dar faraon a chemat pe nişte înţelepţi* şi pe nişte vrăjitori** şi vrăjitorii Egiptului au făcut♦ şi ei la fel prin vrăjitoriile lor.

12. Toţi şi-au aruncat toiegele, şi s-au prefăcut în şerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghiţit toiegele lor.

13. Inima lui faraon s-a împietrit şi n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după* cum spusese יהוה YaHWeH.                               

Cea dintîi urgie: prefacerea apei în sînge

14. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Faraon are inima* împietrită: nu vrea să lase poporul să plece.

15. Du-te la faraon dis-de-dimineaţă, cînd are să iasă să se ducă la apă, şi să te înfăţişezi înaintea lui pe malul rîului. Să-ţi iei în mînă toiagul* care a fost prefăcut în şarpe,     

16. şi să zici lui faraon: „ יהוה YaHWeH Eylohim al * evreilor m-a trimis la tine să-ţi spun: „Lasă pe poporul Meu să plece ca** să-Mi slujească în pustiu. Dar iată că pînă acum n-ai ascultat.              

17. Acum, aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Iată cum vei cunoaşte* că Eu sunt יהוה YaHWeH. Am să lovesc apele rîului cu toiagul din mîna mea; şi ele se vor preface** în sînge♦.

18. Peştii din rîu vor pieri, rîul se va împuţi, aşa că le va fi greaţă* egiptenilor să bea din apa rîului.”

19. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Spune lui Aaron: „Ia-ţi toiagul şi întinde-ţi* mîna peste apele egiptenilor, peste rîurile lor, peste pîraiele lor, peste iazurile lor şi peste toate bălţile lor. Ele se vor preface în sînge; şi va fi sînge în toată ţara Egiptului, atît în vasele de lemn, cît şi în vasele de piatră.”

20. Moise şi Aaron au făcut cum le poruncise יהוה YaHWeH. Aaron a ridicat* toiagul şi a lovit apele rîului, sub ochii lui faraon şi sub ochii slujitorilor lui; şi toate apele** rîului s-au prefăcut în sînge.

21. Peştii din rîu au pierit, rîul s-a împuţit, aşa că egiptenii nu mai puteau* să bea apa rîului, şi a fost sînge în toată ţara Egiptului.

22. Dar vrăjitorii* Egiptului au făcut şi ei la fel prin vrăjitoriile lor. Inima lui faraon s-a împietrit şi n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum** spusese יהוה YaHWeH.

23. Faraon s-a întors de la rîu şi s-a dus acasă; dar nu şi-a pus la inimă aceste lucruri.

24. Toţi egiptenii au săpat în împrejurimile rîului ca să găsească apă de băut; căci nu puteau să bea din apa rîului.

25. Au trecut şapte zile, după ce a lovit יהוה YaHWeH, rîul.

                                            Capitolul 8

Broaştele

1. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Du-te la faraon şi spune-i: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Lasă pe poporul Meu să plece ca să-Mi* slujească.

2. Dacă nu* vrei să-l laşi să plece, am să aduc broaşte** pe toată întinderea ţării tale.

3. Rîul va mişuna de broaşte; ele se vor sui şi vor intra în casa ta, în odaia* ta de dormit şi în patul tău, în casa slujitorilor tăi şi în casele poporului tău, în cuptoarele şi în postăvile de frămîntat pîinea.

4. Ba încă broaştele se vor sui şi pe tine, pe poporul tău şi pe toţi slujitorii tăi.”

5. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Spune lui Aaron:* „Întinde-ţi mîna cu toiagul peste rîuri, peste pîraie şi peste iazuri, şi scoate broaşte din ele peste ţara Egiptului!”                                              

6. Aaron şi-a întins mîna peste apele Egiptului; şi au ieşit* broaştele şi au acoperit ţara Egiptului.

7. Dar* şi vrăjitorii au făcut la fel prin vrăjitoriile lor: au scos şi ei broaşte peste toată ţara Egiptului.

8. Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron şi a zis*: „Rugaţi-vă lui יהוה YaHWeH, să depărteze broaştele de la mine şi de la poporul meu; şi am să las pe popor să plece să aducă jertfe lui יהוה YaHWeH.”

9. Moise a zis lui faraon: „Hotărăşte-mi cînd să mă rog lui יהוה YaHWeH pentru tine, pentru slujitorii tăi şi pentru poporul tău, ca să îndepărteze broaştele de la tine şi din casele tale? Nu vor mai rămîne decît în rîu.”

10. El a răspuns: „Mîine.” Şi Moise a zis: „Aşa va fi, ca să ştii că nimeni* nu este ca יהוה YaHWeH Eylohim al  nostru. 

11. Broaştele se vor depărta de la tine şi din casele tale, de la slujitorii tăi şi de la poporul tău; nu vor mai rămîne decît în rîu.”

12. Moise şi Aaron au ieşit de la faraon. Şi Moise a* strigat către יהוה YaHWeH cu privire la broaştele cu care lovise pe faraon.              

13. יהוה YaHWeH a făcut cum cerea Moise; şi broaştele au pierit în case, în curţi şi în ogoare.

14. Le-au strîns grămezi, şi ţara s-a împuţit.

15. Faraon, văzînd că are* răgaz să răsufle în voie, şi-a** împietrit inima şi n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese יהוה YaHWeH.

Păduchii

16. יהוה YaHWeH. a zis lui Moise: „Spune lui Aaron: „Întinde-ţi toiagul şi loveşte ţărîna pămîntului, şi se va preface în păduchia, în toată ţara Egiptului.”                          
  [ a)Sau: ţînţari ]

17. Aşa au făcut. Aaron şi-a întins mîna cu toiagul şi a lovit ţărîna pămîntului; şi s-a prefăcut în* păduchi pe toţi oamenii şi pe toate dobitoacele. Toată ţărîna pămîntului s-a prefăcut în păduchi, în toată ţara Egiptului.                              

18. Vrăjitorii* au căutat să facă şi ei păduchi prin vrăjitoriile lor; dar n-au** putut. Păduchii erau pe oameni şi pe dobitoace.

19. Şi vrăjitorii au zis lui faraon: „Aici este* degetul lui יהוה YaHWeH!” Dar inima** lui faraon s-a împietrit şi n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese יהוה YaHWeH.

Musca cîinească

20. יהוה YaHWeH a zis lui Moise*: „Scoală-te dis-de-dimineaţă şi du-te înaintea lui faraon, cînd are să iasă să se ducă la apă. Să-i spui: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH **: „Lasă pe poporul Meu să plece ca să-Mi slujească.                 

21. Dacă nu vei lăsa pe poporul Meu să plece, am să trimit muşte cîineşti împotriva ta, împotriva slujitorilor tăi, împotriva poporului tău şi împotriva caselor tale; casele egiptenilor vor fi pline de muşte, şi pămîntul va fi acoperit de ele.

22. Dar*, în ziua aceea, voi deosebi ţinutul Gosen, unde locuieşte poporul Meu, şi acolo nu vor fi muşte, pentru ca să cunoşti că Eu, יהוה YaHWeH, sunt în mijlocul ţinutului acestuia.

23. Voi face o deosebire între poporul Meu şi poporul tău. Semnul acesta va fi mîine.”

24. יהוה YaHWeH a făcut aşa. A venit* un roi de muşte cîineşti în casa lui faraon şi a slujitorilor lui, şi toată ţara Egiptului a fost pustiită de muşte cîineşti.                          

25. Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: „Duceţi-vă de aduceţi jertfe lui Eylohim al vostru aici în ţară.”

26. Moise a răspuns: „Nu este deloc potrivit să facem aşa; căci am aduce lui יהוה YaHWeH al nostru jertfe care sunt o urîciune pentru egipteni. Şi dacă am aduce, sub ochii lor, jertfe care sunt o* urîciune pentru egipteni, nu ne vor ucide ei oare cu pietre?   

27. Vom face mai bine un drum de* trei zile în pustiu, şi acolo vom aduce jertfe lui יהוה YaHWeH Eylohim al nostru, după cum** ne va spune.”

28. Faraon a zis: „Vă voi lăsa să plecaţi, ca să aduceţi jertfe lui יהוה YaHWeH Eylohim al vostru în pustiu; numai să nu vă depărtaţi prea mult, dacă plecaţi*. Rugaţi-vă pentru mine.”

29. Moise a răspuns: „Am să ies de la tine şi am să mă rog lui יהוה YaHWeH. Mîine, muştele se vor depărta de la faraon, de la slujitorii lui şi de la poporul lui. Dar să nu ne* mai înşele faraon, nevrînd să lase pe popor să plece ca să aducă jertfe lui יהוה YaHWeH.”

30. Moise a ieşit de la faraon şi s-a* rugat lui יהוה YaHWeH.                                 
  
31. יהוה YaHWeH a făcut cum cerea Moise; şi muştele s-au depărtat de la faraon, de la slujitorii lui şi de la poporul lui. N-a mai rămas una.

32. Dar faraon, şi de data aceasta, şi-a împietrit* inima şi n-a lăsat pe popor să plece.

                                            Capitolul 9

Ciuma vitelor

1. יהוה YaHWeH a zis lui Moise*: „Du-te la faraon şi spune-i: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH Eylohim al  Evreilor: „Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.

2. Dacă* nu vrei să-l laşi să plece şi dacă-l mai opreşti,

3. iată,* mîna lui יהוה YaHWeH va fi peste turmele tale de pe cîmp; peste cai, peste măgari, peste cămile, peste boi şi peste oi; şi anume va fi o ciumă foarte mare.                                 
     
4. Dar יהוה YaHWeH va* face deosebire între turmele lui Israel şi turmele egiptenilor, aşa că nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.”

5. יהוה YaHWeH a hotărît vremea şi a zis: „Mîine, va face יהוה YaHWeH lucrul acesta în ţară.”

6. Şi. יהוה YaHWeH a făcut aşa, chiar de a doua zi*. Toate turmele egiptenilor au pierit, dar n-a pierit nicio vită din turmele copiilor lui Israel.

7. Faraon a trimis să vadă ce se întîmplase: şi iată că nicio vită din turmele lui Israel nu pierise. Dar inima* lui faraon s-a împietrit şi n-a lăsat pe popor să plece.                         

Vărsatul negru

8. יהוה YaHWeH a zis lui Moise şi lui Aaron: „Umpleţi-vă mîinile cu cenuşă din cuptor, şi Moise s-o arunce spre cer, sub ochii lui faraon.

9. Ea se va preface într-o ţărînă care va acoperi toată ţara Egiptului; şi va da naştere, în toată ţara Egiptului, pe oameni şi pe dobitoace, la nişte bube* pricinuite de nişte băşici fierbinţi.”

10. Ei au luat cenuşă din cuptor şi s-au înfăţişat înaintea lui faraon; Moise a aruncat-o spre cer, şi ea a dat naştere, pe oameni şi pe dobitoace, la nişte* bube pricinuite de nişte băşici fierbinţi.

11. Vrăjitorii* nu s-au putut arăta înaintea lui Moise, din pricina bubelor; căci bubele erau pe vrăjitori, ca şi pe toţi egiptenii.         

12. יהוה YaHWeH a împietrit inima lui faraon, şi faraon n-a ascultat de Moise şi de Aaron*, după cum spusese יהוה YaHWeH lui Moise.   

Piatra şi focul

13. יהוה YaHWeH a zis lui Moise*: „Scoală-te dis-de-dimineaţă, du-te înaintea lui faraon şi spune-i: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH Eylohim al evreilor: „Lasă pe poporul Meu să plece ca să-Mi slujească.

14. Fiindcă, de data aceasta, am să trimit toate urgiile Mele împotriva inimii tale, împotriva slujitorilor tăi şi împotriva poporului tău ca să* ştii că nimeni nu este ca Mine pe tot pămîntul.

15. Dacă Mi-aş fi* întins mîna şi te-aş fi lovit cu ciumă, pe tine şi pe poporul tău, ai fi pierit de pe pămînt.                                          

16. Dar te-am lăsat să rămîi în picioare* ca să vezi puterea Mea, şi Numele Meu să fie vestit în tot pămîntul.

17. Dacă te mai ridici împotriva poporului Meu şi dacă nu-l laşi să plece,

18. iată, mîine, la ceasul acesta, voi face să bată o piatră aşa de mare, cum n-a mai fost în Egipt, din ziua întemeierii lui şi pînă azi.

19. Pune-ţi, dar, la adăpost turmele şi tot ce ai pe cîmp. Piatra are să bată pe toţi oamenii şi toate vitele de pe cîmp, care nu vor fi intrat în case; şi vor pieri.”

20. Aceia dintre slujitorii lui faraon, care s-au temut de cuvîntul lui יהוה YaHWeH, şi-au adunat în case robii şi turmele.

21. Dar cei ce nu şi-au pus la inimă cuvîntul lui יהוה YaHWeH şi-au lăsat robii şi turmele pe cîmp.

22. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Întinde-ţi mîna spre cer; şi are să bată* piatra în toată ţara Egiptului pe oameni, pe vite şi pe toată iarba de pe cîmp în ţara Egiptului!”            

23. Moise şi-a întins toiagul spre cer; şi* יהוה YaHWeH a trimis tunete şi piatră, de cădea foc pe pămînt. יהוה YaHWeH a făcut să bată piatra peste ţara Egiptului.

24. A bătut piatra, şi focul se amesteca cu piatra; piatra era aşa de mare încît nu mai bătuse piatră ca aceea în toată ţara Egiptului de cînd este el locuit de oameni.

25. Piatra a nimicit, în toată ţara Egiptului, tot ce era pe cîmp, de la oameni pînă la dobitoace; piatra a* nimicit şi toată iarba de pe cîmp, şi a frînt toţi copacii de pe cîmp.

26. Numai* în ţinutul Gosen, unde erau copiii lui Israel, n-a bătut piatra.

27. Faraon a trimis să cheme pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: „De data aceasta*, am păcătuit**; יהוה YaHWeH are dreptate, iar eu şi poporul meu suntem vinovaţi.

28. Rugaţi-vă* lui יהוה YaHWeH ca să nu mai fie tunete şi piatră; şi vă voi lăsa să plecaţi şi nu veţi mai fi opriţi.”

29. Moise i-a zis: „Cînd voi ieşi din cetate, voi ridica mîinile* spre יהוה YaHWeH, tunetele vor înceta şi nu va mai bate piatra, ca să** ştii că al lui יהוה YaHWeH este pămîntul!

30. Dar ştiu* că tu şi slujitorii tăi tot nu vă veţi teme de יהוה YaHWeH Eylohim.”

31. Inul şi orzul* se prăpădiseră, pentru că orzul tocmai dăduse în spic, iar inul era în floare;

32. grîul şi ovăzul nu se stricaseră, pentru că erau tîrzii.

33. Moise a plecat de la faraon şi a ieşit afară din cetate; şi-a ridicat* mîinile spre יהוה YaHWeH, tunetele şi piatra au încetat şi n-a mai căzut ploaia pe pămînt.                        

34. Faraon, văzînd că ploaia, piatra şi tunetele încetaseră, n-a contenit să păcătuiască şi şi-a împietrit inima, el şi slujitorii lui.

35. Lui faraon i s-a împietrit* inima şi n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece, după cum spusese יהוה YaHWeH prin Moise.                   

                                          Capitolul 10

Tora - Pericopa 15 - Bo 10 : 1 - 13 : 16

Haftarah - Ieremia / Yermeyahu 46 : 13 - 28

Legămîntul Innoit - Apocalipsa / Gilyahna 19 : 1 - 16

Lăcustele

1. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Du-te la faraon*, căci i-am împietrit inima lui şi a slujitorilor lui** ca să fac semnele Mele în mijlocul lor

2. şi ca* să istoriseşti fiului tău şi fiului fiului tău cum M-am purtat cu egiptenii şi ce semne am făcut în mijlocul lor. Şi veţi cunoaşte că Eu sunt יהוה YaHWeH.”

3. Moise şi Aaron s-au dus la faraon şi i-au zis: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH Eylohim al  evreilor: „Pînă cînd ai de gînd să nu vrei să* te smereşti înaintea Mea? Lasă pe poporul Meu să plece ca să-Mi slujească.

4. Dacă nu vrei să laşi pe poporul Meu să plece, iată, voi trimite mîine nişte* lăcuste pe toată întinderea ţării tale.

5. Ele vor acoperi faţa pămîntului, de nu se va mai putea vedea pămîntul*; vor mînca ce a mai rămas nevătămat, vor mînca ce v-a lăsat piatra, vor mînca toţi copacii care cresc pe cîmpiile voastre,

6. îţi vor* umple casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi şi casele tuturor egiptenilor. Părinţii tăi şi părinţii părinţilor tăi n-au văzut aşa ceva de cînd sunt ei pe pămînt pînă în ziua de azi.” Moise a plecat şi a ieşit de la faraon.                

7. Slujitorii lui faraon i-au zis: „Pînă cînd are să fie omul acesta o pacoste* pentru noi? Lasă pe oamenii aceştia să plece şi să slujească lui יהוה YaHWeH Eylohim al lor. Tot nu vezi că piere Egiptul?”

8. Au întors la faraon pe Moise şi Aaron. „Duceţi-vă”, le-a zis el, „şi slujiţi lui יהוה YaHWeH Eylohim al vostru. Care şi cine sunt cei ce vor merge?”

9. Moise a răspuns: „Vom merge cu copiii şi cu bătrînii noştri, cu fiii şi fiicele noastre, cu oile şi boii noştri; căci avem să ţinem o sărbătoare* în cinstea lui יהוה YaHWeH.”

10. Faraon le-a zis: „Aşa să fie יהוה YaHWeH cu voi, cum vă voi lăsa eu să plecaţi, pe voi şi pe copiii voştri! Luaţi seama, căci este rău ce aveţi de gînd să faceţi!

11. Nu, nu; ci duceţi-vă voi, bărbaţii, şi slujiţi lui יהוה YaHWeH, căci aşa aţi cerut.” Şi i-au izgonit dinaintea lui faraon.

12. יהוה YaHWeH a zis lui Moise*: „Întinde-ţi mîna peste ţara Egiptului ca să vină lăcustele peste ţara Egiptului şi să** mănînce toată iarba pămîntului, tot ce a lăsat piatra.”   

13. Moise şi-a întins toiagul peste ţara Egiptului; şi יהוה YaHWeH a făcut să sufle un vînt dinspre răsărit peste ţară, toată ziua şi toată noaptea aceea. Dimineaţa, vîntul dinspre răsărit adusese lăcustele.

14. Lăcustele* au venit peste ţara Egiptului şi s-au aşezat pe toată întinderea Egiptului; erau în număr atît de mare cum nu mai** fusese şi nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste.

15. Au acoperit* toată faţa pămîntului, de nu se mai vedea pămîntul; au** mîncat toată iarba de pe pămînt şi tot rodul pomilor, tot ce lăsase piatra; şi n-a rămas nimic verde în copaci, nici în iarba de pe cîmp, în toată ţara Egiptului.

16. Faraon a chemat îndată pe Moise şi pe Aaron şi a zis: „Am* păcătuit împotriva lui יהוה YaHWeH Eylohim al vostru şi împotriva voastră.                                         

17. Dar iartă-mi păcatul numai de data aceasta; şi rugaţi* pe יהוה YaHWeH Eylohim al vostru să depărteze de la mine şi urgia aceasta de moarte!”                        

18. Moise a* ieşit de la faraon şi s-a rugat lui יהוה YaHWeH.                                         

19. יהוה YaHWeH a făcut să sufle un vînt foarte puternic dinspre apus, care a luat lăcustele şi le-a aruncat* în Marea Roşie; n-a rămas o lăcustă pe toată întinderea Egiptului.                     
   
20. יהוה YaHWeH a* împietrit inima lui faraon, şi faraon n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece. 

Întuneric de trei zile

21. יהוה YaHWeH a zis lui Moise*: „Întinde-ţi mîna spre cer şi va fi întuneric peste ţara Egiptului, aşa de întuneric de să se poată pipăi.”

22. Moise şi-a întins mîna spre cer; şi a fost* întuneric beznă în toată ţara Egiptului, timp de trei zile.      
                                            
23. Nici nu se vedeau unii pe alţii, şi nimeni nu s-a sculat din locul lui timp de trei zile. Dar*, în locurile unde locuiau toţi copiii lui Israel, era lumină.

24. Faraon a chemat pe Moise şi a* zis: „Duceţi-vă şi slujiţi lui יהוה YaHWeH! Să nu rămînă în ţară decît oile şi boii voştri**; copiii voştri vor putea merge şi ei împreună cu voi.”

25. Moise a răspuns: „Chiar să ne dai tu însuţi jertfele şi arderile de tot, pe care le vom aduce lui יהוה YaHWeH Eylohim al nostru,

26. şi turmele noastre tot trebuie să meargă cu noi şi să nu rămînă o unghie din ele; căci din ele vom lua ca să slujim lui יהוה YaHWeH Eylohim; iar pînă vom ajunge acolo, nu ştim ce vom alege ca să aducem lui יהוה YaHWeH.”

27. יהוה YaHWeH a împietrit* inima lui faraon, şi faraon n-a vrut să-i lase să plece.

28. Faraon a zis lui Moise: „Ieşi de la mine! Să nu cumva să te mai arăţi înaintea mea, căci în ziua în care te vei arăta înaintea mea, vei muri.”

29. „Da!” a răspuns Moise, „nu* mă voi mai arăta înaintea ta.”                              

                                           Capitolul 11

Ameninţarea cu urgia a zecea

1. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Voi mai aduce o urgie asupra lui faraon şi asupra Egiptului. După aceea vă va lăsa să plecaţi de aici*. Cînd vă va lăsa să plecaţi de tot, chiar vă va izgoni de aici.

2. Vorbeşte cu poporul, ca atunci fiecare să ceară de la vecinul său şi fiecare de la vecina ei*, vase de argint şi vase de aur.”

3. יהוה YaHWeH * a făcut ca poporul să capete trecere înaintea egiptenilor. Chiar Moise** era foarte bine văzut în ţara Egiptului, înaintea slujitorilor lui faraon şi înaintea poporului.

4. Moise a zis: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH*: „Pe la miezul nopţii, voi trece prin Egipt;

5. şi toţi întîii* născuţi din ţara Egiptului vor muri, de la întîiul născut al lui faraon, care şade pe scaunul lui de stăpînire pînă la întîiul născut al roabei care stă la rîşniţă, şi pînă la toţi întîii născuţi ai dobitoacelor.                   

6. În toată ţara Egiptului vor fi ţipete* mari, aşa cum n-au fost şi nu vor mai fi.         

7. Dar dintre toţi* copiii lui Israel, de la oameni pînă la dobitoace, nici măcar un** cîine nu va chelălăi cu limba lui, ca să ştiţi ce deosebire face יהוה YaHWeH între egipteni şi Israel.”

8. Atunci toţi* aceşti slujitori ai tăi se vor coborî la mine şi se vor închina pînă la pămînt înaintea mea, zicînd: „Ieşi, tu şi tot poporul care te urmează!” După aceea, voi ieşi.” Moise a ieşit de la faraon, aprins de mînie.                               
  
9. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Faraon* n-are s-asculte de voi, pentru ca să se înmulţească** minunile Mele în ţara Egiptului.”

10. Moise şi Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui faraon*; יהוה YaHWeH a împietrit inima lui faraon, şi faraon n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece din ţara lui.

                                        Capitolul 12

Aşezarea Paştelor

1. יהוה YaHWeH a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului:

2. „Luna* aceasta va fi pentru voi cea dintîi lună; ea va fi pentru voi cea dintîi lună a anului.

3. Vorbiţi întregii Adunări a lui Israel şi spuneţi-i: „În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.

4. Dacă sunt prea puţini în casă pentru un miel, să-l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala cît poate mînca fiecare din mielul acesta.

5. Să fie un miel fără* cusur, de parte bărbătească, de pînă la un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.

6. Să-l păstraţi pînă în ziua a paisprezecea a lunii acesteia; şi toată Adunarea lui Israel să-l înjunghie seara. [ a) Ebraică: între cele două seri(ben-ha-arbayim ] 

7. Să ia din sîngele lui şi să ungă amîndoi stîlpii uşii şi pragul de sus al caselor unde îl vor mînca.

8. Carnea s-o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; şi anume s-o mănînce cu azime* şi cu verdeţuri amare.

9. Să nu-l mîncaţi crud sau fiert în apă; ci să fie* fript la foc: atît capul, cît şi picioarele şi mădularile.

10. Să* nu lăsaţi nimic din el pînă a doua zi dimineaţa; şi dacă va rămîne ceva din el pe a doua zi dimineaţa, să-l ardeţi în foc.

11. Cînd îl veţi mînca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintea în picioare şi toiagul în mînă; şi să-l mîncaţi în grabă; căci este paştile* lui יהוה YaHWeH.

12. În noaptea aceea, Eu voi trece* prin ţara Egiptului şi voi lovi pe toţi întîii născuţi din ţara Egiptului, de la oameni pînă la dobitoace; şi voi face judecată împotriva tuturor dumnezeilor** Egiptului, Eu♦ sunt יהוה YaHWeH.

13. Sîngele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sîngele şi voi trece pe lîngă voi, aşa că nu vă va nimici nicio urgie, atunci cînd voi lovi ţara Egiptului.

14. Şi pomenirea* acestei zile s-o păstraţi şi s-o prăznuiţi printr-o Sărbătoare** în cinstea lui יהוה YaHWeH; Sa fie o♦ Lege Veşnică pentru urmaşii voştri.

15. Timp de şapte* zile veţi mînca azime. Din cea dintîi zi să nu se găsească aluat în casele voastre: căci oricine va mînca pîine dospită, din ziua întîi pînă în ziua a şaptea, va fi nimicit** din poporul lui יהוה YaHWeH.

16. În ziua dintîi veţi avea o Adunare de Sărbătoare* Sfîntă; şi în ziua a şaptea veţi avea o Adunare de Sărbătoare Sfîntă. Să nu faceţi nici un fel de lucru în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mîncarea fiecărui ins.

17. Să ţineţi Sărbătoarea Azimelor, căci chiar* în ziua aceea voi scoate oştile voastre din ţara Egiptului; să ţineţi ziua aceea. Sa fie o Lege Veşnică pentru urmaşii voştri.           
    
18. În luna întîi, după a paisprezecea zi a lunii, seara, să mîncaţi azime, pînă în seara zilei a douăzeci şi una a lunii*. [ Seara, aici = după asfințit. ]

19. Timp de* şapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mînca pîine dospită va fi nimicit** din Adunarea lui Israel, fie străin, fie băştinaş.

20. Să nu mîncaţi pîine dospită; ci, în toate locuinţele voastre, să mîncaţi azime.”

21. Moise a chemat pe toţi bătrînii lui Israel şi le-a zis: „Duceţi-vă de luaţi* un miel pentru familiile voastre şi înjunghiaţi paştile.

22. Să luaţi* apoi un mănunchi de isop, să-l înmuiaţi în sîngele din strachină şi să ungeţi** pragul de sus şi cei doi stîlpi ai uşii cu sîngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă pînă dimineaţa.                     
   
23. Cînd* va trece יהוה YaHWeH ca să lovească Egiptul, şi va vedea sîngele pe pragul de sus şi pe cei doi stîlpi ai uşii, יהוה YaHWeH va trece pe lîngă uşă şi nu** va îngădui Nimicitorului♦ să intre în casele voastre ca să vă lovească.

24. Să păziţi lucrul acesta. Sa fie o Lege pentru voi şi pentru copiii voştri în veac.

25. Și în ţara pe care v-o va da יהוה YaHWeH *, după făgăduinţa Lui, să ţineţi acestă Lege Sfintă.

26. Şi cînd* vă vor întreba copiii voştri: „Ce înseamnă Legea acesta?”,

27. să răspundeţi*: „Este înjunghierea  paştelui în cinstea lui יהוה YaHWeH, care a trecut pe lîngă casele copiilor lui Israel în Egipt, cînd a lovit Egiptul, şi ne-a scăpat casele noastre.” Poporul 
s-a** plecat şi s-a închinat pînă la pămînt.

28. Şi copiii lui Israel au plecat şi au făcut* cum poruncise יהוה YaHWeH lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.                                     

Moartea întîilor-născuţi

29. La* miezul nopţii, יהוה YaHWeH a** lovit pe toţi întîii născuţi din ţara Egiptului, de la♦ întîiul născut al lui faraon, care şedea pe scaunul lui de stăpînire pînă la întîiul născut al celui închis în temniţă, şi pînă la toţi întîii născuţi ai dobitoacelor.

30. Faraon s-a sculat noaptea, el şi toţi slujitorii lui, şi toţi egiptenii; şi au fost mari ţipete* în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.

31. În aceeaşi noapte faraon a chemat* pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: „Sculaţi-vă, ieşiţi din mijlocul poporului meu, voi şi** copiii lui Israel. Duceţi-vă de slujiţi lui יהוה YaHWeH, cum aţi zis.

32. Luaţi-vă* şi oile şi boii, cum aţi zis duceţi-vă şi** binecuvîntaţi-mă.”       

33. Egiptenii* zoreau poporul şi se grăbeau să-i scoată din ţară, căci ziceau: „Altfel, toţi** vom pieri.”

34. Poporul şi-a luat plămădeala, înainte de a se dospi. Şi-au învelit postăvile cu plămădeala în haine şi le-au pus pe umeri.

35. Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise şi au cerut egiptenilor* vase de argint, vase de aur şi haine.                          

36. יהוה YaHWeH a* făcut ca poporul să capete trecere înaintea egiptenilor, care le-au împlinit cererea. Şi astfel au** jefuit pe egipteni.

Plecarea din Egipt

37. Copiii* lui Israel au plecat din** Ramses spre Sucot, în număr de aproape♦ şase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, afară de copii.

38. O mulţime de oameni de toate națiile s-au suit împreună cu ei; au ieșit cu turme însemnate de oi şi boi.

39. Cu plămădeala, pe care o luaseră din Egipt şi care nu se dospise încă, au făcut azime (turte fără aluat); căci fuseseră izgoniţi* de egipteni, fără să mai poată zăbovi şi fără să-şi ia merinde cu ei.

40. Şederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci* de ani.

41. Şi, după patru sute treizeci de ani, tocmai în ziua aceea, toate oştile* lui יהוה YaHWeH au ieşit din ţara Egiptului.                 

42. Noaptea* aceea trebuie prăznuită în cinstea lui יהוה YaHWeH, pentru că atunci i-a scos din ţara Egiptului; noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea lui יהוה YaHWeH de toţi copiii lui Israel şi de urmaşii lor.                                         

  Felul cum să se prăznuiască Sărbătoarea

43. יהוה YaHWeH a zis lui Moise şi lui Aaron: „Iată porunca* privitoare la Paşti: niciun străin să nu mănînce din ele.                             

44. Să tai împrejur* pe orice rob cumpărat cu bani, şi apoi să mănînce din ele.

45. Veneticul* şi simbriaşul să nu mănînce.

46. Să nu le mănînce decît într-o singură casă; să nu luaţi deloc carne afară din casă şi să nu zdrobiţi* niciun os.                        

47. Toată* Adunarea lui Israel să mănînce Paştile.

48. Dacă un strain,* care va locui la tine, va vrea să mănînce Paştile lui יהוה YaHWeH, orice parte bărbătească din casa lui va trebui tăiată împrejur; apoi se va apropia să le mănînce, şi va fi ca şi băştinaşul; dar nici un netăiat împrejur să nu mănînce din ele.     

49. Aceeaşi Lege* va fi pentru băştinaş ca şi pentru străinul care va locui în mijlocul vostru.”

50. Toţi copiii lui Israel au făcut cum poruncise יהוה YaHWeH lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.

51. Şi chiar în ziua aceea,* יהוה YaHWeH a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după** oştile lor.

                                           Capitolul 13

Paştele şi întîii născuţi

1. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi a zis:

2. „Pune-Mi deoparte ca sfînt* pe orice întîi născut, pe orice întîi născut dintre copiii lui Israel, atît dintre oameni, cît şi dintre dobitoace: este al Meu.”

3. Moise a zis poporului: „Aduceţi-vă* aminte de ziua aceasta, cînd aţi ieşit din Egipt, din casa robiei; căci cu mînă** puternică v-a scos יהוה YaHWeH de acolo. Să nu mîncaţi♦ pîine dospită.

4. Astăzi* ieşiţi, în luna spicelor a). [ a) Sau: Abib ]

5.* יהוה YaHWeH te va duce în ţara canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, heviţilor şi iebusiţilor, pe care a** jurat părinţilor tăi că ţi-o va da, ţară unde curge lapte şi miere, să ţii♦ următoarea slujbă în luna aceasta:

6. Timp de şapte zile*, să mănînci azime; în prima şi în a şaptea zi, să fie Sărbătoare în cinstea lui יהוה YaHWeH.                           

7. În timpul celor şapte zile, să mîncaţi azime; să nu se* vadă la tine nimic dospit, nici aluat, pe toată întinderea ţării tale.                         

8. Să spui* atunci fiului tău: „Aceasta este spre pomenirea celor ce a făcut יהוה YaHWeH pentru mine, cînd am ieşit din Egipt.”

9. Să-ţi fie un* semn pe mînă şi un semn de aducere aminte pe frunte între ochii tăi, pentru ca Legea lui יהוה YaHWeH să fie întotdeauna în gura ta; căci cu mînă puternică te-a scos יהוה YaHWeH din Egipt.

10. Să ţii* Porunca aceasta la vremea hotărîtă, din an în an.                         

11. Cînd te va aduce יהוה YaHWeH în ţara canaaniţilor, cum a jurat ţie şi părinţilor tăi, şi cînd ţi-o va da,
12. să* închini lui יהוה YaHWeH pe orice întîi născut, chiar pe orice întîi născut din vitele pe care le vei avea: orice parte bărbătească este a lui יהוה YaHWeH.       

13. Să răscumperi cu un miel pe orice întîi născut* al măgăriţei; iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frîngi gîtul. Să răscumperi** de asemenea pe orice întîi născut de parte bărbătească dintre fiii tăi.

14. Şi cînd te va* întreba fiul tău într-o zi: „Ce înseamnă lucrul acesta?”, să-i răspunzi: „Prin mîna** Lui cea Atotputernică, יהוה YaHWeH ne-a scos din Egipt, din casa robiei;

15. şi, fiindcă faraon se încăpăţîna şi nu voia să ne lase să plecăm, יהוה YaHWeH * a omorît pe toţi întîii născuţi din ţara Egiptului, de la întîii născuţi ai oamenilor pînă la întîii născuţi ai dobitoacelor. Iată de ce închin lui יהוה YaHWeH pe orice întîi născut de parte bărbătească şi răscumpăr pe orice întîi născut dintre fiii mei.                           

16. Să-ţi fie ca un semn* pe mînă şi ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochii; căci prin mîna Lui atotputernică ne-a scos יהוה YaHWeH din Egipt.”

Tora - Pericopa 16 - B"shallach 13 : 17 - 17 : 16

Haftarah - Judecători / Shoftim 4 : 4 - 5 : 31

Legămîntul Innoit - Apocalipsa / Gilyahna 15 : 1 - 8

Călătoria spre pustie

17. După ce a lăsat faraon pe popor să plece, Eylohim nu l-a dus pe drumul care dă în ţara filistenilor, măcar că era mai aproape; căci a zis Eylohim: „S-ar putea să-i pară* rău poporului, văzînd războiul, şi să se întoarcă** în Egipt.”

18. Ci Eylohim a pus* pe popor să facă un ocol pe drumul care duce spre pustiu, spre Marea Roşie. Copiii lui Israel au ieşit înarmaţi din ţara Egiptului.             

19. Moise a luat cu el oasele lui Iosif; căci Iosif pusese pe fiii lui Israel să jure, zicînd: „Cînd vă va cerceta Eylohim * să luaţi cu voi oasele mele de aici.”                  
  
20. Au plecat* din Sucot şi au tăbărît la Etam, la marginea pustiului.                       
   
21. יהוה YaHWeH * mergea înaintea lor, ziua într-un stîlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea într-un stîlp de foc, ca să-i lumineze,
pentru ca să meargă şi ziua şi noaptea.

22. Stîlpul de nor nu se depărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stîlpul de foc în timpul nopţii.

                                            Capitolul 14

Trecerea Mării Roşii

1. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi a zis:

2. „Spune copiilor lui Israel să se întoarcă* şi să tăbărască înaintea Pi-Hahirotului**, între Migdol♦ şi mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon: în dreptul locului acestuia să tăbărîţi, lîngă mare.

3. Faraon va zice despre copiii lui Israel: „S-au* rătăcit prin ţară; îi închide pustiul.”

4. Eu* voi împietri inima lui faraon, şi-i va urmări; dar faraon şi toată oastea lui voi face să se arate slava** Mea, şi♦ egiptenii vor şti că Eu sunt יהוה YaHWeH.” Copiii lui Israel au făcut aşa.

5. S-a dat de ştire împăratului Egiptului că poporul a luat fuga. Atunci inima* lui faraon şi inima slujitorilor lui s-a schimbat faţă de popor. Ei au zis: „Ce am făcut de am lăsat pe Israel să plece şi să nu ne mai slujească?”             

6. Faraon şi-a pregătit carul de război şi şi-a luat oamenii de război cu el.

7. A luat* şase sute de care de luptă cu oameni aleşi şi toate carele Egiptului; în toate erau luptători.                          
          
8. יהוה YaHWeH a împietrit* inima lui faraon, împăratul Egiptului, şi faraon a urmărit pe copiii lui Israel. Copiii lui** Israel ieşiseră gata de luptă.

9. Egiptenii* i-au urmărit; şi toţi caii, carele lui faraon, călăreţii lui şi oştirea lui, i-au ajuns tocmai cînd erau tăbărîţi lîngă mare lîngă Pi-Hahirot, faţă în faţă cu Baal-Ţefon.

10. Faraon se apropia. Copiii lui Israel şi-au ridicat ochii, şi iată că egiptenii veneau după ei. Şi copiii lui Israel s-au înspăimîntat foarte tare şi au strigat* către יהוה YaHWeH după ajutor.

11. Ei au zis* lui Moise: „Nu erau oare morminte în Egipt, ca să nu mai fi fost nevoie să ne aduci să murim în pustiu? Ce ne-ai făcut de ne-ai scos din Egipt?                 

12. Nu-ţi* spuneam noi în Egipt: „Lasă-ne să slujim ca robi egiptenilor, căci vrem mai bine să slujim ca robi egiptenilor decît să murim în pustiu”?”

13. Moise a răspuns poporului: „Nu vă temeţi* de nimic, staţi pe loc şi veţi vedea izbăvirea pe care 
v-o va da יהוה YaHWeH în ziua aceasta; căci pe egiptenii aceştia, pe care-i vedeţi azi, nu-i veţi mai vedea niciodată.

14. יהוה YaHWeH * Se va lupta pentru voi; dar voi staţi** liniştiţi.”

15. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Ce rost au strigătele acestea? Spune copiilor lui Israel să pornească înainte.

16. Tu* ridică-ţi toiagul, întinde-ţi mîna spre mare şi despică-o; şi copiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat.

17. Eu voi împietri* inima egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Şi faraon şi toată oastea lui, carele şi călăreţii lui, vor face să se arate slava** Mea.

18. Şi vor şti* egiptenii că Eu sunt יהוה YaHWeH cînd faraon, carele şi călăreţii lui, vor face să se arate slava Mea.”                            

19. Îngerul lui Eylohim, care* mergea înaintea taberei lui Israel, Şi-a schimbat locul şi a mers înapoia lor, şi stîlpul de nor care mergea înaintea lor, şi-a schimbat locul şi a stat înapoia lor.

20. El s-a aşezat între tăbăra egiptenilor şi tăbăra lui Israel. Norul acesta* pe o parte era întunecos, iar pe cealaltă lumina noaptea. Şi toată noaptea cele două tabere nu s-au apropiat una de alta.

21. Moise şi-a întins* mîna spre mare. Şi יהוה YaHWeH a pus marea în mişcare printr-un vînt dinspre răsărit, care a suflat cu putere toată noaptea; el a uscat** marea, şi apele s-au despărţit♦ în două.

22. Copiii* lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, şi apele stăteau ca un zid** la dreapta şi la stînga lor.

23. Egiptenii i-au urmărit; şi toţi caii lui faraon, carele şi călăreţii lui au intrat după ei în mijlocul mării.

24. În straja dimineţii, יהוה YaHWeH *, din stîlpul de foc şi de nor, S-a uitat spre tabăra egiptenilor şi a aruncat învălmăşeala în tăbăra egiptenilor.
   
25. A scos roţile carelor şi le-a îngreuiat mersul. Egiptenii au zis atunci: „Haidem să fugim dinaintea lui Israel, căci יהוה YaHWeH Se* luptă pentru el împotriva egiptenilor.”    

26. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Întinde-ţi* mîna spre mare; şi apele au să se întoarcă peste egipteni, peste carele lor şi peste călăreţii lor.”

27. Moise şi-a întins mîna spre mare. Şi înspre dimineaţă, marea şi-a luat* iarăşi repeziciunea cursului, şi, la apropierea ei, egiptenii au luat-o la fugă; dar יהוה YaHWeH a năpustit** pe egipteni în mijlocul mării.                     

28. Apele s-au* întors şi au** acoperit carele, călăreţii şi toată oastea lui faraon, care intraseră în mare după copiii lui Israel; niciunul măcar n-a scăpat.                              

29. Dar copiii* lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, în timp ce apele stăteau ca un zid la dreapta şi la stînga lor.

30. În ziua aceea, יהוה YaHWeH a izbăvit* pe Israel din mîna egiptenilor; şi Israel a văzut** pe egipteni morţi pe ţărmul mării.

31. Israel a văzut mîna puternică pe care o îndreptase יהוה YaHWeH împotriva egiptenilor. Şi poporul s-a temut de יהוה YaHWeH şi a crezut* în יהוה YaHWeH şi în robul Său Moise.

                                          Capitolul 15

Cîntarea de laudă

1. Atunci* Moise şi copiii lui Israel au cîntat lui יהוה YaHWeH cîntarea aceasta. Ei au zis: „Voi cînta** lui יהוה YaHWeH, căci Şi-a arătat slava: a năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.

2. YaH este tăria mea şi temeiul cîntărilor mele de* laudă: El m-a scăpat. El este Eylohim al meu: pe El Îl voi lăuda; El este Eylohim al  tatălui** meu: pe El Îl voi♦ preamări.

3. יהוה YaHWeH este un războinic* viteaz: numele** Lui este יהוה YaHWeH.

4. El a aruncat în mare carele* lui faraon şi oastea lui; luptătorii lui aleşi** au fost înghiţiţi în Marea Roşie.                              
  
5. I-au acoperit* valurile şi s-au coborît** în fundul apelor, ca o piatră.

6. Mîna Ta cea dreaptă *, יהוה YaHWeH, şi-a făcut vestită tăria; mîna Ta cea dreaptă, יהוה YaHWeH, a zdrobit  pe vrăjmaşi.                                
  
7. Prin mărimea măreţiei* Tale, Tu trînteşti la pămînt pe vrăjmaşii Tăi; Îţi dezlănţui mînia, şi ea-i mistuie** ca pe♦ o trestie.

8. La suflarea* nărilor Tale, s-au îngrămădit apele, s-au ridicat talazurile** ca un zid şi s-au închegat valurile în mijlocul mării.

9. Vrăjmaşul* zicea: „Îi voi urmări, îi voi ajunge, voi împărţi** prada de război; mă voi răzbuna pe ei, voi scoate sabia şi-i voi nimici cu mîna mea!”

10. Dar Tu ai* suflat cu suflarea Ta: şi marea** i-a acoperit; ca plumbul s-au afundat în adîncimea apelor.

11. Cine* este ca Tine între cei puternici, יהוה YaHWeH? Cine este ca Tine minunat** în sfinţenie, bogat în fapte de laudă, şi făcător♦ de minuni?

12. Tu Ţi-ai întins mîna* dreaptă: şi i-a înghiţit pămîntul.                                        
  
13. Prin îndurarea Ta, Tu ai* călăuzit şi ai izbăvit pe poporul acesta; iar prin puterea Ta îl îndrepţi spre** locaşul sfinţeniei Tale.

14. Popoarele* vor afla lucrul acesta şi se vor cutremura: apucă groaza** pe filisteni,

15. se înspăimîntă* căpeteniile** Edomului, şi un tremur apucă pe♦ războinicii lui Moab; toţi♦♦ locuitorii Canaanului leşină de la inimă.

16. Îi va apuca* teama şi spaima; iar văzînd măreţia braţului Tău, vor sta muţi ca** o piatră, pînă va trece poporul Tău, יהוה YaHWeH! Pînă va trece poporul pe care Ţi l-ai♦ răscumpărat.

17. Tu îi vei aduce şi-i vei aşeza* pe muntele moştenirii Tale, în locul pe care Ţi l-ai pregătit ca locaş, יהוה YaHWeH, la Locaşul** pe care mîinile Tale l-au întemeiat, יהוה YaHWeH!

18. Şi יהוה YaHWeH * va împărăţi în veac şi în veci de veci.

19. Căci caii* lui faraon, carele şi călăreţii lui au intrat în mare, şi יהוה YaHWeH ** a adus peste ei apele mării; dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării.”

20. Miriam*, prorociţa**, sora lui Aaron, a♦ luat în mînă un timpan, şi toate femeile au venit după ea, cu♦♦ timpane şi jucînd.

21. Miriam răspundea* copiilor lui Israel: „Cîntaţi** lui יהוה YaHWeH, căci Şi-a arătat slava: a năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.”

Apele de la Mara

22. Moise a pornit pe Israel de la Marea Roşie. Au apucat înspre pustiul* Şur; şi, după trei zile de mers în pustiu, n-au găsit apă.

23. Au ajuns la* Mara; dar n-au putut să bea apă din Mara, pentru că era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara a). [ a) Sau: Amărăciune ]                              
    
24. Poporul a cîrtit* împotriva lui Moise, zicînd: „Ce avem să bem?”              

25. Moise a strigat* către יהוה YaHWeH; şi יהוה YaHWeH i-a arătat un lemn, pe care l-a aruncat** în apă. Şi apa s-a făcut dulce. Acolo a dat יהוה YaHWeH ♦ poporului Legi şi Porunci, şi acolo l-a pus la♦♦ încercare.

26. El a zis: „Dacă* vei asculta cu luare aminte glasul lui יהוה YaHWeH Eylohim al tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de Poruncile Lui şi dacă vei păzi toate Legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile** cu care am lovit pe egipteni; căci Eu sunt יהוה YaHWeH ♦ care te vindecă.”

27. Au ajuns la* Elim, unde erau douăsprezece izvoare de apă şi şaptezeci de finici. Şi au tăbărît acolo, lîngă apă.                               

                                     Capitolul 16

Cîrtirile în Sin – Prepeliţele şi mana. Șabat-ul

1. Toată Adunarea copiilor lui Israel a* plecat din Elim; şi au ajuns în pustiul Sin**, care este între Elim şi Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua după ieşirea lor din ţara Egiptului.

2. Şi toată Adunarea copiilor lui Israel a cîrtit* în pustiul acela împotriva lui Moise şi Aaron.

3. Copiii lui Israel le-au zis: „Am fi vrut prin Eylohim*, să fi murit loviţi de mîna lui יהוה YaHWeH în ţara Egiptului, cînd** şedeam lîngă oalele noastre cu carne, cînd mîncam pîine de ne saturam; Căci ne-aţi adus în pustiul acesta ca să faceţi să moară de foame toată mulţimea aceasta.”

4. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Iată că voi face să vă plouă pîine* din ceruri. Poporul va ieşi afară şi va strînge, cît îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la** încercare şi să văd dacă va umbla sau nu după Legea Mea.

5. În ziua a şasea, cînd vor pregăti ce au adus acasă, vor avea* de două ori mai mult decît vor strînge în fiecare zi.”           

6. Moise şi Aaron au zis tuturor copiilor lui Israel: „Astă-seară*, veţi înţelege că יהוה YaHWeH este Acela care v-a scos din ţara Egiptului.

7. Şi mîine dimineaţă, veţi vedea slava* lui יהוה YaHWeH; pentru că v-a auzit cîrtirile împotriva lui יהוה YaHWeH; căci ce** suntem noi, ca să cîrtiţi împotriva noastră?”

8. Moise a zis: „ יהוהYaHWeH vă va da astă-seară carne de mîncat, şi mîine dimineaţă vă va da pîine să vă săturaţi, pentru că a auzit יהוה YaHWeH cîrtirile pe care le-aţi rostit împotriva Lui; căci ce suntem noi? Cîrtirile voastre nu se îndreaptă împotriva noastră, ci împotriva* lui יהוה YaHWeH.”

9. Moise a zis lui Aaron: „Spune întregii adunări a copiilor lui Israel: „Apropiaţi-vă* înaintea lui יהוה YaHWeH; căci v-a auzit cîrtirile.”   

10. Şi, pe cînd vorbea Aaron întregii Adunări a lui Israel, s-au uitat înspre pustiu, şi iată că slava lui יהוה YaHWeH s-a* arătat în nor.

11. יהוה YaHWeH, vorbind lui Moise, a zis:

12. „Am* auzit cîrtirile copiilor lui Israel. Spune-le: „Între cele** două seri aveţi să mîncaţi carne, şi dimineaţa♦ vă veţi sătura de pîine; şi veţi şti că Eu sunt יהוה YaHWeH Eylohim al vostru.”      
          
13. Seara, au venit nişte* prepeliţe şi au acoperit tăbăra; şi, dimineaţa, s-a aşezat un strat gros de rouă** în jurul taberei.

14. Cînd s-a luat roua aceasta, pe faţa pustiului era ceva* mărunt ca nişte grăunţe, mărunt ca bobiţele de gheaţă albă pe pămînt.

15. Copiii lui Israel s-au uitat la ea şi au zis unul către altul: „Ce este aceasta?” Căci nu ştiau ce este. Moise le-a zis: „Este* pîinea pe care v-o dă יהוה YaHWeH ca hrană.

16. Iată ce a poruncit יהוה YaHWeH: „Fiecare din voi să strîngă cît îi trebuie pentru hrană, şi anume un* omer de cap, după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui.”

17. Israeliţii au făcut aşa; şi au strîns unii mai mult, alţii mai puţin.

18. În urmă o măsurau cu omerul, şi cine* strînsese mai mult, n-avea nimic de prisos, iar cine strînsese mai puţin, nu ducea lipsă deloc. Fiecare strîngea tocmai cît îi trebuia pentru hrană.  

            
19. Moise le-a zis: „Nimeni să nu lase ceva din ea pînă a doua zi dimineaţă.”

20. N-au ascultat de Moise, şi s-au găsit unii care au lăsat ceva din ea pînă dimineaţa; dar a făcut viermi şi s-a împuţit. Moise s-a mîniat pe oamenii aceia.

21. Astfel, în toate dimineţile, fiecare strîngea cît îi trebuia pentru hrană; şi, cînd venea căldura soarelui, se topea.

22. În ziua a şasea, au strîns hrană îndoit, şi anume doi omeri de fiecare. Toţi fruntaşii Adunării au venit şi au spus lui Moise lucrul acesta.

23. Şi Moise le-a zis: „ יהוהYaHWeH a poruncit aşa. Mîine este ziua de* odihnă, Șabat-ul închinat lui יהוה YaHWeH; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert şi păstraţi pînă a doua zi dimineaţa tot ce va rămîne!”

24. Au lăsat-o pînă a doua zi dimineaţa, cum poruncise Moise; şi nu s-a* împuţit şi n-a făcut viermi.         
                      
25. Moise a zis: „Mîncaţi-o azi, căci este ziua Șabat-ului; azi nu veţi găsi mană pe cîmp.

26. Veţi strînge timp* de şase zile; dar în ziua a şaptea, care este Șabat-ul, nu va fi.”

27. În ziua a şaptea, unii din popor au ieşit să strîngă mană, şi n-au găsit.

28. Atunci יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Pînă cînd aveţi de gînd să nu păziţi* Poruncile şi Legile Mele?

29. Vedeţi că יהוה YaHWeH v-a dat Șabat-ul; de aceea vă dă în ziua a şasea hrană pentru două zile. Fiecare să rămînă la locul lui, şi, în ziua a şaptea, nimeni să nu iasă din locul în care se găseşte.”

30. Şi poporul s-a odihnit în ziua a şaptea.

31. Casa lui Israel a numit hrana aceasta „mană”. Ea semăna* cu bobul de coriandru; era albă şi avea un gust de turtă cu miere.             

32. Moise a zis: „Iată ce a poruncit יהוה YaHWeH: „Să se păstreze un omer plin cu mană pentru urmaşii voştri, ca să vadă şi ei pîinea pe care v-am dat-o s-o mîncaţi în pustiu, după ce v-am scos din ţara Egiptului.”

33. Şi Moise a zis lui Aaron*: „Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană a) şi aşază-l înaintea lui יהוה YaHWeH, ca să fie păstrat pentru urmaşii voştri.”

[ a ) Mana – numită aşa pentru că israeliţii, cînd au văzut-o întîia dată, au strigat: „Man hu = ce este aceasta”? ]

34. După porunca dată de יהוה YaHWeH lui Moise, Aaron l-a pus* înaintea Chivotului Mărturiei, ca să fie păstrat.

35. Copiii lui Israel au mîncat mană patruzeci* de ani, pînă** la sosirea lor într-o ţară locuită; au mîncat mană pînă la sosirea lor la hotarele ţării Canaanului.             

36. Omerul este a zecea parte dintr-o efă.

                                            Capitolul 17

Refidim – Stînca din Horeb

1. Toată* Adunarea copiilor lui Israel a plecat din pustiul Sin, după călătoriile zilnice, pe care poruncise יהוה YaHWeH să le facă; şi au tăbărît la Refidim. Acolo poporul n-a găsit apă de băut.

2. Atunci poporul* a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: „Dă-ne apă să bem!” Moise le-a răspuns: „Pentru ce căutaţi ceartă cu mine? Pentru ce ispitiţi** pe יהוה YaHWeH?”   

3. Poporul stătea acolo, chinuit de sete, şi cîrtea* împotriva lui Moise. El zicea: „Pentru ce ne-ai scos din Egipt, ca să ne faci să murim de sete aici cu copiii şi turmele noastre?”                 

4. Moise a strigat* către יהוה YaHWeH şi a zis: „Ce să fac cu poporul acesta? Încă puţin, şi au să mă** ucidă cu pietre.”

5. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Treci* înaintea poporului şi ia cu tine vreo cîţiva din bătrînii lui Israel; ia-ţi în mînă şi toiagul cu care ai** lovit rîul, şi porneşte!               

6. Iată*, Eu voi sta înaintea ta pe stînca Horebului; vei lovi stînca şi va ţîşni apă din ea, şi poporul va bea.” Moise a făcut aşa, în faţa bătrînilor lui Israel.
   
7. El a numit locul acela „Masa* şi Meriba,”a căci copiii lui Israel se certaseră şi ispitiseră pe יהוה YaHWeH, zicînd: „Este oare יהוה YaHWeH în mijlocul nostru, sau nu este?”   aSau: Ispită şi ceartă

Înfrîngerea lui Amalec

8. Amalec* a venit să bată pe Israel la Refidim.

9. Atunci Moise a zis lui* Ioșua: „Alege nişte bărbaţi şi ieşi de luptă împotriva lui Amalec. Iar eu voi sta mîine pe vîrful dealului cu toiagul** lui יהוה YaHWeH în mînă.”                 
  
10. Ioșua a făcut ce-i spusese Moise şi a ieşit să lupte împotriva lui Amalec. Iar Moise, Aaron şi Hur s-au suit pe vîrful dealului.

11. Cînd îşi ridica* Moise mîna, era mai tare Israel; şi cînd îşi lăsa mîna în jos, era mai tare Amalec.

12. Mîinile lui Moise fiind trudite, ei au luat o piatră, au pus-o sub el, şi el a şezut pe ea. Aaron şi Hur îi sprijineau mîinile, unul deoparte, iar altul de alta; şi mîinile lui au rămas întinse pînă la asfinţitul soarelui.

13. Şi Ioșua a biruit pe Amalec şi poporul lui, cu tăişul sabiei.

14. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Scrie* lucrul acesta în carte, ca să se păstreze aducerea aminte, şi spune lui Ioșua că voi** şterge pomenirea lui Amalec de sub ceruri.”

15. Moise a zidit un altar şi i-a pus numele „ יהוה YaHWeH, steagul meu a)”.         [ a) Ebraică: יהוה Yahweh Nissi ]

16. El a zis: „Pentru că şi-a ridicat mîna împotriva scaunului de stăpînire al lui Yah; יהוה YaHWeH va purta război cu Amalec, din neam în neam!”

                                          Capitolul 18

Tora - Pericopa 17 - Yithro 18 : 1 - 20 : 23

Haftarah - Isaia / Yeshayahu 6 : 1 - 7 : 14

Legămîntul Innoit - 1 Timotei / Timtheous Alef 3 : 1 - 14

Ietro la Moise

1. Ietro*, preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Eylohim** pentru Moise şi poporul Său, Israel; a aflat că יהוה YaHWeH scosese pe Israel din Egipt.

2. Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, care fusese trimisă acasă.

3. A luat şi pe cei doi* fii ai Seforei; unul se numea Gherşom a)** căci Moise zisese: „Locuiesc ca străin într-o ţară străină,”  [ a) Sau: Străin ]                           

4. iar celălalt se numea Eliezer a) căci zisese: „ Eylohim al tatălui meu mi-a ajutat şi m-a scăpat de sabia lui faraon.”   [ a) Sau: Ajutorul lui יהוה Yahweh ]

5. Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii şi nevasta lui Moise în pustiu unde tăbăra el, la muntele* lui Eylohim.                                       

6. A trimis vorbă lui Moise să-i spună: „Eu, socrul tău, Ietro, vin la tine cu nevasta ta şi cu cei doi fii ai tăi.”

7. Moise a ieşit* înaintea socrului său, s-a aruncat cu faţa la pămînt, şi l-a sărutat**. S-au întrebat unul pe altul de sănătate şi au intrat în cortul lui Moise.

8. Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse יהוה YaHWeH împotriva lui faraon şi împotriva Egiptului, din pricina lui Israel, toate suferinţele care veniseră peste ei pe drum şi cum îi izbăvise* יהוה YaHWeH din ele.           

9. Ietro s-a bucurat pentru tot binele pe care-l făcuse יהוה YaHWeH lui Israel şi pentru că-l izbăvise din mîna egiptenilor.

10. Şi Ietro a zis: „Binecuvîntat* să fie יהוה YaHWeH, care v-a izbăvit din mîna egiptenilor şi din mîna lui faraon, El, care a izbăvit poporul din mîna egiptenilor!     

11. Cunosc acum că יהוה YaHWeH este* mai mare decît toţi dumnezeii; căci** în lucrul în care ei s-au purtat♦ cu trufie, El a fost mai presus de ei.”

12. Ietro, socrul lui Moise, a adus lui Eylohim o ardere de tot şi o jertfă de mîncare. Aaron şi toţi bătrînii lui Israel au venit şi au luat parte la masă cu socrul lui Moise, înaintea* lui Eylohim.

Judecătorii

13. A doua zi, Moise s-a aşezat să judece poporul; şi poporul a stat înaintea lui de dimineaţa pînă seara.

14. Socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, şi a zis: „Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur, şi tot poporul stă înaintea ta, de dimineaţa pînă seara?”

15. Moise a răspuns socrului său: „Poporul vine* la mine ca să ceară sfat lui יהוה YaHWeH.

16. Cînd au vreo treabă*, vin la mine; eu judec între ei şi fac cunoscut** Poruncile lui Eylohim şi Legile Lui.”

17. Socrul lui Moise i-a zis: „Ce faci tu nu este bine.

18. Te istoveşti singur şi vei istovi şi poporul acesta, care este cu tine; căci lucrul este mai presus de puterile tale şi nu-l vei putea face* singur.

19. Acum ascultă glasul meu; am să-ţi dau un sfat, şi Eylohim* va fi cu tine! Fii tălmaciul poporului** înaintea lui Eylohim şi du♦ pricinile înaintea lui Eylohim.

20. Învaţă-i* Poruncile şi Legile; şi arată-le calea** pe care trebuie s-o urmeze şi ce♦ trebuie să facă.

21. Alege din tot poporul oameni* destoinici**, temători de Eylohim, oameni de încredere♦, vrăjmaşi♦♦ ai lăcomiei; pune-i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zece.

22. Ei să judece poporul în tot timpul*; să aducă** înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici să le judece ei înşişi. În felul acesta îţi vei uşura sarcina, căci♦ o vor purta şi ei împreună cu tine.

23. Dacă vei face lucrul acesta şi dacă Eylohim îţi va porunci aşa, vei putea* face faţă lucrurilor, şi tot poporul acesta va ajunge fericit la** locul lui.”                               

24. Moise a ascultat sfatul socrului său şi a făcut tot ce spusese el.

25. Moise* a ales oameni destoinici din tot Israelul şi i-a pus căpetenii ale poporului, căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zece.

26. Ei judecau* poporul în tot timpul; aduceau înaintea lui Moise pricinile** grele, iar toate pricinile mici le judecau ei înşişi.      

27. Apoi Moise a trimis* pe socrul său în ţara lui.

                                          Capitolul 19

Pustia şi muntele Sinai

1. În luna a treia după ieşirea lor din ţara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns* în ziua aceea în pustiul Sinai.                                       

2. După ce au plecat de la Refidim*, au ajuns în pustiul Sinai şi au tăbărît în pustiu. Israel a tăbărît acolo, în faţa muntelui**.

3. Moise* s-a suit la Eylohim. Şi יהוה YaHWeH l-a chemat** de pe munte, zicînd: „Aşa să vorbeşti casei lui Iacov şi să spui copiilor lui Israel:

4. „Aţi* văzut ce am făcut Egiptului şi cum v-am purtat** pe aripi de vultur şi v-am adus aici la Mine.

5. Acum*, dacă veţi asculta glasul Meu şi dacă veţi păzi Legămîntul Meu, veţi fi ai Mei** dintre toate popoarele, căci tot pămîntul♦ este al Meu;

6. Îmi veţi fi o împărăţie* de preoţi şi un neam sfînt**. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.”

7. Moise a venit de a chemat pe bătrînii poporului şi le-a pus înainte toate cuvintele acestea, cum îi poruncise יהוה YaHWeH.

8. Tot* poporul a răspuns: „Vom face tot ce a zis יהוה YaHWeH!” Moise a spus lui יהוה YaHWeH cuvintele poporului. 

9. Şi יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Iată, voi veni la tine într-un nor* gros, pentru ca** să audă poporul cînd îţi voi vorbi şi să aibă întotdeauna încredere♦ în tine.” Moise a spus lui יהוה YaHWeH cuvintele poporului.                              

Pregătirea pentru primirea Legii

10. Şi יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Du-te la popor, sfinţeşte-I*, azi şi mîine, şi pune-i să-şi spele** hainele.

11. Să fie gata pentru a treia zi; căci a treia zi יהוה YaHWeH Se* va coborî, în faţa întregului popor, pe muntele Sinai.     

12. Să hotărăşti poporului anumite margini de jur împrejur şi să spui: „Să nu cumva să vă suiţi pe munte sau să vă atingeţi de poalele lui. Oricine se* va atinge de munte va fi pedepsit cu moartea.

13. Nicio mînă să nu se atingă de el; ci pe oricine se va atinge să-l omoare cu pietre sau să-l străpungă cu săgeţi: dobitoc sau om, nu va trăi.” Cînd sunetele şofarelor se vor auzi*, ei vor înainta spre munte.”                               

14. Moise s-a coborît de pe munte la popor: a sfinţit* poporul, şi ei şi-au spălat hainele.

15. Şi a zis poporului: „Fiţi gata* pentru a treia zi; să nu vă apropiaţi de vreo** femeie.”

16. A treia zi dimineaţa, au fost* tunete, fulgere şi un nor** gros pe munte; şofarul răsuna♦ cu putere, şi tot poporul din tabără a fost♦♦ apucat de spaimă.

17. Moise* a scos poporul din tabără, spre întîmpinarea lui Eylohim, şi s-au aşezat la poalele muntelui.

18. Muntele* Sinai era tot numai fum, pentru că יהוה YaHWeH se coborîse pe el în mijlocul focului**. Fumul♦ acesta se înălţa ca fumul unui cuptor, şi tot♦♦ muntele se cutremura cu putere.

19. Şofarul răsuna* tot mai puternic. Moise** vorbea, şi יהוה YaHWeH ♦ îi răspundea cu glas tare.

20. יהוה YaHWeH S-a coborît pe muntele Sinai, şi anume pe vîrful muntelui. יהוה YaHWeH a chemat pe Moise pe vîrful muntelui. Şi Moise s-a suit sus.

21. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Coboară-te şi porunceşte poporului cu tot dinadinsul să nu dea buzna spre יהוה YaHWeH, ca* să se uite, pentru ca nu cumva să piară un mare număr dintre ei.

22. Preoţii, care se apropie de יהוה YaHWeH, să se sfinţească* şi ei, ca nu cumva să-i lovească** יהוה YaHWeH cu moartea.” 
    
23. Moise a zis lui יהוה YaHWeH: „Poporul nu va putea să se suie pe muntele Sinai, căci ne-ai oprit cu tot dinadinsul, zicînd: „Hotărăşte* anumite margini în jurul muntelui şi sfinţeşte-l.”

24. יהוה YaHWeH i-a zis: „Du-te, coboară-te şi suie-te apoi iarăşi cu Aaron; dar preoţii şi poporul să nu dea buzna să se suie la יהוה YaHWeH, ca nu cumva să-i lovească cu moartea.”

25. Moise s-a coborît la popor şi i-a spus aceste lucruri.

                                         Capitolul 20

Cele 10 porunci

1. Atunci Eylohim a rostit toate* aceste cuvinte şi a zis:                             

2. „Eu* sunt יהוה YaHWeH Eylohim, Mîntuitorul tău care te-a scos** din ţara Egiptului, din casa robiei.

3. Singurul tău Atotputernic.

4. Să* nu-ţi faci dumnezei ciopliți, ori vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în apele mai de jos decît pămîntul; ca sa-i pui alături de Mine. Să nu-ți faci nici un dumnezeu.

5. Să nu* te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, יהוה YaHWeH Eylohim al tău, sunt un Eylohim-Atotputernic gelos** care♦ pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, pînă la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,

6. şi Mă îndur* pînă la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc Poruncile Mele.

7. Să nu iei un nume deşert drept Numele lui יהוה YaHWeH Eylohim al tău; căci יהוה YaHWeH nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui.                             

8. Adu-ţi* aminte ca să sfinţeşti Șabat-ul, ziua Mea de odihnă.

9. Să lucrezi* şase zile şi să-ţi faci lucrul tău.

10. Dar ziua a* şaptea este Șabat-ul ziua de odihnă închinată lui יהוה YaHWeH Eylohim al tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul** care este în casa ta.

11. Căci în şase zile a creat יהוה YaHWeH cerurile, pămîntul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvîntat יהוה YaHWeH Șabat-ul şi la sfinţit.   

12. Cinsteşte* pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă יהוה YaHWeH Eylohim al tău.

13. Să* nu omori.

14. Să* nu preacurveşti.

15. Să* nu furi.

16. Să* nu mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui tău.

17. Să* nu pofteşti casa aproapelui tău; să** nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.

Spaima poporului – Legea altarului

18. Tot* poporul auzea** tunetele şi sunetul trîmbiţei şi vedea flăcările muntelui care fumega♦. La priveliştea aceasta, poporul tremura şi stătea în depărtare.

19. Ei au zis lui Moise: „Vorbeşte-ne* tu însuţi şi te vom asculta: dar să** nu ne mai vorbească Eylohim, ca să nu murim.”

20. Moise a zis poporului: „Nu vă* înspăimîntaţi; căci** Eylohim a venit tocmai ca să vă pună la încercare şi ca să aveţi frica♦ Lui înaintea ochilor voştri, pentru ca să nu păcătuiţi.”

21. Poporul stătea în depărtare; iar Moise s-a apropiat de norul* în care era Eylohim.

22. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: „Aţi văzut că v-am vorbit din* ceruri.

23. Să nu faceţi dumnezei de argint şi dumnezei de aur, ca să-i puneţi alături* de Mine; să nu vă faceţi  dumnezei.

24. Să-Mi ridici un altar de pămînt, pe care să-ţi aduci arderile de tot şi jertfele de mulţumire, oile* şi boii. În orice** loc în care Îmi voi aduce aminte de Numele Meu, voi veni la tine şi te voi♦ binecuvînta.

25. Dacă-Mi* vei ridica un altar de piatră, să nu-l zideşti din pietre cioplite; căci cum îţi vei pune dalta în piatră, o vei pîngări.

26. Să nu te sui la altarul Meu pe trepte, ca să nu ţi se descopere goliciunea înaintea lui.”

                            Capitolul 21

Tora - Pericopa 18 - Mishpatim 21 : 1 - 24 : 18

Haftarah - Ieremia / Yermeyahu : 34 : 8 - 22, 31 : 31 - 34

Legămîntul Înnoit - Evrei / Ivrim 9 : 15 - 22

Despre slobozenie şi viaţă

1. „Iată Legile pe care le vei* pune înaintea lor.

2. Dacă* vei cumpăra un rob evreu, să slujească şase ani ca rob; dar în al şaptelea să iasă slobod, fără să plătească nimic ca despăgubire.

3. Dacă a intrat singur, să iasă singur; dacă era însurat, să iasă şi nevasta sa împreună cu el.

4. Dacă stăpînul lui i-a dat o nevastă, şi a avut fii şi fiice cu ea, nevasta şi copiii să fie ai stăpînului lui, iar el să iasă singur.

5. Dacă robul* va zice: „Eu iubesc pe stăpînul meu, pe nevasta mea şi copiii mei, şi nu vreau să ies slobod”,                                 

6. atunci stăpînul lui să-l ducă înaintea* judecătorilor, să-l apropie de uşă sau de stîlpul uşii, şi stăpînul lui să-i** găurească urechea cu o sulă, şi robul să rămînă pentru totdeauna în slujba lui.

7. Dacă un om îşi va* vinde fata ca roabă, ea să nu iasă cum** ies robii.         

8. Dacă nu va plăcea stăpînului ei, care o luase de nevastă, el să-i înlesnească răscumpărarea; dar nu va avea dreptul s-o vîndă unor străini, dacă nu-şi va ţine cuvîntul.

9. Dacă o dă de nevastă fiului său, să se poarte cu ea după dreptul fiicelor.

10. Dacă-i va lua o altă nevastă, nu va scădea nimic pentru cea dintîi din hrană, din îmbrăcăminte şi din dreptul* ei de soţie.              

11. Dacă nu-i face aceste trei lucruri, ea va putea ieşi, fără nicio despăgubire, fără să dea bani.

Legi în privinţa uciderii

12. Cine va lovi* pe altul cu o lovitură de moarte să fie pedepsit cu moartea.

13. Dacă nu* i-a întins laţuri şi dacă Eylohim 
l-a făcut** să-i cadă în mînă, îţi voi♦ hotărî un loc unde va putea să fugă.

14. Dar dacă lucrează* cineva cu răutate împotriva aproapelui său, folosindu-se de viclenie ca să-l omoare, chiar şi de la** altarul Meu să-l smulgi, ca să fie omorît.

Necinstirea părinţilor

15. Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea.

16. Cine* va fura un om şi-l va** vinde sau îl va ţine în mîinile♦ lui să fie pedepsit cu moartea.

17. Cine* va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.

Legi privitoare la vătămarea trupului

18. Dacă se vor certa doi oameni, şi unul din ei va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul, fără să-i pricinuiască moartea, dar silindu-l să stea în pat,

19. cel ce l-a lovit să nu fie pedepsit, dacă celălalt se va scula şi se va plimba afară, sprijinit pe un toiag*. Numai să-l despăgubească pentru încetarea lucrului lui şi să-l îngrijească pînă la vindecare.

20. Dacă un om va lovi cu băţul pe robul său, fie bărbat, fie femeie, şi robul moare sub mîna lui, stăpînul să fie pedepsit.

21. Dar dacă mai trăieşte o zi sau două, stăpînul să nu fie pedepsit; căci este argintul* lui.  

22. Dacă se ceartă doi oameni şi lovesc pe o femeie însărcinată şi o fac doar să nască înainte de vreme, fără altă nenorocire, să fie pedepsiţi cu o gloabă*, pusă de bărbatul femeii, şi pe care o vor plăti după hotărîrea judecătorilor.

23. Dar dacă se întîmplă o nenorocire, vei da viaţă pentru viaţă,

24. ochi* pentru ochi, dinte pentru dinte, mînă pentru mînă, picior pentru picior,

25. arsură pentru arsură, rană pentru rană, vînătaie pentru vînătaie.

26. Dacă un om loveşte ochiul robului său, fie bărbat, fie femeie, şi-l face să-şi piardă ochiul, să-i dea drumul, ca despăgubire pentru ochiul lui.

27. Şi dacă face să cadă un dinte robului său, fie bărbat, fie femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să-i dea drumul.

28. Dacă un bou va împunge şi va omorî pe un bărbat sau pe o femeie*, boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănînce, iar stăpînul boului să nu fie pedepsit.                                   

29. Dar dacă boul avea obicei mai înainte să împungă, şi stăpînul fusese înştiinţat de lucrul acesta, şi nu l-a închis, boul să fie ucis cu pietre, dacă va ucide un bărbat sau o femeie, şi stăpînul lui să fie pedepsit cu moartea.

30. Dacă i se pune stăpînului un preţ pentru răscumpărarea* vieţii lui, va plăti tot ce i se va cere.

31. Cînd boul va împunge pe un băiat sau pe o fată, i se va face după legea aceasta;

32. dar dacă boul împunge pe un rob, fie bărbat, fie femeie, să se dea trei* şekeli de argint stăpînului robului, şi boul** să fie ucis cu pietre.

33. Dacă un om descoperă o groapă, sau dacă un om sapă o groapă şi n-o acoperă, şi cade în ea un bou sau un măgar,

34. stăpînul gropii să plătească stăpînului lor preţul vitei în argint, iar vita moartă să fie a lui.

35. Dacă boul unui om împunge boul unui alt om, şi boul acesta moare, vor vinde boul cel viu şi preţul lui îl vor împărţi; vor împărţi şi boul mort.

36. Dar dacă se ştia că boul avea obicei mai înainte să împungă, şi stăpînul lui nu l-a închis, stăpînul acesta să dea bou pentru bou, iar boul cel mort să-l ia el.

                                        Capitolul 22

Legi privitoare la avere

1. Dacă un om fură un bou sau o oaie, şi-l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat şi patru* oi pentru oaia furată.

2. Dacă hoţul este prins spărgînd* şi e lovit, şi moare, cel ce l-a lovit nu** va fi vinovat de omor faţă de el;                             

3. dar dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor faţă de el. Hoţul prins trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n-are nimic, să fie vîndut* rob, ca despăgubire pentru furtul lui; 

4. dacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar, sau oaie, se găseşte încă viu* în mîinile lui, să dea îndoit** înapoi.   

5. Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într-o vie şi îşi lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul şi via lui.

6. Dacă izbucneşte un foc şi întîlneşte mărăcini în cale şi arde grîul în snopi sau în picioare, sau cîmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină.

7. Dacă un om dă altuia bani sau unelte spre păstrare şi le fură cineva din casa acestuia din urmă, hoţul* trebuie să întoarcă îndoit, dacă va fi găsit.       

8. Dacă hoţul nu se găseşte, stăpînul casei să se înfăţişeze* înaintea judecătorilor, ca să spună că n-a pus mîna pe avutul aproapelui său.

9. În orice pricină de înşelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină, sau un lucru pierdut, despre care se va zice: „Uite-l!”  pricina* amînduror părţilor să meargă înaintea judecătorilor; acela, pe care-l vor osîndi judecătorii, trebuie să întoarcă îndoit aproapelui său.                                    

10. Dacă un om dă altuia un măgar, un bou, o oaie, sau un dobitoc oarecare, să i-l păstreze, şi dobitocul moare, îşi strică un mădular, sau e luat cu sila de la el, fără să fi văzut cineva,

11. să se facă un jurămînt* în Numele lui יהוה YaHWeH între cele două părţi; şi cel ce a păstrat dobitocul va mărturisi că n-a pus mîna pe avutul aproapelui său; stăpînul dobitocului va primi jurămîntul acesta, şi celălalt nu va fi dator să i-l înlocuiască.                         

12. Dar dacă dobitocul a fost furat* de la el, va fi dator faţă de stăpînul lui să i-l înlocuiască.

13. Dacă dobitocul a fost sfîşiat de fiare sălbatice, îl va aduce ca dovadă şi nu va fi dator să-i înlocuiască dobitocul sfîşiat.

14. Dacă un om împrumută altuia o vită, şi vita îşi strică un mădular sau moare în lipsa stăpînului ei, va trebui s-o plătească.

15. Dacă stăpînul e de faţă, nu i-o va plăti. Dacă vita a fost dată cu chirie, preţul chiriei va fi de ajuns.

Necinstirea unei fete

16. Dacă* un om înşală pe o fată nelogodită şi se culcă cu ea, îi va plăti zestrea şi o va lua de nevastă.

17. Dacă tatăl nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint preţul zestrei* cuvenite fetelor.

18. Pe vrăjitoare* să n-o laşi să trăiască.

19. Oricine* se culcă cu un dobitoc să fie pedepsit cu moartea.                   

20. Cine* aduce jertfe dumnezeilor şi nu lui יהוה YaHWeH, să fie nimicit cu desăvîrşire.

Legi privitoare la asuprirea celor săraci

21. Să nu chinuieşti pe străin* şi să nu-l asupreşti, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

22. Să nu asupreşti pe văduvă*, nici pe orfan.

23. Dacă-i asupreşti, şi ei strigă* la Mine după ajutor, Eu le voi** auzi strigătele;

24. mînia* Mea se va aprinde şi vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre** vor rămîne văduve, şi copiii voştri vor rămîne orfani.

25. Dacă* împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar şi să nu ceri camătă de la el.

26. Dacă iei* zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui;

27. căci este singura lui învelitoare, este haina cu care îşi înveleşte trupul: cu ce are să se culce? Dacă strigă* spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu** sunt milostiv.

Întîii născuţi

28. Să nu huleşti pe Eylohim* şi să nu blestemi pe mai marele poporului tău.

29. Să nu pregeţi să-Mi aduci pîrga* secerişului tău şi a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întîiul născut** din fiii tăi.

30. Să-Mi dai* şi întîiul născut al vacii tale şi al oii tale; să rămînă şapte** zile cu mama sa, iar în ziua a opta să Mi-l aduci.

31. Să-Mi fiţi nişte oameni sfinţi*. Să nu** mîncaţi carne sfîşiată de fiare pe cîmp, ci s-o aruncaţi la cîini.

                                      Capitolul 23

Legi privitoare la dreptate

1. Să nu răspîndeşti zvonuri* neadevărate**. Să nu te uneşti cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el.

2. Să* nu te iei după mulţime ca să faci rău; şi la judecată** să nu mărturiseşti trecînd de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea.

3. Să nu părtineşti pe sărac la judecată.

4. Dacă* întîlneşti boul vrăjmaşului tău sau măgarul lui rătăcit, să i-l aduci acasă.

5. Dacă vezi* măgarul vrăjmaşului tău căzut sub povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să-i ajuţi să ia povara de pe măgar.                     

6. La judecată, să nu te atingi de dreptul* săracului.

7. Fereşte-te de o învinuire* nedreaptă şi să nu omori pe cel nevinovat** şi pe cel drept; căci nu voi ierta♦ pe cel vinovat.

8. Să nu primeşti* daruri; căci darurile orbesc pe cei ce au ochii deschişi şi sucesc hotărîrile celor drepţi.

9. Să nu asupreşti pe străin*; ştiţi ce simte străinul, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

Dragostea de aproapele

10. Timp de şase* ani să semeni pămîntul şi să-i strîngi rodul.                               

11. Dar în al şaptelea, să-i dai răgaz şi să-l laşi să se odihnească; din rodul lui să mănînce săracii poporului tău, iar ce va mai rămîne, să mănînce fiarele de pe cîmp. Tot aşa să faci cu via şi măslinii tăi.

12. Timp de şase* zile, să-ţi faci lucrul. Dar în ziua a şaptea să te odihneşti, pentru ca boul şi măgarul tău să aibă odihnă, pentru ca fiul roabei tale şi străinul să aibă răgaz şi să răsufle.

13. Să păziţi* tot ce v-am spus şi să nu rostiţi numele** dumnezeilor: numele lor să nu se audă ieşind din gura voastră. 

Păzirea sărbătorilor

14. De trei* ori pe an, să prăznuieşti Sărbători în cinstea Mea. 

15. Să ţii Sărbătoarea* Azimelor; timp de şapte zile, la vremea hotărîtă, în luna spicelor, să mănînci azime, cum ţi-am poruncit; căci în luna aceasta ai ieşit din Egipt; şi să nu** vii cu mîinile goale înaintea Mea.

16. Să ţii Sărbătoarea* secerişului, a celor dintîi roade din munca ta, din ceea ce vei semăna pe cîmp; şi să ţii Sărbătoarea strîngerii** roadelor, la sfîrşitul anului, cînd vei strînge de pe cîmp rodul muncii tale.       

17. De trei ori* pe an toată partea bărbătească să se înfăţişeze înaintea lui יהוה YaHWeH Eylohim.

18. Să n-aduci cu pîine* dospită sîngele jertfei Mele; şi grăsimea praznicului Meu să nu rămînă toată noaptea pînă dimineaţa.

19. Să aduci în Casa lui יהוה YaHWeH Eylohim al tău, pîrga* celor dintîi roade ale pămîntului.
Să** nu fierbi un ied în laptele mamei lui.

יהוה YaHWeH izgoneşte pe canaaniţi

20. Iată*, Eu trimit un Înger înaintea ta, ca să te ocrotească pe drum şi să te ducă în locul pe care l-am pregătit.

21. Fii cu ochii în patru înaintea Lui şi ascultă glasul Lui; să nu te împotriveşti* Lui, pentru că nu vă va** ierta păcatele, căci Numele♦ Meu este în El.

22. Dar dacă vei asculta glasul Lui şi dacă vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi vrăjmaşul* vrăjmaşilor tăi şi potrivnicul potrivnicilor tăi.

23. Îngerul* Meu va merge înaintea ta şi te va** duce la amoriţi, hetiţi, fereziţi, canaaniţi, heviţi şi iebusiţi, şi-i voi nimici.

24. Să nu* te închini înaintea dumnezeilor şi să nu le slujeşti; să nu te iei** după popoarele acestea, în purtarea lor, ci să le♦ nimiceşti cu desăvîrşire şi să le dărîmi capiştile.

25. Voi să slujiţi* lui יהוה YaHWeH Eylohim al vostru, şi El vă va binecuvînta** pîinea şi apele, şi voi♦ îndepărta boala din mijlocul tău.

26. Nu* va fi în ţara ta nici femeie care să-şi lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie** deplin.

27. Voi trimite groaza* Mea înaintea ta, voi pune pe** fugă pe toate popoarele la care vei ajunge şi voi face ca toţi vrăjmaşii tăi să dea dosul înaintea ta.     

28. Voi trimite* viespii bondăreşti înaintea ta şi vor izgoni dinaintea ta pe heviţi, canaaniţi şi hetiţi.

29. Nu-i* voi izgoni într-un singur an dinaintea ta, pentru ca ţara să n-ajungă un pustiu şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele de pe cîmp.

30. Ci le voi izgoni încetul cu încetul dinaintea ta, pînă vei creşte la număr şi vei putea să intri în stăpînirea ţării.

31. Îţi voi întinde* hotarele de la Marea Roşie pînă la marea filistenilor, şi de la pustiu pînă la Rîu a). Căci voi** da în mîinile voastre pe locuitorii ţării şi-i vei izgoni dinaintea ta. [ a) Eufrat ]

32. Să* nu faci legămînt cu ei, nici cu dumnezeii lor.

33. Ei să nu locuiască în ţara ta, ca să nu te facă să păcătuieşti împotriva Mea; căci atunci ai sluji dumnezeilor şi aceasta ar fi o* cursă pentru tine.”

                                        Capitolul 24

Moise pe muntele Sinai

1. יהוה YaHWeH Eylohim al zis lui Moise: „Suie-te la יהוה YaHWeH, tu şi Aaron, Nadab* şi Abihu, şi** şaptezeci de bătrîni ai lui Israel, şi să vă închinaţi de departe, aruncîndu-vă cu faţa la pămînt.

2. Numai Moise să se apropie* de יהוה YaHWeH; ceilalţi să nu se apropie şi poporul să nu se suie cu el.”

3. Moise a venit şi a spus poporului toate cuvintele lui יהוה YaHWeH şi toate legile. Tot poporul a răspuns într-un glas: „Vom face tot* ce a zis יהוה YaHWeH.”

4. Moise a* scris toate cuvintele lui יהוה YaHWeH. Apoi s-a sculat dis-de-dimineaţă, a zidit un altar la poalele muntelui şi a ridicat douăsprezece pietre** pentru cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.

5. A trimis pe nişte tineri dintre copiii lui Israel să aducă lui יהוה YaHWeH arderi de tot şi să înjunghie tauri ca jertfe de mulţumire.

6. Moise a luat jumătate* din sînge şi l-a pus în străchini, iar cealaltă jumătate a stropit-o pe altar.

7. A luat* Cartea Legămîntului şi a citit-o în faţa poporului. Ei au zis: „Vom face şi vom asculta tot** ce a zis יהוה YaHWeH.”

8. Moise a luat sîngele şi a stropit poporul, zicînd: „Iată* sîngele Legămîntului pe care l-a făcut יהוה YaHWeH cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte.”

Cei aleși au văzut pe Eylohim

9. Moise* s-a suit împreună cu Aaron, Nadab şi Abihu, şi cu şaptezeci de bătrîni ai lui Israel.

10. Ei au* văzut pe Eylohim al lui Israel; sub picioarele Lui era un fel de lucrare de safir** străveziu, întocmai♦ ca cerul în curăţia lui.

11. El nu Şi-a întins* mîna împotriva aleşilor copiilor lui Israel. Ei au** văzut pe Eylohim, şi totuşi au♦ mîncat şi au băut.

Moise se suie iarăşi pe munte

12. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Suie-te* la Mine pe munte şi rămîi acolo. Eu îţi voi da nişte table** de piatră cu Legea şi Poruncile pe care le-am scris pentru învăţătura lor.”

13. Moise s-a sculat, împreună cu Ioșua, care-i* slujea: şi Moise s-a** suit pe muntele lui Eylohim.

14. El a zis bătrînilor: „Aşteptaţi-ne aici, pînă ne vom întoarce la voi. Iată, Aaron şi Hur vor rămîne cu voi; dacă va avea cineva vreo neînţelegere, să meargă la ei.”

15. Moise s-a suit pe munte, şi norul* a acoperit muntele.                   

16. Slava* lui יהוה YaHWeH s-a aşezat pe muntele Sinai, şi norul l-a acoperit timp de şase zile. În ziua a şaptea, יהוה YaHWeH a chemat pe Moise din mijlocul norului.

17. Înfăţişarea slavei lui יהוה YaHWeH era ca un foc* mistuitor pe vîrful muntelui, înaintea copiilor lui Israel.

18. Moise a intrat în mijlocul norului şi s-a suit pe munte. Moise* a rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.

                                        Capitolul 25

Tora - Pericopa 19 - Terumach 25 : 1 - 27 : 19

Haftarah - 1 Împărați / Melechim Alef  5 : 12 - 6 : 13

Legămîntul Înnoit - Evrei / Ivrim 8 : 1 - 13

Porunci pentru facerea cortului

1. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi a zis:

2. „Vorbeşte copiilor lui Israel să-Mi aducă un dar; să-l primiţi pentru Mine de la orice* om care-l va da cu tragere de inimă.

3. Iată ce veţi primi de la ei ca dar: aur, argint şi aramă;

4. materii vopsite în albastru, purpuriu, cîrmîziu, pînză de in subţire şi păr de capră;

5. piei de berbeci vopsite în roşu şi piei de viţel de mare; lemn de salcîm;

6. untdelemn* pentru sfeşnic, mirodenii** pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămîia♦ mirositoare;

7. pietre de onix şi alte pietre pentru efod a)* şi pieptar**. [ a) Sau: umerar ]                   

8. Să-Mi facă un* Locaş Sfînt, şi Eu voi** locui în mijlocul lor.

9. Să faceţi Cortul şi toate vasele lui după* chipul pe care ţi-l voi arăta.”                    

Chivotul şi capacul ispăşirii

10. Să facă* un Chivot de lemn de salcîm; lungimea lui să fie de doi coţi şi jumătate, lăţimea de un cot şi jumătate, şi înălţimea de un cot şi jumătate.

11. Să-l poleieşti cu aur curat, să-l poleieşti pe dinăuntru şi pe din afară, şi să-i faci un chenar de aur de jur împrejur.

12. Să torni pentru el patru verigi de aur şi să le pui la cele patru colţuri ale lui: două verigi de o parte şi două verigi de cealaltă parte.

13. Să faci nişte drugi de lemn de salcîm şi să-i poleieşti cu aur.

14. Să vîri drugii în verigile de pe laturile Chivotului, ca să slujească la ducerea chivotului;

15. drugii* vor rămîne în verigile Chivotului şi nu vor fi scoşi din ele.

16. Să pui în chivot mărturia* pe care ţi-o voi da.

17. Să faci un* capac al ispăşirii de aur curat; lungimea lui să fie de doi coţi şi jumătate, şi lăţimea lui de un cot şi jumătate.

18. Să faci doi heruvimi de aur, să-i faci de aur bătut, la cele două capete ale capacului ispăşirii;

19. să faci un heruvim la un capăt şi un heruvim la celălalt capăt; să faceţi heruvimii aceştia ieşind din capacul ispăşirii la cele două capete ale lui.

20. Heruvimii* să fie cu aripile întinse pe deasupra, acoperind cu aripile lor capacul ispăşirii, şi cu feţele întoarse una spre alta; heruvimii să aibă faţa întoarsă spre capacul ispăşirii.

21. Să pui capacul* ispăşirii pe Chivot**, şi în Chivot să pui mărturia pe care ţi-o voi da.

22. Acolo* Mă voi întîlni cu tine; şi de la înălţimea capacului ispăşirii, dintre** cei doi heruvimi aşezaţi pe Chivotul Mărturiei, îţi voi da toate poruncile Mele pentru copiii lui Israel.

Masa cu pîinile pentru punerea înainte

23. Să faci* o masă de lemn de salcîm; lungimea ei să fie de doi coţi, lăţimea de un cot, şi înălţimea de un cot şi jumătate.

24. S-o poleieşti cu aur curat şi să-i faci un chenar de aur de jur împrejur.

25. Să-i faci împrejur un pervaz de un lat de mînă; peste el să pui un chenar de aur de jur împrejur.

26. Să faci pentru masă patru verigi de aur şi să pui verigile în cele patru colţuri, care vor fi la cele patru picioare ale ei.

27. Verigile să fie lîngă pervaz, şi în ele se vor vîrî drugii, ca să ducă masa.

28. Drugii să-i faci din lemn de salcîm şi să-i acoperi cu aur; şi ei vor sluji la ducerea mesei.

29. Să-i faci* farfurii, căţui, potire şi ceşti, ca să slujească la jertfele de băutură: să le faci de aur curat.

30. Să pui* pe masă pîinile pentru punerea înainte, ca să fie necurmat înaintea Mea.

Sfeşnicul

31. Să faci* un sfeşnic de aur curat: sfeşnicul acesta să fie făcut de aur bătut: piciorul, fusul, potiraşele, gămălioarele şi florile lui să fie dintr-o bucată.

32. Din laturile lui să iasă şase braţe; trei braţe ale sfeşnicului dintr-o parte, şi trei braţe ale sfeşnicului din cealaltă parte.

33. Pe un braţ să fie trei potiraşe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele şi florile lor, şi pe celălalt braţ trei potiraşe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele şi florile lor; tot aşa să fie şi cele şase braţe care ies din sfeşnic.

34. Pe fusul sfeşnicului să fie patru potiraşe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele şi florile lor.

35. Să fie o gămălioară sub cele două braţe care ies din fusul sfeşnicului, o gămălioară sub alte două braţe, şi o gămălioară sub alte două braţe; tot aşa să fie şi sub cele şase braţe care ies din sfeşnic.

36. Gămălioarele şi braţele sfeşnicului să fie dintr-o singură bucată; totul să fie de aur bătut, de aur curat.

37. Să faci cele şapte candele, care vor fi* puse a) deasupra, aşa ca să lumineze** în faţă.  [ a) Sau: aprinse ]

38. Mucările şi cenuşarele lui să fie de aur curat.

39. Se va întrebuinţa un talant de aur curat pentru facerea sfeşnicului cu toate uneltele lui.

40. Vezi* să faci după chipul care ţi s-a arătat pe munte.

                                        Capitolul 26

Cortul

1. Cortul* să-l faci din zece covoare de in subţire răsucit şi din materii vopsite în albastru, purpuriu şi cărămiziu; pe el să faci heruvimi lucraţi cu măiestrie.

2. Lungimea unui covor să fie de douăzeci şi opt de coţi, iar lăţimea unui covor să fie de patru coţi; toate covoarele să aibă aceeaşi măsură.

3. Cinci din aceste covoare să fie prinse împreună, iar celelalte cinci covoare să fie de asemenea prinse împreună.

4. La marginea covorului cu care se sfîrşeşte cea dintîi împreunare de covoare, să faci nişte cheotori albastre; tot aşa să faci şi la marginea covorului cu care se sfîrşeşte a doua împreunare de covoare.

5. La cel dintîi covor să faci cincizeci de cheotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrşeşte a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de cheotori. Cheotorile acestea să se potrivească unele cu altele şi să vină faţă în faţă.

6. Apoi să faci cincizeci de copci de aur, şi cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, aşa încît Cortul să alcătuiască un întreg.

7. Să* mai faci nişte covoare de păr de capră, ca să slujească de acoperiş peste Cort; să faci unsprezece covoare de acestea.

8. Lungimea fiecărui covor să fie de treizeci de coţi, şi lăţimea fiecărui covor să fie de patru coţi; toate cele unsprezece covoare să aibă aceeaşi măsură.

9. Pe cinci din aceste covoare să le legi împreună deosebit, şi pe celelalte şase deosebit, iar pe al şaselea covor să-l îndoie în faţa Cortului.

10. Să pui apoi cincizeci de cheotori la marginea covorului cu care se sfîrşeşte cea dintîi împreunare de covoare şi cincizeci de cheotori la marginea covorului cu care se sfîrşeşte a doua împreunare de covoare.

11. Să faci cincizeci de copci de aramă şi să pui copcile în cheotori. Să împreunezi astfel acoperişul Cortului, aşa încît să alcătuiască un întreg.

12. Fiindcă va mai trece ceva din covoarele acoperişului Cortului, jumătate din ce trece dintr-un covor să acopere partea dinapoi a Cortului;

13. iar ce mai trece din lungimea celorlalte covoare ale acoperişului Cortului să cadă cîte un cot de o parte şi un cot de cealaltă parte, peste cele două laturi ale Cortului, aşa încît să le acopere.

14. Să* mai faci apoi pentru acoperişul Cortului o învelitoare de piei de berbeci vopsite în roşu, şi peste ea o învelitoare de piei de viţel de mare.

15. Apoi să faci nişte scînduri pentru Cort; scîndurile acestea să fie de lemn de salcîm, puse în picioare.

16. Lungimea fiecărei scînduri să fie de zece coţi, şi lăţimea fiecărei scînduri să fie de un cot şi jumătate.

17. Fiecare scîndură să aibă două urechi unite una cu alta; aşa să faci la toate scîndurile Cortului.

18. Să faci douăzeci de scînduri pentru Cort, înspre latura de miazăzi.

19. Sub cele douăzeci de scînduri, să pui patruzeci de picioare de argint, cîte două picioare sub fiecare scîndură pentru cele două urechi ale ei.

20. Pentru a doua latură a Cortului, latura de miazănoapte, de asemenea să faci douăzeci de scînduri,

21. împreună cu cele patruzeci de picioare de argint ale lor: cîte două picioare sub fiecare scîndură.

22. Pentru fundul Cortului, înspre latura de apus, să faci şase scînduri.

23. Să mai faci două scînduri pentru unghiurile din fundul Cortului;

24. să fie cîte două la un loc, începînd de jos, şi bine legate la vîrf cu un cerc; amîndouă aceste scînduri, care sunt puse în cele două unghiuri, să fie la fel.

25. Vor fi astfel opt scînduri, cu picioarele lor de argint, adică şaisprezece picioare, cîte două picioare sub fiecare scîndură.

26. Să faci apoi cinci drugi de lemn de salcîm pentru scîndurile uneia din părţile Cortului,

27. cinci drugi pentru scîndurile din a doua parte a Cortului şi cinci drugi pentru scîndurile din partea din fundul Cortului dinspre apus.

28. Drugul de la mijloc să ajungă de la un capăt pînă la celălalt al scîndurilor.

29. Să poleieşti scîndurile cu aur, şi verigile în care vor intra drugii să le faci de aur, iar drugii să-i poleieşti tot cu aur.

30. Cortul să-l faci* după chipul care ţi s-a arătat pe munte.  

Cele două perdele

31. Să faci* apoi o perdea albastră, purpurie şi cărămizie şi de in subţire răsucit; să fie lucrată cu măiestrie şi să aibă pe ea heruvimi.

32. S-o prinzi de patru stîlpi de salcîm poleiţi cu aur; stîlpii aceştia să aibă nişte cîrlige de aur şi să stea pe patru picioare de argint.

33. Să atîrni perdeaua de copci, şi în dosul perdelei să vîri Chivotul* mărturiei: perdeaua să facă despărţirea între Locul** Sfînt şi Locul Preasfînt.

34. Să pui* capacul ispăşirii pe Chivotul Mărturiei, în Locul Preasfînt.

35. Masa* s-o pui dincoace de perdea, şi sfeşnicul** în faţa mesei, în partea dinspre miazăzi a Cortului; iar masa s-o pui înspre partea de miazănoapte.

36. La intrarea Cortului să* mai faci o perdea albastră, purpurie şi cărămizie şi de in subţire răsucit; aceasta să fie o lucrare de cusătură la gherghef.

37. Pentru perdeaua aceasta să faci cinci stîlpi* de salcîm şi să-i îmbraci cu aur; stîlpii aceştia să aibă cîrlige de aur şi să torni pentru ei cinci picioare de aramă.

                                      Capitolul 27

Altarul pentru arderile de tot

1. Altarul* să-l faci din lemn de salcîm; lungimea lui să fie de cinci coţi, şi lăţimea lui de cinci coţi. Altarul să fie în patru colţuri, şi înălţimea lui să fie de cinci coţi.

2. În cele patru colţuri să faci nişte coarne care să fie dintr-o bucată cu altarul; şi să-l acoperi cu aramă*.

3. Să faci pentru altar oale de scos cenuşa, lopeţi, lighene, furculiţe şi tigăi pentru cărbuni; toate uneltele lui să le faci de aramă.

4. Să faci altarului un grătar de aramă, în chip de reţea, şi să pui patru verigi de aramă la cele patru colţuri ale reţelei.

5. Grătarul să-l pui sub streaşina altarului, începînd de jos, aşa ca grătarul să vină pînă la jumătatea altarului.

6. Să faci apoi nişte drugi pentru altar, drugi de lemn de salcîm, şi să-i acoperi cu aramă.

7. Să vîri drugii în verigi; şi drugii să fie de amîndouă părţile altarului, cînd îl vor purta.

8. Să-l faci din scînduri şi gol pe dinăuntru. Să fie făcut aşa* cum ţi s-a arătat pe munte.

Curtea cortului

9. Curtea Cortului* s-o faci astfel: Înspre partea de miazăzi, pentru alcătuirea curţii, să fie nişte pînze de in subţire răsucit, pe o lungime de o sută de coţi pentru această întîi latură,

10. cu douăzeci de stîlpi care să stea pe douăzeci de picioare de aramă; cîrligele stîlpilor şi beţele lor de legătură să fie de argint.

11. Înspre partea de miazănoapte să fie de asemenea nişte pînze, pe o lungime de o sută de coţi, cu douăzeci de stîlpi şi cu cele douăzeci de picioare ale lor de aramă; cîrligele stîlpilor şi beţele lor de legătură să fie de argint.

12. Înspre partea de apus, să fie pentru lăţimea curţii nişte pînze de cincizeci de coţi, cu zece stîlpi şi cele zece picioare ale lor.

13. Înspre partea de răsărit, pe lîngă cei cincizeci de coţi pentru lăţimea curţii,

14. să mai fie cincisprezece coţi de pînză pentru o aripă, cu trei stîlpi şi cele trei picioare ale lor

15. şi cincisprezece coţi de pînză pentru a doua aripă, cu trei stîlpi şi cele trei picioare ale lor.

16. Pentru poarta curţii Cortului, să fie o perdea lată de douăzeci de coţi, albastră, purpurie şi cărămizie şi de in subţire răsucit, lucrată la gherghef, cu patru stîlpi şi cele patru picioare ale lor.

17. Toţi stîlpii curţii de jur împrejur să aibă beţe de legătură de argint, cîrlige de argint, şi picioare de aramă.

18. Lungimea curţii să fie de o sută de coţi, lăţimea de cincizeci de coţi de fiecare parte, şi înălţimea de cinci coţi; pînzele să fie de in subţire răsucit, iar picioarele să fie de aramă.

19. Toate uneltele rînduite pentru slujba Cortului, toţi ţăruşii lui şi toţi ţăruşii curţii să fie de aramă.

Tora - Pericopa 20 - Tetzaveh 27 : 20 - 30 : 10

Haftarah - Ezechiel / Yechezkel  43 : 10 - 27

Legămîntul Înnoit - Filipeni / Fylypsiyah 4 : 10 - 20

       Untdelemnul sfînt

20. Să* porunceşti copiilor lui Israel să-ţi aducă pentru sfeşnic untdelemn curat de măsline fără drojdii, ca să ardă în candele necurmat.

21. Aaron* şi fiii săi să-l pregătească în Cortul întîlnirii**, dincoace de perdeaua care este înaintea Chivotului Mărturiei, pentru ca să ardă de seara pînă dimineaţa înaintea lui יהוה YaHWeH. Aceasta♦ este o Lege Veşnică pentru urmaşii lor şi pe care copiii lui Israel vor trebui s-o ţină.

                                       Capitolul 28

Îmbrăcămintea preoţească

1. Apropie de tine pe fratele tău, Aaron, şi pe fiii săi, şi ia-i dintre copiii lui Israel şi pune-i deoparte în slujba Mea ca preoţi: pe Aaron* şi pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar şi Itamar.

2. Fratelui* tău, Aaron, să-i faci haine sfinte, ca să-i slujească de cinste şi podoabă.

3. Vorbeşte* cu toţi cei destoinici, cărora** le-am dat un duh de pricepere, să facă veşmintele lui Aaron, ca să fie sfinţit şi să-Mi împlinească slujba de preot.

4. Iată veşmintele pe care le vor face: un* pieptar**, un efod, o♦ mantie, o tunică♦♦ lucrată la gherghef, o mitră şi un brîu. Să facă fratelui tău, Aaron, şi fiilor săi veşminte sfinte, ca să-Mi împlinească slujba de preot.

5. Să întrebuinţeze aur, materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu şi in subţire.

Efodul şi brîul

6. Efodul* să-l facă de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit; să fie lucrat cu măiestrie.

7. Să aibă doi umerari uniţi cu el; la cele două capete ale lui, să fie legat de ei.

8. Brîul să fie de aceeaşi lucrătură ca efodul şi prins pe el; să fie de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit.

9. Să iei apoi două pietre de onix şi să sapi pe ele numele fiilor lui Israel:

10. şase din numele lor pe o piatră, şi alte şase pe a doua piatră, după şirul naşterilor.

11. Pe cele două pietre să sapi numele fiilor lui Israel, cum se face săpătura pe pietre şi pe peceţi; să le legi într-o ferecătură de aur.

12. Amîndouă aceste pietre să le pui pe umerarii efodului, ca aducere aminte de fiii lui Israel; şi Aaron* le va purta numele înaintea lui יהוה YaHWeH, pe cei doi umeri ai lui, ca** aducere aminte de ei.

13. Să faci apoi nişte ferecături de aur

14. şi două lănţişoare de aur curat, pe care să le împleteşti în chip de sfori; şi lanţurile acestea, împletite astfel, să le pui în ferecături.

Pieptarul

15. Să faci* apoi pieptarul judecăţii, lucrat cu măiestrie; să-l faci din aceeaşi lucrătură ca efodul; să-l faci de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit.

16. Să fie în patru colţuri şi îndoit; lungimea lui să fie de o palmă, şi lăţimea tot de o palmă.

17. În el să* ţeşi o ţesătură de pietre, şi anume patru rînduri de pietre: în rîndul întîi: un sardonix, un topaz şi un smarald;           

18. în al doilea rînd: un rubin, un safir şi un diamant;

19. în al treilea rînd: un opal, un agat şi un ametist;

20. în al patrulea rînd: un crisolit, un onix şi un jasp. Aceste pietre să fie legate în ferecătura lor de aur.

21. Să fie douăsprezece, după numele fiilor lui Israel, săpate ca nişte peceţi, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminţii.

22. Pentru pieptar să faci nişte lănţişoare de aur curat, împletite ca nişte sfori.

23. Să faci pentru pieptar două verigi de aur, şi aceste două verigi de aur să le pui la cele două capete ale pieptarului.

24. Cele două lanţuri de aur împletite să le prinzi de cele două verigi de la cele două capete ale pieptarului.

25. Iar celelalte două capete ale celor două lanţuri împletite să le prinzi de cele două ferecături şi să le pui peste umerarii efodului, în partea dinainte.

26. Să mai faci două verigi de aur şi să le pui la celelalte două capete de jos ale pieptarului, pe marginea dinăuntru care este îndreptată spre efod.

27. Şi să mai faci alte două verigi de aur, pe care să le pui jos la cei doi umerari ai efodului pe partea dinainte a lui, tocmai acolo unde se îmbucă efodul cu umerarii, deasupra brîului efodului.

28. Pieptarul cu verigile lui să-l lege de verigile efodului cu o sfoară albastră, pentru ca pieptarul să stea ţeapăn deasupra brîului efodului şi să nu poată să se mişte de pe efod.

29. Cînd va intra Aaron în Sfîntul Locaş, va purta pe inima lui numele fiilor lui Israel, săpate pe pieptarul judecăţii, ca să păstreze întotdeauna* aducerea aminte de ei înaintea lui יהוה YaHWeH.

30. Să pui* în pieptarul judecăţii Urim şi Tumim a), care să fie pe inima lui Aaron, cînd se va înfăţişa el înaintea lui יהוה YaHWeH. Astfel, Aaron va purta necurmat pe inima lui judecata copiilor lui Israel, cînd se va înfăţişa înaintea lui יהוה YaHWeH. [ a) Adică: lumină şi desăvîrşire ]

Mantia albastră

31. Mantia de sub efod s-o* faci întreagă de materie albastră.         

32. La mijloc, să aibă o gură pentru intrarea capului; şi gura aceasta să aibă de jur împrejur o tivitură ţesută, ca gura unei platoşe, ca să nu se rupă.

33. Pe margine, de jur împrejurul tiviturii, să pui nişte rodii de culoare albastră, purpurie şi cărămizie, presărate cu clopoţei de aur:

34. un clopoţel de aur şi o rodie, un clopoţel de aur şi o rodie, pe toată marginea mantiei, de jur împrejur.

35. Aaron se va îmbrăca cu ea ca să facă slujba; cînd va intra în Locaşul Sfînt înaintea lui יהוה YaHWeH şi cînd va ieşi din el, se va auzi sunetul clopoţeilor, aşa că el nu va muri.
Cununa de aur, tunica, mitra şi brîul

36. Să faci* şi o cunună de aur curat şi să sapi pe ea, cum se sapă pe o pecete: „Sfinţenie lui יהוה YaHWeH”.                           

37. S-o legi cu o sfoară albastră de mitră, în partea dinainte a mitrei.

38. Ea să fie pe fruntea lui Aaron; şi Aaron va* purta fărădelegile săvîrşite de copiii lui Israel cînd îşi aduc toate darurile lor sfinte; ea va fi necurmat pe fruntea lui înaintea lui יהוה YaHWeH, pentru ca ei să fie plăcuţi** înaintea Lui.

39. Tunica s-o faci de in subţire; să faci o mitră de in subţire şi să faci un brîu lucrat la gherghef.
40. Fiilor lui Aaron să le* faci tunici, să le faci brîie şi să le faci scufii, spre cinste şi podoabă.

41. Să îmbraci cu ele pe fratele tău, Aaron, şi pe fiii lui împreună cu el. Săi ungi*, să-i închini** în slujbă, să-i sfinţeşti şi-Mi vor sluji ca preoţi.

42. Fă-le izmene* de in ca să-şi acopere goliciunea, de la brîu pînă la glezne.

43. Aaron şi fiii lui le vor purta cînd vor intra în Cortul întîlnirii sau cînd se vor apropia de altar* ca să facă slujba în Locaşul Sfînt; astfel ei nu se vor face vinovaţi** şi nu vor muri. Aceasta♦ este o Lege Veşnică pentru Aaron şi pentru urmaşii lui după el.

                                        Capitolul 29

Sfinţirea preoţilor

1. Iată ce vei face pentru ca să-i sfinţeşti şi să-Mi împlinească slujba de preoţi:
Ia* un viţel şi doi berbeci fără cusur.

2. Fă, cu făină aleasă de grîu, nişte azime*, turte nedospite, frămîntate cu untdelemn, şi plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn.

3. Să le pui într-un coş şi să le aduci împreună cu viţelul şi cei doi berbeci.
4. Să aduci apoi pe Aaron şi pe fiii lui la uşa Cortului întîlnirii şi să-i* speli cu apă.

5. Să iei* veşmintele; să îmbraci pe Aaron cu tunica, cu mantia efodului, cu efodul** şi cu pieptarul, şi să-l încingi cu brîul efodului.

6. Să-i pui* mitra pe cap, şi pe mitră să pui tabla sfinţeniei.

7. Să iei untdelemnul* pentru ungere, să i-l torni pe cap, şi să-l ungi.

8. Să aduci* apoi pe fiii lui şi să-i îmbraci cu tunicile.

9. Să încingi pe Aaron şi pe fiii lui cu un brîu şi să pui scufiile pe capetele fiilor lui Aaron. Preoţia* va fi a lor printr-o lege veşnică. Astfel să închini pe** Aaron şi pe fiii lui în slujba Mea.

10. Să aduci viţelul înaintea Cortului întîlnirii, şi Aaron* şi fiii lui să-şi pună mîinile pe capul viţelului.

11. Să înjunghii viţelul înaintea lui יהוה YaHWeH, la uşa Cortului întîlnirii.

12. Să iei* cu degetul tău din sîngele viţelului, să pui pe** coarnele altarului, iar celălalt sînge să-l verşi la picioarele altarului.

13. Să iei* toată grăsimea care acoperă măruntaiele şi prapurul ficatului, cei doi rinichi cu grăsimea care-i acoperă, şi să le arzi pe altar.

14. Dar carnea* viţelului, pielea şi balega lui să le arzi în foc, afară din tabără: aceasta este o jertfă pentru păcat.

15. Să iei* pe unul din cei doi berbeci; şi Aaron şi fiii lui să-şi pună** mîinile pe capul berbecului.

16. Să înjunghii berbecul; să-i iei sîngele şi să-l stropeşti pe altar, de jur împrejur.

17. Apoi să tai berbecul în bucăţi şi să-i speli măruntaiele şi picioarele, şi să le pui lîngă celelalte bucăţi şi lîngă capul lui.

18. Berbecul să-l arzi de tot pe altar; aceasta este o ardere de tot pentru יהוה YaHWeH, este o jertfă mistuită de foc, de un miros* plăcut lui יהוה YaHWeH.

19. Să* iei apoi pe celălalt berbec; şi Aaron şi fiii lui să-şi pună mîinile pe capul berbecului.

20. Să înjunghii berbecul; să iei din sîngele lui, să pui pe vîrful urechii drepte a lui Aaron şi pe vîrful urechii drepte a fiilor lui, pe degetul cel mare al mîinii lor drepte şi pe degetul cel mare al piciorului lor drept, iar celălalt sînge să-l stropeşti pe altar, de jur împrejur.

21. Să iei* din sîngele de pe altar şi din untdelemnul pentru ungere şi să stropeşti pe Aaron şi veşmintele lui, pe fiii lui şi veşmintele lor. Astfel vor fi închinaţi**, Aaron şi veşmintele lui, fiii lui şi veşmintele lor, în slujba lui יהוה YaHWeH.

22. Să iei apoi grăsimea berbecului, coada, grăsimea care acoperă măruntaiele, prapurul ficatului, cei doi rinichi, cu grăsimea care-i acoperă, şi spata dreaptă, căci acesta este un berbec de închinare în slujba lui יהוה YaHWeH;

23. din* coş să iei din azimele, puse înaintea lui יהוה YaHWeH, o turtă de pîine, o turtă cu untdelemn şi o plăcintă.

24. Toate acestea să le pui în mîinile lui Aaron şi în mîinile fiilor lui, şi să le legeni* într-o parte şi într-alta, ca un dar legănat înaintea lui יהוה YaHWeH.

25. Să le* iei apoi din mîinile lor şi să le arzi pe altar, deasupra arderii de tot; aceasta este o jertfă mistuită de foc înaintea lui יהוה YaHWeH, de un miros plăcut lui יהוה YaHWeH.       

26. Să iei şi* pieptul berbecului care va sluji la închinarea lui Aaron în slujba lui יהוה YaHWeH şi să-l legeni într-o parte şi în alta, ca un dar legănat înaintea lui יהוה YaHWeH: aceasta va fi** partea ta.

27. Să sfinţeşti pieptul* legănat şi spata ridicată din berbecul care va sluji la închinarea lui Aaron şi a fiilor lui în slujba lui יהוה YaHWeH, pieptul legănîndu-l într-o parte şi într-alta, spata înfăţişînd-o înaintea lui יהוה YaHWeH prin ridicare.

28. Ele vor fi ale lui Aaron şi ale fiilor lui, printr-o* lege veşnică, pe care o vor ţine copiii lui Israel; căci este o jertfă adusă prin ridicare**; şi, în jertfele de mulţumire ale copiilor lui Israel, jertfa adusă prin ridicare va fi a lui יהוה YaHWeH.

29. Veşmintele sfinte ale lui Aaron vor fi după* el ale fiilor lui, care le vor pune cînd vor fi unşi şi cînd vor fi închinaţi în** slujbă.

30. Vor fi purtate timp de* şapte zile de acela** din fiii lui care îi va urma în slujba preoţiei şi care va intra în Cortul întîlnirii ca să facă slujba în Sfîntul Locaş.

31. Să iei apoi berbecul pentru închinarea în slujba lui יהוה YaHWeH şi să pui să-i fiarbă* carnea într-un loc sfînt.                                         

32. Aaron şi fiii lui să mănînce, la uşa Cortului întîlnirii, carnea berbecului şi pîinea* din coş.

33. Să mănînce* astfel tot ce a slujit la facerea ispăşirii, ca să fie închinaţi în slujbă şi sfinţiţi; nimeni** altul să nu mănînce din ele, căci sunt lucruri sfinte.

34. Dacă va rămîne ceva din carnea întrebuinţată pentru închinarea în slujbă şi din pîine pînă dimineaţa, să arzi în foc ce va* rămîne; să nu se mănînce, căci este un lucru sfînt.

35. Să urmezi, cu privire la Aaron şi la fiii lui, toate poruncile pe care ţi le-am dat. În şapte zile* să-i închini în slujbă.

36. În fiecare zi* să mai aduci un viţel ca jertfă pentru păcat, pentru ispăşire; să cureţi altarul, făcînd ispăşirea aceasta, şi să-l ungi** ca să-l sfinţeşti.

37. Timp de şapte zile să faci ispăşire pentru altar şi să-l sfinţeşti; şi astfel* altarul va fi preasfînt, şi oricine** se va atinge de altar va fi sfinţit.

Jertfa necurmată

38. Iată ce să jertfeşti pe altar: doi* miei de un an, în fiecare** zi, necurmat.

39. Un miel să-l jertfeşti dimineaţa*, iar celălalt miel seara.

40. Împreună cu cel dintîi miel, să aduci a zecea parte dintr-o efă de floare de făină frămîntată într-un sfert de hin a) de untdelemn de măsline fără drojdii şi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. [ a) O măsură = cam 3 litri ]

41. Pe al doilea miel să-l jertfeşti seara* şi să aduci împreună cu el o jertfă de mîncare şi o jertfă de băutură, ca cele de dimineaţă; aceasta este o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut lui יהוה YaHWeH.

42. Aceasta este* arderea de tot necurmată care va fi adusă de urmaşii voştri la uşa Cortului întîlnirii, înaintea lui יהוה YaHWeH; acolo** Mă voi întîlni cu voi şi îţi voi vorbi.

43. Acolo Mă voi întîlni cu copiii lui Israel, şi locul acela va fi sfinţit* de slava Mea.

44. Voi sfinţi Cortul întîlnirii şi altarul; voi* sfinţi pe Aaron şi pe fiii lui ca să fie în slujba Mea ca preoţi.

45. Eu voi locui* în mijlocul copiilor lui Israel şi voi fi Atotputernic a  lor.

46. Ei vor cunoaşte că Eu* sunt יהוה YaHWeH Eylohim al  lor care i-am scos din ţara Egiptului ca să locuiesc în mijlocul lor. Eu sunt יהוה YaHWeH Eylohim al lor.               

                                        Capitolul 30

Altarul tămîierii

1. Să faci apoi un* altar** pentru arderea tămîiei, şi anume să-l faci din lemn de salcîm.

2. Lungimea lui să fie de un cot, iar lăţimea tot de un cot; să fie în patru colţuri, şi înălţimea lui să fie de doi coţi. Coarnele altarului să fie dintr-o bucată cu el.

3. Să-i poleieşti cu aur curat atît partea de sus, cît şi pereţii lui de jur împrejur şi coarnele; şi să-i faci o cunună de aur de jur împrejur.

4. Dedesubtul cununii să-i faci două verigi de aur de amîndouă laturile, în cele două unghiuri, pentru punerea drugilor care vor sluji la ducerea lui.

5. Drugii să-i faci din lemn de salcîm şi să-i poleieşti cu aur.

6. Să aşezi altarul în faţa perdelei dinăuntru, care este înaintea chivotului mărturiei, în faţa capacului* ispăşirii, care este deasupra mărturiei, şi unde Mă voi întîlni cu tine.   

7. Aaron va arde pe el tămîie* mirositoare; va arde tămîie în fiecare dimineaţă, cînd va** pregăti candelele;

8. va arde şi seara cînd va aşeza candelele. Astfel se va arde necurmat din partea voastră tămîie înaintea lui יהוה YaHWeH din neam în neam.

9. Să nu aduceţi pe altar altfel* de tămîie, nici ardere de tot, nici jertfă de mîncare şi să nu turnaţi pe el nicio jertfă de băutură.

10. Numai o dată pe fiecare an, Aaron* va face ispăşire pe coarnele altarului. Ispăşirea aceasta o va face o dată pe an cu sîngele dobitocului adus ca jertfă pentru ispăşirea păcatului, printre urmaşii voştri. Acesta va fi un lucru preasfînt înaintea lui יהוה YaHWeH.”

Tora - Pericopa 21 - Ki Tisssa 30 : 11 - 34 : 35

Haftarah - 1Împ. / Melechim Alef 18 : 1 : 39

Legămîntul Innoit - 2 Corinteni / Qorintyah Bet 3 : 1 - 8

Darurile pentru Locaş

11. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi a zis:

12. „Cînd* vei socoti pe copiii lui Israel şi le vei face numărătoarea, fiecare din ei să dea lui יהוה YaHWeH un dar în bani, pentru răscumpărarea** sufletului lui, ca să nu fie loviţi de nicio urgie♦, cu prilejul acestei numărători.

13. Iată ce* vor da toţi cei ce vor fi cuprinşi în numărătoarea aceasta: o jumătate de şekel, după şekelul Sfîntului Locaş, care este** de douăzeci de ghere; o jumătate♦ de şekel va fi darul ridicat pentru יהוה YaHWeH.

14. Orice om cuprins în numărătoare, de la vîrsta de douăzeci de ani în sus, va plăti darul ridicat pentru יהוה YaHWeH.

15. Bogatul* să nu plătească mai mult, şi săracul să nu plătească mai puţin de o jumătate de şekel, ca dar ridicat pentru יהוה YaHWeH, pentru răscumpărarea** sufletelor.

16. Să ridici de la copiii lui Israel argintul pentru răscumpărare şi să-l întrebuinţezi* pentru slujba Cortului întîlnirii; aceasta va fi pentru copiii lui Israel o aducere aminte** înaintea lui יהוה YaHWeH pentru răscumpărarea sufletelor lor.”

Ligheanul de aramă

17. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi a zis:

18. „Să faci* un lighean de aramă, cu piciorul lui de aramă, pentru spălat; să-l aşezi între Cortul** întîlnirii şi altar şi să torni apă în el,

19. ca să-şi spele în el Aaron* şi fiii lui mîinile şi picioarele.

20. Cînd vor intra în Cortul întîlnirii, se vor spăla cu apa aceasta ca să nu moară; şi se vor spăla şi cînd se vor apropia de altar ca să facă slujba şi ca să aducă lui יהוה YaHWeH jertfe arse de foc.

21. Îşi vor spăla mîinile şi picioarele ca să nu moară*. Aceasta va fi o Lege necurmată pentru Aaron, pentru fiii lui şi pentru urmaşii lor.”

Untdelemnul sfînt şi tămîia

22. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi a zis:

23. „Ia* din cele mai bune mirodenii: cinci sute de şekeli de smirnă** foarte curată, jumătate, adică două sute cincizeci de şekeli, de scorţişoară mirositoare, două sute cincizeci de şekeli de trestie♦ mirositoare,         

24. cinci sute de şekeli de* casia, după şekelul Sfîntului Locaş, şi un hin** de untdelemn de măslin.

25. Cu ele să faci un untdelemn pentru ungerea sfîntă: o amestecătură mirositoare, făcută după meşteşugul făcătorului de mir; acesta va fi untdelemnul* pentru ungerea sfîntă.

26. Cu el să ungi* Cortul întîlnirii şi Chivotul Mărturiei,

27. masa şi toate uneltele ei, sfeşnicul şi uneltele lui, altarul tămîierii,

28. altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui şi ligheanul cu piciorul lui.

29. Să sfinţeşti aceste lucruri, şi ele vor fi preasfinte; oricine* se va atinge de ele va fi sfinţit.

30. Să ungi* de asemenea pe Aaron şi pe fiii lui şi să-i sfinţeşti, ca să fie în slujba Mea ca preoţi.

31. Să vorbeşti copiilor lui Israel şi să le spui: „Acesta Îmi va fi untdelemnul pentru ungerea sfîntă, printre urmaşii voştri.

32. Să nu se ungă cu el trupul niciunui om şi să nu faceţi un alt untdelemn ca el după aceeaşi întocmire; el este* sfînt, şi voi să-l priviţi ca sfînt.

33. Oricine* va face un untdelemn ca el sau va unge cu el pe altul va fi nimicit** din poporul lui.”

34. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Ia* mirodenii, stactie, onice mirositoare, galban şi tămîie curată, în aceeaşi măsură.     

35. Cu ele să faci tămîie: o amestecătură mirositoare, alcătuită* după meşteşugul făcătorului de mir; să fie sărată, curată şi sfîntă.

36. S-o pisezi mărunt şi s-o pui înaintea mărturiei, în Cortul întîlnirii, unde* Mă voi întîlni cu tine. Acesta va fi pentru voi un lucru** preasfînt.

37. Tămîie ca aceasta, în aceeaşi întocmire, să nu* vă faceţi, ci s-o priviţi ca sfîntă şi păstrată pentru יהוה YaHWeH.

38. Oricine* va face tămîie ca ea, ca s-o miroasă, va fi nimicit din poporul lui.”     

                                     Capitolul 31

Rînduirea meşterilor

1. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi a zis:

2. „Să* ştii că am ales pe Beţaleel, fiul** lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda.

3. L-am umplut* cu Duhul lui Eylohim, i-am dat un Duh de înţelepciune, pricepere şi cunoștinţă pentru tot felul de lucrări,

4. i-am dat putere să născocească tot felul de lucrări meşteşugite, să lucreze în aur, în argint şi în aramă,

5. să sape în pietre şi să le lege, să lucreze în lemn şi să facă tot felul de lucrări.

6. Şi iată că i-am dat ca ajutor pe* Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan. Am dat pricepere** în mintea tuturor celor ce sunt iscusiţi, ca să facă tot ce ţi-am poruncit:

7. Cortul* întîlnirii**, Chivotul Mărturiei♦, capacul ispăşirii care va fi deasupra lui şi toate uneltele Cortului;

8. masa* cu uneltele ei**, sfeşnicul de aur curat cu toate uneltele lui, altarul tămîierii;

9. altarul* arderilor de tot cu toate uneltele lui, ligheanul** cu piciorul lui;

10. veşmintele* pentru slujbă, veşmintele sfinte ale preotului Aaron, veşmintele fiilor lui pentru slujbele preoţeşti;

11. untdelemnul* pentru ungere şi tămîia** mirositoare pentru Sfîntul Locaş. Le vor face după toate poruncile pe care ţi le-am dat.”

Ţinerea zilei de Șabat

12. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi a zis:

13. „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „Să* nu care cumva să nu ţineţi Șabat-ele Mele, căci acesta va fi între Mine şi voi şi urmaşii voştri semnul după care se va cunoaşte că Eu sunt יהוה YaHWeH, care vă sfinţesc.

14. Să ţineţi* Șabat-ul, căci Șabat-ul este pentru voi ceva sfînt. Cine** îl va călca va fi pedepsit cu moartea; cine va face vreo lucrare în ziua aceasta va fi nimicit din mijlocul poporului său.

15. Să lucrezi şase* zile; dar a** şaptea este Șabat-ul, ziua de odihnă închinată lui יהוה YaHWeH. Cine va face vreo lucrare în ziua Șabat-ului va fi pedepsit cu moartea.

16. Copiii lui Israel să păzească Șabat-ul, prăznuindu-l, ei şi urmaşii lor, acesta este un Legămînt necurmat.

17. Acesta va fi între Mine şi copiii lui Israel un semn* veşnic; căci în şase** zile a creat יהוה YaHWeH cerurile şi pămîntul, iar în ziua a şaptea S-a odihnit şi a răsuflat.”

Tablele legii

18. Cînd a isprăvit יהוה YaHWeH de vorbit cu Moise pe muntele Sinai, i-a dat cele* două table ale Mărturiei, table de piatră, scrise cu degetul lui Eylohim.

                                         Capitolul 32

Viţelul de aur

1. Poporul, văzînd că Moise* zăboveşte să se coboare de pe munte, s-a strîns în jurul lui Aaron şi i-a zis**: „Haide! Fă-ne dumnezei care să♦ meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a făcut.”

2. Aaron le-a răspuns: „Scoateţi* cerceii de aur din urechile nevestelor, fiilor şi fiicelor voastre, şi aduceţi-i la mine.”

3. Şi toţi şi-au scos cerceii de aur din urechi şi i-au adus lui Aaron.

4. El* i-a luat din mîinile lor, a bătut aurul cu dalta şi a făcut un viţel turnat. Şi ei au zis: „Israele! iată dumnezeu tău care te-a scos din ţara Egiptului.”

5. Cînd a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lor şi a* strigat: „Mîine va fi o sărbătoare în cinstea lui יהוה YaHWeH!”

6. A doua zi, s-au sculat dis-de-dimineaţă şi au adus arderi de tot şi jertfe de mulţumire*. Poporul a şezut de a mîncat şi a băut; apoi s-au sculat să joace.

Mînia lui יהוה YaHWeH

7. יהוה YaHWeH a zis lui Moise*: „Scoală şi coboară-te; căci poporul tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, s-a** stricat.

8. Foarte curînd s-au abătut de la calea pe care le-o* poruncisem Eu; şi-au făcut un viţel turnat, s-au închinat pînă la pămînt înaintea lui, i-au adus jertfe şi au zis: „Israele**, iată dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului!”

9. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Văd* că poporul acesta este un popor încăpăţînat.

10. Acum*, lasă-Mă; mînia** Mea are să se aprindă împotriva lor: şi-i voi mistui; dar pe♦ tine te voi face strămoşul unui neam mare.”

11. Moise* s-a rugat lui יהוה YaHWeH Eylohim şi a zis: „Pentru ce să se aprindă, יהוה YaHWeH, mînia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu mînă tare?

12. Pentru ce* să zică egiptenii: „Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munţi şi ca să-i şteargă de pe faţa pămîntului”? Întoarce-Te din iuţeala mîniei Tale şi** lasă-Te de răul acesta pe care vrei să-l faci poporului Tău.

13. Adu-Ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurîndu-Te* pe Tine însuţi: „Voi** înmulţi sămînţa voastră ca stelele cerului, voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta, de care am vorbit, şi ei o vor stăpîni în veac.”

14. Şi יהוה YaHWeH S-a* lăsat de răul pe care spusese că vrea să-l facă poporului Său.

Mînia lui Moise

15. Moise* s-a întors şi s-a coborît de pe munte, cu cele două table ale mărturiei în mînă. Tablele erau scrise pe amîndouă părţile, pe o parte şi pe alta.

16. Tablele* erau lucrarea lui Eylohim, şi scrisul era scrisul lui Eylohim, săpat pe table.

17. Ioșua a auzit glasul poporului, care scotea strigăte, şi a zis lui Moise: „În tabără este un strigăt de război!”

18. Moise a răspuns: „Strigătul aceasta nu-i nici strigăt de biruitori, nici strigăt de biruiţi; ce aud eu este glasul unor oameni care cîntă!”

19. Şi, pe cînd se apropia de tabără, a văzut* viţelul şi jocurile. Moise s-a aprins de mînie, a aruncat tablele din mînă şi le-a sfărîmat de piciorul muntelui.

20. A luat* viţelul, pe care-l făcuseră ei, şi l-a ars în foc; l-a prefăcut în cenuşă, a presărat cenuşa pe faţa apei şi a dat-o copiilor lui Israel s-o bea.

21. Moise a zis lui Aaron*: „Ce ţi-a făcut poporul acesta, de ai adus asupra lui un păcat atît de mare?”

22. Aaron a răspuns: „Să nu se aprindă de mînie stăpînul meu! Tu singur* ştii că poporul acesta este pornit la rău.

23. Ei mi-au zis*: „Fă-ne dumnezeu care să meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a făcut!”

24. Eu le-am zis: „Cine are aur, să-l scoată!” Şi mi l-au dat; l-am aruncat în foc, şi din el a* ieşit viţelul acesta.”

Măcelul

25. Moise a văzut că poporul era fără frîu, căci Aaron îl făcuse să fie fără frîu*, spre batjocura vrăjmaşilor săi;

26. s-a aşezat la uşa taberei şi a zis: „Cine este pentru יהוה YaHWeH să vină la mine!” Şi toţi copiii lui Levi s-au strîns la el.

27. El le-a zis: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel: „Fiecare din voi să se încingă cu sabia; mergeţi şi străbateţi tabăra de la o poartă la alta, şi fiecare să* omoare pe fratele, pe prietenul şi pe ruda sa.”

28. Copiii lui Levi au făcut după porunca lui Moise; şi aproape trei mii de oameni au pierit în ziua aceea din popor.

29. Moise* a zis: „Predaţi-vă azi în slujba lui יהוה YaHWeH, chiar cu jertfa fiului şi fratelui vostru, pentru ca binecuvîntarea Lui să vină astăzi peste voi!”

Moise se roagă pentru popor

30. A doua zi, Moise a zis poporului*: „Aţi făcut un păcat foarte mare. Am să mă sui acum la יהוה YaHWeH: poate** că voi♦ căpăta iertare pentru păcatul vostru.”

31. Moise s-a* întors la יהוה YaHWeH şi a zis: „Ah! poporul acesta a făcut un păcat foarte mare! Şi-au făcut un dumnezeu** de aur.

32. Iartă-le acum păcatul! Dacă nu, atunci, şterge-mă* din** cartea Ta, pe care ai scris-o!”

33. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Pe* cel ce a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi şterge din cartea Mea.                     

34. Du-te, dar, şi du poporul unde ţi-am spus. Iată*, Îngerul Meu va merge înaintea ta, dar în ziua** răzbunării Mele, îi voi pedepsi pentru păcatul lor!”

35. יהוה YaHWeH a lovit cu urgie poporul, pentru că* făcuse viţelul făurit de Aaron.

                                           Capitolul 33

Moise se roagă pentru poporul amărît

1. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Du-te şi porneşte de aici cu* poporul pe care l-ai scos din ţara Egiptului; suie-te în ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, zicînd „Seminţei** tale o voi da!”

2. Voi* trimite înaintea ta un înger şi voi** izgoni pe canaaniţi, amoriţi, hetiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi.

3. Suie-te în* ţara aceasta unde curge lapte şi miere. Dar** Eu nu Mă voi sui în mijlocul tău, ca să nu te prăpădesc♦ pe drum, căci eşti un popor♦♦ încăpăţînat.”

4. Cînd a auzit poporul aceste triste cuvinte, toţi s-au* întristat; şi** nimeni nu şi-a pus podoabele pe el.

5. Şi יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Spune copiilor lui Israel: „Voi* sunteţi un popor încăpăţînat; numai o clipă dacă M-aş sui în** mijlocul tău, te-aş prăpădi. Aruncă-ţi acum podoabele de pe tine, şi voi♦ vedea ce-ţi voi face.”

6. Copiii lui Israel şi-au scos de pe ei podoabele şi au plecat de la muntele Horeb.

      Moise mergînd la cort

7. Moise a luat cortul lui şi l-a* întins afară din tabără, la o depărtare oarecare; l-a numit Cortul întîlnirii. Şi toţi cei ce** întrebau pe יהוה YaHWeH se duceau la Cortul întîlnirii, care era afară din tabără.

8. Cînd se ducea Moise la Cort, tot poporul se scula în picioare; fiecare stătea la* uşa cortului său şi urmărea cu ochii pe Moise, pînă intra el în Cort.

9. Şi cînd intra Moise în Cort, stîlpul de nor se cobora şi se oprea la uşa Cortului, şi יהוה YaHWeH * vorbea cu Moise.

10. Tot poporul vedea stîlpul de nor oprindu-se la uşa Cortului; tot poporul se scula şi se arunca* cu faţa la pămînt la uşa cortului lui.           

11. יהוה YaHWeH * vorbea cu Moise faţă în faţă, cum vorbeşte un om cu prietenul lui. Apoi Moise se întorcea în tabără, dar tînărul lui slujitor, Ioșua, fiul lui Nun, nu ieşea deloc din mijlocul Cortului.

Moise cere să vadă slava lui יהוה YaHWeH

12. Moise a zis lui יהוה YaHWeH: „Iată,* Tu îmi zici: „Du pe poporul acesta!” Şi nu-mi arăţi pe cine vei trimite cu mine. Însă, Tu ai zis: „Eu** te cunosc pe nume şi ai căpătat trecere înaintea Mea!”

13. Acum, dacă* am căpătat trecere înaintea Ta, arată-mi** căile Tale; atunci Te voi cunoaşte şi voi avea trecere înaintea Ta. Şi gîndeşte-Te că neamul aceasta este poporul♦ Tău!”

14. יהוה YaHWeH a răspuns: „Voi merge Eu însumi* cu tine şi îţi voi da** odihnă.”

15. Moise i-a zis: „Dacă* nu mergi Tu însuţi cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici.

16. Cum se va şti că am căpătat trecere înaintea Ta, eu şi poporul Tău? Oare nu* cînd vei merge Tu cu noi şi cînd prin aceasta vom fi** deosebiţi, eu şi poporul Tău, de toate popoarele de pe faţa pămîntului?”

17. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Voi* face şi ceea ce-Mi ceri acum, căci ai** căpătat trecere înaintea Mea şi te cunosc pe nume!”

18. Moise a zis: „Arată-mi* slava Ta!”

19. יהוה YaHWeH a răspuns: „Voi* face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea şi voi chema Numele lui יהוה YaHWeH înaintea ta; Eu Mă** îndur de cine vreau să Mă îndur şi am milă de cine vreau să am milă!”

20. יהוה YaHWeH a zis: „Faţa nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate* omul să Mă vadă şi să trăiască!”

21. יהוה YaHWeH a zis: „Iată un loc lîngă Mine; vei sta pe Stîncă.

22. Şi cînd va trece slava Mea, te voi pune în* crăpătura stîncii şi te voi acoperi** cu mîna Mea, pînă voi trece.

23. Iar cînd Îmi voi trage mîna la o parte de la tine, Mă vei vedea pe dinapoi; dar faţa Mea nu* se poate vedea.”                             

                                           Capitolul 34

Noile table

1.  . יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Taie* două table de piatră ca cele dintîi, şi Eu** voi scrie pe ele cuvintele care erau pe tablele dintîi pe care le-ai sfărîmat.

2. Fii gata dis-de-dimineaţă şi suie-te de dimineaţă pe muntele Sinai*; să stai acolo înaintea Mea, pe vîrful muntelui.               

3. Nimeni* să nu se suie cu tine şi nimeni să nu se arate pe tot muntele; şi nici boi, nici oi să nu pască pe lîngă muntele acesta.”

4. Moise a tăiat două table de piatră ca şi cele dintîi; s-a sculat dis-de-dimineaţă şi s-a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise יהוה YaHWeH; şi a luat în mînă cele două table de piatră.

5. יהוה YaHWeH S-a coborît într-un nor, a stat acolo lîngă el şi a rostit* Numele lui יהוה YaHWeH.

6. Şi יהוה YaHWeH a trecut pe dinaintea lui şi a strigat: „ יהוהYaHWeH Eylohim este יהוה YaHWeH* cel plin de îndurare şi milostiv, încet la mînie, plin de bunătate** şi credincioşie♦,

7. care* Îşi ţine dragostea pînă în mii de neamuri de oameni, iartă** fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte♦ pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor pînă la al treilea şi al patrulea neam!”

Înnoirea Legămîntului

8. Îndată, Moise s-a plecat* pînă la pămînt şi s-a închinat.

9. El a zis: „ יהוה YaHWeH, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul* nostru, יהוה YaHWeH; poporul acesta este în adevăr un popor încăpăţînat**, dar iartă-ne fărădelegile şi păcatele noastre şi ia-ne în Stăpînirea♦ Ta!”

10. יהוה YaHWeH a răspuns: „Iată, Eu fac* un Legămînt. Voi face, în faţa întregului popor, minuni** care n-au avut loc în nicio ţară şi la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea lui יהוה YaHWeH, şi prin tine voi face lucruri înfricoşate♦.

11. Ia seama la ceea ce-ţi Poruncesc* azi. Iată, voi** izgoni dinaintea ta pe amoriţi, canaaniţi, hetiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi.

12. Să nu cumva să* faci legămînt cu locuitorii ţării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă** pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău.

13. Dimpotrivă să le dărîmaţi* altarele, să le sfărîmaţi stîlpii idoleşti şi să le trîntiţi la pămînt** idolii.

14. Să nu te închini* înaintea unui dumnezeu; căci יהוה YaHWeH este gelos**, este un♦ Atotputernic gelos.

15. Fereşte-te* să faci legămînt cu locuitorii ţării, ca nu cumva, curvind** înaintea dumnezeilor lor şi aducîndu-le jertfe, să te poftească♦ şi pe tine şi să mănînci♦♦ din jertfele lor,

16. ca nu cumva să iei din fetele* lor neveste fiilor tăi, şi astfel, fetele lor, curvind** înaintea dumnezeilor, să tîrască şi pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor.        

17. Să nu-ţi faci* dumnezeu turnat.

Sărbătorile

18. Să ţii sărbătoarea Azimelor*: timp de şapte zile, la vremea hotărîtă, în luna spicelor, să mănînci azime, cum ţi-am poruncit, căci în luna spicelor** ai ieşit din Egipt. ( luna spicelor.Evr. Abib )

19. Orice întîi* născut este al Meu, chiar orice întîi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi.

20. Să răscumperi cu un miel pe întîiul născut* al măgăriţei; iar dacă nu-l răscumperi, să-i frîngi gîtul. Să răscumperi pe orice întîi născut al fiilor tăi; şi să nu te înfăţişezi cu mîinile** goale înaintea Mea.

21. Şase zile* să lucrezi, iar în ziua a şaptea să te odihneşti; să te odihneşti, chiar în vremea aratului şi seceratului.

22. Să ţii* sărbătoarea Săptămînilor, a celor dintîi roade din secerişul grîului, şi sărbătoarea strîngerii roadelor la sfîrşitul anului.

23. De trei* ori pe an, toţi cei de parte bărbătească să se înfăţişeze înaintea lui יהוה YaHWeH Eylohim, a lui Israel.   

24. Căci voi* izgoni neamurile dinaintea ta şi-ţi voi** întinde hotarele; şi nimeni nu-ţi va♦ pofti ţara, în timpul cînd te vei sui, de trei ori pe an, ca să te înfăţişezi înaintea lui יהוה YaHWeH, 
Eylohim al tău.

25. Să n-aduci* cu pîine dospită sîngele dobitocului junghiat în cinstea Mea; şi carnea din** mielul praznicului Paştilor să nu fie ţinută în timpul nopţii pînă dimineaţa.

26. Să aduci în Casa lui יהוה YaHWeH Eylohim pîrga* celor dintîi roade ale pămîntului. Iedul** să nu-l fierbi în laptele mamei lui.”

27. יהוה YaHWeH a zis lui Moise: „Scrie-ţi Cuvintele* acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei Legămînt cu tine şi cu Israel!”

28. Moise* a stat acolo cu יהוה YaHWeH patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. N-a mîncat deloc pîine şi n-a băut deloc apă. Şi יהוה YaHWeH a** scris pe table cuvintele Legămîntului, cele Zece Porunci.

Slava lui Moise

29. Moise s-a coborît de pe muntele Sinai, cu cele două* table ale mărturiei în mînă. Cînd se cobora de pe munte, nu ştia că pielea** feţei lui strălucea, pentru că vorbise cu יהוה YaHWeH.

30. Aaron şi toţi copiii lui Israel s-au uitat la Moise, şi iată că pielea feţei lui strălucea; şi se temeau să se apropie de el.

31. Moise i-a chemat; Aaron şi toţi fruntaşii Adunării s-au întors la el, şi el le-a vorbit.

32. După aceea, toţi copiii lui Israel s-au apropiat, şi el* le-a dat toate Poruncile pe care le primise de la יהוה YaHWeH pe muntele Sinai.

33. Cînd a încetat să le vorbească, şi-a pus o maramă* pe faţă.

34. Cînd intra* Moise înaintea lui יהוה YaHWeH, ca să-I vorbească, îşi scotea marama pînă ce ieşea; iar cînd ieşea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise.

35. Copiii lui Israel se uitau la faţa lui Moise şi vedeau că pielea feţei lui strălucea; şi Moise îşi punea iarăşi marama pe faţă pînă ce intra ca să vorbească cu יהוה YaHWeH.

Se citește ca Pericopa 23 dacă anul are 12 luni

Tora - Pericopa 22 - Vayachel 35 : 1 - 38 : 20

Se citește separat dacă anul are 13 luni

Haftarah - 1Împ. / Melechim Alef  7 : 40 - 50

Legămîntul Innoit - Evrei / Ivrim 9 : 1 - 14

                          Capitolul 35

Șabat-ul

1. Moise a strîns toată Adunarea copiilor lui Israel şi le-a zis: „Iată* lucrurile pe care a poruncit יהוה YaHWeH să le faceţi:                      

2. Şase* zile să lucraţi, dar ziua a şaptea să vă fie sfîntă; acesta este Șabat-ul, ziua de odihnă, închinată lui יהוה YaHWeH. Cine va face vreo lucrare în ziua aceea să fie pedepsit cu moartea.

3. Să n-aprinzi* foc, în niciuna din locuinţele voastre, în ziua Șabat-ului.”

Daruri pentru facerea cortului

4. Moise a vorbit întregii Adunări a copiilor lui Israel şi a zis: „Iată* ce a poruncit יהוה YaHWeH.

5. Luaţi din ce aveţi şi aduceţi un prinos lui יהוה YaHWeH. Fiecare* să aducă prinos lui יהוה YaHWeH ce-l lasă inima: aur, argint şi aramă;

6. materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu, in subţire şi păr de capră;

7. piei de berbeci vopsite în roşu şi piei de viţel de mare; lemn de salcîm,

8. untdelemn pentru sfeşnic, mirodenii* pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămîia mirositoare;

9. pietre de onix şi alte pietre pentru împodobirea efodului şi a pieptarului. 

10. Toţi* cei iscusiţi dintre voi să vină şi să facă tot ce a poruncit יהוה YaHWeH:       

11. Locaşul*, Cortul şi acoperişul lui, copcile, scîndurile, drugii, stîlpii şi picioarele lui;

12. chivotul* şi drugii lui, capacul ispăşirii şi perdeaua dinăuntru pentru acoperirea chivotului;

13. masa* şi drugii ei, cu toate uneltele ei, şi pîinile** pentru punerea înaintea lui יהוה YaHWeH;

14. sfeşnicul* cu uneltele lui, candelele lui şi** untdelemnul pentru sfeşnic;

15. altarul* pentru tămîie şi drugii lui, untdelemnul pentru ungere şi tămîia** mirositoare, şi perdeaua uşii de afară de la intrarea Cortului;

16. altarul* pentru arderile de tot, grătarul lui de aramă, drugii lui şi toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui,

17. pînzele* curţii, stîlpii ei, picioarele ei şi perdeaua de la poarta curţii;

18. ţăruşii Cortului, ţăruşii curţii şi funiile lor;

19. Hainele preoţeşti pentru slujba Sfîntului Locaş, veşmintele sfinte ale preotului Aaron şi veşmintele fiilor lui pentru slujbele preoţeşti.”

20. Toată Adunarea copiilor lui Israel a ieşit dinaintea lui Moise.

21. Toţi cei cu tragere* de inimă şi bunăvoinţă au venit şi au adus un prinos lui יהוה YaHWeH pentru lucrarea Cortului întîlnirii, pentru toată slujba lui şi pentru veşmintele sfinte.

22. Au venit îndată bărbaţii şi femeile, toţi cei cu tragere de inimă, şi au adus belciuge de nas, inele, cercei, brăţări, salbe şi tot felul de lucruri de aur; fiecare a adus prinosul de aur pe care-l închinase lui יהוה YaHWeH.

23. Toţi* cei ce aveau stofe (materii) vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu, in subţire şi păr de capră, piei de berbeci vopsite în roşu şi piei de viţel de mare, le-au adus.     

24. Toţi cei ce puteau aduce prin ridicare un prinos de argint şi de aramă, au adus prinosul lui יהוה YaHWeH. Toţi cei ce aveau lemn de salcîm bun pentru lucrările rînduite pentru slujbă, l-au adus.

25. Toate femeile* iscusite au tors cu mîinile lor şi au adus lucrul lor, şi anume: tort vopsit în albastru, în purpuriu, în cărămiziu şi in subţire.

26. Toate femeile cu tragere de inimă şi iscusite au tors păr de capră.

27. Fruntaşii* poporului au adus pietre de onix şi alte pietre pentru efod şi pieptar;

28. mirodenii* şi untdelemn pentru sfeşnic, pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămîia mirositoare.

29. Toţi copiii lui Israel, bărbaţi şi femei, pe care-i trăgea* inima să ajute la lucrul poruncit de יהוה YaHWeH prin Moise, au adus lui יהוה YaHWeH daruri de bunăvoie.

Chemarea meşterilor

30. Moise a zis copiilor lui Israel: „Să ştiţi că יהוה YaHWeH * a ales pe Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda.   

31. L-a umplut cu Duhul lui Eylohim, Duh de înţelepciune, pricepere şi cunoștință, pentru tot felul de lucrări.

32. I-a dat putere să născocească planuri, să lucreze în aur, în argint şi în aramă,
33. să sape în pietre şi să le lege, să lucreze lemnul cu meşteşug şi să facă tot felul de lucrări meşteşugite.

34. I-a dat şi darul să înveţe pe alţii, atît lui, cît şi lui Oholiab*, fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan.

35. I-a umplut* cu pricepere ca să facă toate lucrările de săpătură în piatră, de cioplitură meşteşugită, de lucrat la gherghef şi de ţesut materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu şi in subţire, să facă tot felul de lucrări şi născociri de planuri.

                                          Capitolul 36

Dărnicia poporului

1. Beţaleel, Oholiab şi toţi bărbăţii iscusiţi* în care pusese יהוה YaHWeH înţelepciune şi pricepere, ca să ştie să facă lucrările rînduite pentru slujba Sfîntului Locaş**, au făcut totul după cum poruncise יהוה YaHWeH.

2. Moise a chemat pe Beţaleel, Oholiab şi pe toţi bărbaţii iscusiţi în mintea* cărora pusese יהוה YaHWeH pricepere, şi anume pe toţi cei cu tragere de inimă la lucrul acesta ca să-l facă.

3. Ei au luat dinaintea lui Moise toate prinoasele pe care le aduseseră* copiii lui Israel ca să facă lucrările rînduite pentru slujba Sfîntului Locaş. Chiar şi după ce se începuse lucrarea, tot se mai aduceau lui Moise, în fiecare dimineaţă, daruri de bunăvoie.       

4. Atunci toţi bărbaţii iscusiţi, prinşi la toate lucrările Sfîntului Locaş, şi-au lăsat fiecare lucrul pe care-l făceau

5. şi au venit de au spus lui Moise: „Poporul* aduce mult mai mult decît trebuie pentru facerea lucrărilor pe care a poruncit יהוה YaHWeH să le facem.”

6. Moise a pus să strige în tabără ca nimeni, fie bărbat, fie femeie, să nu mai aducă daruri pentru Sfîntul Locaş. Au oprit astfel pe popor să mai aducă daruri.

7. Materialul adus era de ajuns pentru toate lucrările care trebuiau făcute, ba încă mai şi trecea.

Clădirea cortului

8. Toţi* bărbaţii iscusiţi şi lucrătorii au făcut Cortul din zece covoare de in subţire şi răsucit din fir albastru, purpuriu şi cărămiziu; pe ele au ţesut heruvimi lucraţi cu măiestrie.

9. Lungimea unui covor era de douăzeci şi opt de coţi; iar lăţimea unui covor era de patru coţi. Toate covoarele aveau aceeaşi măsură.

10. Cinci din aceste covoare au fost prinse la un loc; celelalte cinci de asemenea au fost prinse la un loc.

11. Au făcut cheotori albastre la marginea covorului cu care se sfîrşea cea dintîi împreunare; tot aşa au făcut şi la marginea covorului cu care se sfîrşea a doua împreunare de covoare.

12. Au făcut cincizeci* de cheotori la cel dintîi covor şi cincizeci de cheotori la marginea covorului cu care se sfîrşea a doua împreunare de covoare; cheotorile acestea erau una în faţa alteia.

13. Au făcut cincizeci de copci de aur şi au prins covoarele unul de altul cu copcile, aşa încît Cortul alcătuia un întreg.

14. Au făcut* nişte covoare din păr de capră, ca să slujească de acoperiş pentru Cort: unsprezece covoare de acestea au făcut.           
      
15. Lungimea unui covor era de treizeci de coţi, şi lăţimea unui covor era de patru coţi: cele unsprezece covoare aveau aceeaşi măsură.

16. Au prins împreună de o parte cinci din aceste covoare, iar pe celelalte şase de altă parte.

17. Au făcut cincizeci de cheotori la marginea covorului cu care se sfîrşea o împreunare de covoare şi cincizeci de cheotori la marginea covorului cu care se sfîrşea a doua împreunare de covoare.

18. Au mai făcut şi cincizeci de copci de aramă, cu care să se împreuneze acoperişul Cortului ca să alcătuiască un întreg.

19. Au făcut* pentru acoperişul Cortului o învelitoare de piei de berbeci vopsite în roşu şi o învelitoare de piei de viţel de mare, care trebuia pusă pe deasupra.       

20. Scîndurile* pentru Cort le-au făcut din lemn de salcîm, aşezate în picioare.          

21. Lungimea unei scînduri era de zece coţi, şi lăţimea unei scînduri era de un cot şi jumătate.

22. Fiecare scîndură avea două urechi, unite una cu alta; tot aşa au făcut la toate scîndurile Cortului.

23. Au făcut douăzeci de scînduri pentru Cort, înspre partea de miazăzi.

24. Au pus patruzeci de picioare de argint sub cele douăzeci de scînduri, cîte două picioare sub fiecare scîndură, pentru cele două urechi ale ei.

25. Au făcut apoi douăzeci de scînduri pentru a doua latură a Cortului, latura dinspre miazănoapte,

26. cu cele patruzeci de picioare de argint ale lor, cîte două picioare sub fiecare scîndură.

27. Au făcut apoi şase scînduri pentru fundul Cortului, înspre apus.

28. Au făcut două scînduri pentru cele două unghiuri ale Cortului în partea din fund;

29. acestea erau făcute din două bucăţi, începînd de la partea de jos, şi bine legate la vîrf printr-un cerc; la fel au făcut pentru amîndouă scîndurile din cele două unghiuri.

30. Erau astfel opt scînduri, cu picioarele lor de argint, adică şaisprezece picioare, cîte două picioare sub fiecare scîndură.

31. Au făcut cinci drugi* din lemn de salcîm pentru scîndurile uneia din laturile Cortului,

32. cinci drugi pentru scîndurile celei de a doua laturi a Cortului şi cinci drugi pentru scîndurile laturii Cortului din fundul dinspre apus;

33. drugul de la mijloc l-au făcut aşa ca să treacă prin mijlocul scîndurilor, de la un capăt la celălalt.

34. Au poleit scîndurile cu aur, şi verigile lor de aur le-au făcut aşa ca să se poată petrece drugii prin ele; şi drugii i-au poleit cu aur.

Cele două perdele

35. Perdeaua* dinăuntru au făcut-o de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit; au lucrat-o cu măiestrie; şi au făcut heruvimi pe ea.

36. Au făcut patru stîlpi de salcîm pentru ea şi i-au poleit cu aur; cîrligele lor erau de aur şi au turnat pentru stîlpii aceştia patru picioare de argint.

37. Pentru uşa Cortului au făcut o perdea* de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit; aceasta era o lucrare făcută la gherghef.

38. Au făcut cei cinci stîlpi ai ei cu cîrligele lor, iar căpătîiele şi beţele lor de legătură le-au poleit cu aur; cele cinci picioare ale lor erau de aramă.

                                       Capitolul 37

Facerea Chivotului

1. Apoi Beţaleel* a făcut Chivotul din lemn de salcîm; lungimea lui era de doi coţi şi jumătate, lăţimea de un cot şi jumătate, şi înălţimea tot de un cot şi jumătate.                 

2. L-a poleit cu aur curat pe dinăuntru şi pe din afară, şi i-a făcut un chenar de jur împrejur.

3. A turnat pentru el patru verigi de aur, pe care le-a pus la cele patru colţuri ale lui: două verigi de o parte şi două verigi de cealaltă parte.

4. A făcut nişte drugi de lemn de salcîm şi i-a poleit cu aur.

5. A vîrît drugii în verigile de la cele două laturi ale Chivotului, ca să ducă Chivotul.

6. A făcut şi capacul ispăşirii* de aur curat; lungimea lui era de doi coţi şi jumătate, şi lăţimea de un cot şi jumătate.                   

7. A făcut doi heruvimi de aur bătut, la cele două capete ale capacului ispăşirii;

8. un heruvim la un capăt, şi un heruvim la celălalt capăt; heruvimii i-a făcut pe capacul ispăşirii la cele două capete ale lui.

9. Heruvimii erau cu aripile întinse deasupra, acoperind capacul ispăşirii cu aripile lor şi uitîndu-se unul la altul. Heruvimii stăteau cu faţa întoarsă spre capacul ispăşirii.

Facerea mesei

10. A făcut masa* din lemn de salcîm; lungimea ei era de doi coţi, lăţimea de un cot, şi înălţimea de un cot şi jumătate.                 

11. A poleit-o cu aur curat şi i-a făcut un chenar de jur împrejur.

12. I-a făcut împrejur un pervaz de un lat de mînă, pe care a făcut un chenar de jur împrejur.

13. A turnat pentru masă patru verigi de aur şi a pus verigile în cele patru colţuri, care erau la cele patru picioare ale ei.

14. Verigile erau lîngă pervaz, şi în ele erau vîrîţi drugii pentru ducerea mesei.

15. A făcut drugii de lemn de salcîm şi i-a poleit cu aur; ei slujeau la ducerea mesei.

16. A făcut apoi uneltele care trebuiau puse pe masă: farfuriile*, căţuile, potirele şi ceştile ei, care slujeau la jertfele de băutură; le-a făcut de aur curat.                                          

Facerea sfeşnicului

17. A făcut sfeşnicul* de aur curat; a făcut sfeşnicul de aur curat, bătut; piciorul, fusul, potiraşele, gămălioarele şi florile lui erau dintr-o bucată cu el.

18. Din amîndouă părţile lui ieşeau şase braţe: trei braţe dintr-o latură, şi trei braţe din cealaltă latură.

19. Pe un braţ erau trei potiraşe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele şi florile lor, şi pe un alt braţ alte trei potiraşe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele şi florile lor; aşa era la toate cele şase braţe care ieşeau din sfeşnic.

20. Pe fusul sfeşnicului erau patru potiraşe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele şi florile lor.

21. Era o gămălioară sub două braţe care ieşeau din sfeşnic, o gămălioară sub alte două braţe, şi o gămălioară sub alte două braţe; aşa era la toate cele şase braţe care ieşeau din sfeşnic.

22. Gămălioarele şi braţele sfeşnicului erau dintr-o bucată cu el, bătut în întregime dintr-o bucată de aur curat.

23. A făcut apoi cele şapte candele ale lui, mucările şi cenuşarele lui, toate de aur curat.

24. A întrebuinţat un talant de aur curat pentru facerea sfeşnicului cu toate uneltele lui.

Altarul pentru tămîie

25. Apoi a făcut* altarul pentru tămîie din lemn de salcîm; lungimea lui era de un cot, şi lăţimea de un cot; era în patru muchii, şi înălţimea lui era de doi coţi. Coarnele erau dintr-o bucată cu el.

26. L-a poleit cu aur curat, atît partea de sus, cît şi laturile de jur împrejur şi coarnele. Şi i-a făcut o cunună de jur împrejur.

27. Sub cunună a făcut două verigi de aur, pe care le-a pus în cele două unghiuri din cele două laturi, ca să se vîre în ele drugii care slujeau la ducerea lui.

28. A făcut nişte drugi din lemn de salcîm şi i-a poleit cu aur.

29. A făcut untdelemnul* pentru ungerea sfîntă şi tămîia mirositoare, curată, alcătuită după meşteşugul făcătorului de mir.

                                      Capitolul 38

Altarul pentru arderile de tot şi ligheanul de aramă

1. A făcut* altarul pentru arderile de tot din lemn de salcîm; lungimea lui era de cinci coţi, şi lăţimea de cinci coţi; era în patru muchii, şi înălţimea lui era de trei coţi.

2. La cele patru colţuri i-a făcut nişte coarne dintr-o bucată cu el şi l-a poleit cu aramă.

3. A făcut toate uneltele altarului: oalele pentru cenuşă, lopeţile, lighenele, furculiţele şi tigăile pentru cărbuni; toate uneltele acestea le-a făcut de aramă.

4. A făcut pentru altar un grătar de aramă ca o reţea, pe care a pus-o sub pervazul altarului, începînd de jos, aşa că venea pînă la jumătatea altarului.

5. A turnat apoi patru verigi, pe care le-a pus în cele patru colţuri ale grătarului de aramă, ca să vîre drugii în ele.

6. A făcut drugii din lemn de salcîm şi i-a poleit cu aramă.

7. A vîrît drugii în verigile de pe laturile altarului ca să-l ducă. L-a făcut din scînduri, gol pe dinăuntru.

8. A făcut ligheanul* de aramă, cu piciorul lui de aramă, din oglinzile femeilor care slujeau la uşa Cortului întîlnirii.                       

Facerea curţii

9. Apoi a făcut curtea*. Înspre partea de miazăzi, pentru curte, erau nişte pînze de in subţire răsucit, pe o lungime de o sută de coţi,            

10. cu douăzeci de stîlpi aşezaţi pe douăzeci de picioare de aramă; cîrligele stîlpilor şi beţele lor de legătură erau de argint.

11. Înspre partea de miazănoapte erau o sută de coţi de pînză, cu douăzeci de stîlpi şi cu cele douăzeci de picioare de aramă ale lor; cîrligele stîlpilor şi beţele lor de legătură erau de argint.

12. Înspre partea de apus erau cincizeci de coţi de pînză, cu zece stîlpi şi cele zece picioare ale lor; cîrligele stîlpilor şi beţele lor de legătură erau de argint.

13. Înspre partea de răsărit, pe cei cincizeci de coţi lăţime, erau:

14. pentru o aripă, cincisprezece coţi de pînză, cu trei stîlpi şi cele trei picioare ale lor,

15. şi pentru a doua aripă, care era în faţa ei, de cealaltă parte a porţii curţii, cincisprezece coţi de pînză, cu trei stîlpi şi cele trei picioare ale lor.

16. Toate pînzele de jur împrejurul curţii erau de in subţire răsucit.

17. Picioarele stîlpilor erau de aramă, cîrligele stîlpilor şi beţele lor de legătură erau de argint, şi căpătîiele lor erau poleite cu argint. Toţi stîlpii curţii erau legaţi între ei cu beţe de argint.

18. Perdeaua de la poarta curţii Cortului era o lucrătură făcută la gherghef din fir albastru, purpuriu, cărămiziu, şi din in subţire răsucit; avea o lungime de douăzeci de coţi, şi înălţimea era de cinci coţi, ca lăţimea pînzelor curţii;

19. cei patru stîlpi ai ei şi cele patru picioare ale lor erau de aramă; cîrligele şi beţele lor de legătură erau de argint; iar căpătîiele erau poleite cu argint.

20. Toţi ţăruşii din jurul Cortului şi curţii erau de aramă*.

Se citește ca Pericopa 22 dacă anul are 12 luni

Tora - Pericopa 23 - Pekudei 38 : 21 - 40 : 38

Se citește separat dacă anul are 13 luni

Haftarah - 1Împ. / Melechim Alef  7 : 51 - 8 : 21

Legămîntul Innoit - Fapt.Ap./ Maaseh Schlichim 1 : 1 - 11

Socoteala Cortului

21. Iată socoteala locaşului* Cortului întîlnirii, făcută după porunca lui Moise, prin îngrijirea leviţilor, sub** cîrmuirea lui Itamar, fiul preotului Aaron.

22. Beţaleel*, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda, a făcut tot ce poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.                           
    
23. El a avut ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan, meşter la săpat în pietre, la cioplit cu meşteşug şi la lucrat pe gherghef în materiile vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu, şi în in subţire.

24. Tot aurul întrebuinţat la lucru pentru toate lucrările Sfîntului Locaş, aur ieşit din daruri, se suia la douăzeci şi nouă de talanţi şi şapte sute treizeci de şekeli, după şekelul* Cortului.

25. Argintul celor ieşiţi la numărătoare, din Adunare, se suia la o sută de talanţi şi o mie şapte sute şaptezeci şi cinci de şekeli, după şekelul Sfîntului Locaş:

26. cîte* o jumătate de şekel de cap, o jumătate de şekel, după şekelul Sfîntului Locaş, pentru fiecare om cuprins în numărătoare, de la vîrsta de douăzeci de ani în sus, adică pentru şase sute trei mii cinci sute cincizeci** de oameni.    

27. Din cei o sută de talanţi de argint s-au turnat picioarele* Sfîntului Locaş şi picioarele perdelei dinăuntru, adică o sută de picioare la cei o sută de talanţi, cîte un talant de picior. 

28. Şi cu cei o mie şapte sute şaptezeci şi cinci de şekeli s-au făcut cîrligele şi beţele de legătură dintre stîlpi şi le-au poleit căpătîiele.

29. Arama dăruită se suia la şaptezeci de talanţi şi două mii patru sute de şekeli.

30. Din ea au făcut picioarele de la uşa Cortului întîlnirii; altarul de aramă cu grătarul lui şi toate uneltele altarului;

31. picioarele stîlpilor curţii, de jur împrejur, şi picioarele stîlpilor de la poarta curţii; şi toţi ţăruşii din jurul Cortului şi ai curţii.

                                         Capitolul 39

Facerea veşmintelor preoţeşti

1. Cu materiile vopsite în albastru,* în purpuriu şi în cărămiziu, au făcut veşmintele** preoţilor pentru slujba Sfîntului Locaş şi au făcut veşminte sfinte lui Aaron, cum♦ poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.

2. Au făcut efodul* de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit.    

3. Au întins nişte plăci de aur şi le-au tăiat în fire subţiri, pe care le-au ţesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu şi în cărămiziu şi în in subţire; era lucrat cu măiestrie.

4. I-au făcut nişte umerari care se împreunau cu el, aşa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei.

5. Brîul era de aceeaşi lucrătură ca efodul şi prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit, cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.

6. Au pregătit pietrele* de onix, le-au prins în legături de aur şi au săpat pe ele numele fiilor lui Israel, cum se sapă peceţile.

7. Le-au pus pe umerarii efodului, ca pietre de aducere aminte* pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.                

Facerea pieptarului

8. Au făcut* apoi pieptarul, lucrat cu măiestrie, din aceeaşi lucrătură ca efodul: de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit.

9. Era în patru colţuri. Pieptarul l-au făcut îndoit; lungimea lui era de o palmă, şi lăţimea de o palmă; era îndoit.

10. Au pus în el patru şiruri* de pietre; în şirul întîi era: un sardonix, un topaz şi un smarald;

11. în al doilea şir: un rubin, un safir şi un diamant;

12. în al treilea şir: un opal, un agat şi un ametist;

13. iar în al patrulea şir: un crisolit, un onix şi un jasp. Pietrele acestea erau legate în ferecăturile lor de aur.

14. Erau douăsprezece, după numele fiilor lui Israel; erau săpate ca nişte peceţi, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminţii.

15. Pe pieptar au făcut apoi nişte lănţişoare de aur curat, împletite ca nişte sfori.

16. Au făcut două ferecături de aur şi două verigi de aur, şi au pus cele două verigi la cele două capete ale pieptarului.

17. Apoi cele două lănţişoare împletite, de aur, le-au vîrît în cele două verigi de la cele două capete ale pieptarului;

18. iar celelalte două capete ale celor două lănţişoare le-au agăţat de cele două ferecături şi le-au pus pe umerarii efodului în partea dinainte.

19. Au mai făcut două verigi de aur, pe care le-au pus la cele două capete de jos ale pieptarului, pe marginea dinăuntru dinspre efod.

20. Apoi au făcut alte două verigi de aur, pe care le-au pus la cei doi umerari ai efodului, jos, pe partea dinainte a lui, tocmai acolo unde se împreunează efodul cu umerarii, deasupra brîului efodului.

21. Au legat pieptarul cu verigile lui de verigile efodului cu o sfoară albastră, aşa ca pieptarul să stea ţeapăn deasupra brîului efodului şi să nu se poată mişca de pe efod, cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.

Facerea mantiei efodului

22. Au făcut* mantia de sub efod, ţesută toată cu meşteşug din materie albastră.       

23. La mijlocul mantiei, sus, era o gură ca gura unei platoşe; gura aceasta era tivită de jur împrejur, ca să nu se rupă.

24. Pe marginea mantiei au făcut nişte rodii de culoare albastră, purpurie şi cărămizie, din fir răsucit;

25. au făcut şi nişte clopoţei* de aur curat, şi clopoţeii i-au pus între rodii, de jur împrejurul mantiei:        
                                 
26. venea un clopoţel şi o rodie, un clopoţel şi o rodie pe toată marginea dimprejurul mantiei, pentru slujbă, cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.

Tunicile şi placa de aur

27. Au făcut* şi tunicile de in subţire ţesute cu măiestre, pentru Aaron şi fiii lui;     

28. mitra* de in subţire şi scufiile de in subţire care slujeau ca podoabă; izmenele** de in subţire răsucit;

29. brîul* de in subţire răsucit, lucrat la gherghef şi de culoare albastră, purpurie şi cărămizie, cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.

30. Au făcut apoi şi placa* de aur curat, cununa împărătească sfîntă, şi au săpat pe ea, cum se sapă pe o pecete: „Sfînt lui יהוה YaHWeH”.

31. Au legat-o de mitră, sus, cu o sfoară albastră, cum poruncise, lui Moise, יהוה YaHWeH.

Lucrarea este sfîrşită

32. Astfel au fost isprăvite toate lucrările locaşului Cortului întîlnirii. Copiii lui Israel au făcut tot* ce poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH: aşa au făcut.

33. Au adus locaşul la Moise: Cortul şi toate uneltele lui, copcile, scîndurile, drugii, stîlpii şi picioarele lui;

34. învelitoarea de piei de berbec vopsite în roşu, învelitoarea de piei de viţel de mare şi perdeaua de despărţire;

35. Chivotul Mărturiei şi drugii lui, şi capacul ispăşirii;

36. masa cu toate uneltele ei şi pîinile pentru punerea înaintea lui יהוה YaHWeH;

37. sfeşnicul de aur curat, candelele lui aşezate în rînd şi toate uneltele lui, şi untdelemnul pentru sfeşnic;

38. altarul de aur, untdelemnul pentru ungere şi tămîia mirositoare, şi perdeaua de la uşa Cortului;

39. altarul de aramă, grătarul lui de aramă, drugii lui şi toate uneltele lui; ligheanul cu piciorul lui;

40. pînzele curţii, stîlpii ei şi picioarele lor, perdeaua de la poarta curţii, funiile ei, ţăruşii ei şi toate uneltele pentru slujba locaşului Cortului întîlnirii;

41. veşmintele pentru slujbă, pentru făcut slujba în Locul Sfînt, veşmintele sfinte pentru preotul Aaron şi veşmintele fiilor lui pentru slujbele preoţeşti.

42. Copiii lui Israel au făcut* toate aceste lucrări după toate poruncile pe care le dăduse lui Moise, יהוה YaHWeH.

43. Moise a cercetat toate lucrările; şi iată, le făcuseră cum poruncise יהוה YaHWeH, aşa le făcuseră. Şi Moise i-a binecuvîntat*.

                                          Capitolul 40

Aşezarea şi sfinţirea cortului

1. יהוה YaHWeH a vorbit lui Moise şi a zis:

2. „În ziua întîi a lunii* întîi, să întinzi locaşul** Cortului întîlnirii.

3. Să pui în el* Chivotul Mărturiei, şi înaintea Chivotului să atîrni perdeaua dinăuntru.

4. Apoi să aduci masa* şi să pui** pe ea cele rînduite. După aceea, să aduci♦ sfeşnicul şi să-i aşezi candelele.

5. Altarul* de aur pentru tămîie să-l aşezi înaintea chivotului mărturiei şi să atîrni perdeaua la uşa Cortului.

6. Să aşezi altarul pentru arderile de tot înaintea uşii locaşului Cortului întîlnirii.

7. Ligheanul* să-l aşezi între Cortul întîlnirii şi altar şi să pui apă în el.

8. Să aşezi curtea de jur împrejur şi să pui perdeaua la poarta curţii.

9. Să iei untdelemnul pentru ungere, să ungi* cu el Cortul şi tot ce cuprinde el şi să-l sfinţeşti, cu toate uneltele lui; şi va fi sfînt.                   
    
10. Să ungi altarul pentru arderile de tot şi toate uneltele lui şi să sfinţeşti altarul; şi altarul va fi* preasfînt.

11. Să ungi ligheanul cu piciorul lui şi să-l sfinţeşti.

12. Apoi să aduci* pe Aaron şi pe fiii lui la uşa Cortului întîlnirii şi să-i speli cu apă.

13. Să îmbraci pe Aaron cu veşmintele sfinte, să-l ungi* şi să-l sfinţeşti, ca să-Mi facă slujba de preot.

14. Să chemi şi pe fiii lui, să-i îmbraci cu tunicile

15. şi să-i ungi cum ai uns pe tatăl lor, ca să-Mi facă slujba de preoţi. În puterea acestei ungeri, ei vor avea pururi dreptul preoţiei printre urmaşii* lor.”

16. Moise a făcut întocmai cum îi poruncise יהוה YaHWeH; aşa a făcut.

17. În ziua întîi a lunii întîi a anului al doilea, Cortul* era aşezat.

18. Moise a aşezat Cortul; i-a pus picioarele, a aşezat scîndurile şi verigile şi a ridicat stîlpii.

19. A întins învelitoarea care slujea de acoperiş deasupra Cortului, şi pe deasupra a pus învelitoarea acoperişului Cortului, cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.

20. Apoi a luat Mărturia* şi a pus-o în Chivot; a pus drugii la Chivot şi a aşezat capacul ispăşirii deasupra Chivotului.

21. A adus Chivotul în Cort; a atîrnat* perdeaua despărţitoare înaintea lui şi a acoperit astfel Chivotul Mărturiei, cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.

22. A aşezat masa* în Cortul întîlnirii, în partea de miazănoapte a Cortului, dincoace de perdeaua dinăuntru;

23. şi a pus* pe ea pîinile, înaintea lui יהוה YaHWeH, cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.

24. Apoi a aşezat* sfeşnicul în Cortul întîlnirii, în faţa mesei, în partea de miazăzi a Cortului;

25. şi i-a aşezat* candelele, înaintea lui יהוה YaHWeH cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.

26. Apoi a aşezat altarul* de aur în Cortul întîlnirii în faţa perdelei dinăuntru;       

27. a ars pe el* tămîie mirositoare, cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.               

28. A aşezat* perdeaua la uşa Cortului.

29. A aşezat altarul* pentru arderile de tot la uşa locaşului Cortului întîlnirii; şi a adus pe** el arderea de tot şi jertfa de mîncare, cum poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.     

30. A aşezat ligheanul* între Cortul întîlnirii şi altar şi a pus în el apă pentru spălat.

31. Moise, Aaron şi fiii lui şi-au spălat mîinile şi picioarele în el;

32. cînd intrau în Cortul întîlnirii şi se apropiau de altar, se spălau, cum* poruncise lui Moise, יהוה YaHWeH.                                  

33. Apoi* a ridicat curtea împrejurul Cortului şi altarului şi a pus perdeaua la poarta curţii. Astfel a isprăvit Moise lucrarea.

Slava lui  יהוה YaHWeH

 34. Atunci norul* a acoperit Cortul întîlnirii, şi slava lui יהוה YaHWeH a umplut Cortul.

35. Moise nu putea* să intre în Cortul întîlnirii, pentru că norul stătea deasupra lui, şi slava lui יהוה YaHWeH umplea Cortul.

36. Cît au ţinut călătoriile lor, copiii lui Israel porneau numai cînd* se ridica norul deasupra Cortului.

37. Şi cînd* nu se ridica norul, nu porneau, pînă ce nu se ridica.

38. Norul lui יהוה YaHWeH * era deasupra Cortului ziua; iar noaptea, era un foc înaintea întregii case a lui Israel, în timpul tuturor călătoriilor lor.

                      Chazak ! Chazak ! VeNitchazak !