1 Împărați - Melechim Alef

1 Împărați - Melechim Alef

Neviim - Profeți

                           Capitolul 1

Tora-Pericopa 5 - Chayai Sarah 23 : 1 - 25 : 18

Haftarah - 1Împ. / Melechim Alef 1 : 1 : 31

Legămîntul Innoit - Matei / Mattitiyahu 8 : 18 - 22 

STĂPÎNIREA LUI SOLOMON

Bătrîneţea lui David

1. Împăratul David era bătrîn, înaintat în vîrstă; îl acopereau cu haine şi nu se putea încălzi.

2. Slujitorii lui i-au zis: „Să se caute pentru stăpînul, împăratul, o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să-l îngrijească şi să se culce la sînul tău; şi stăpînul meu, împăratul, se va încălzi.”

3. Au căutat în tot ţinutul lui Israel o fată tînără şi frumoasă şi au găsit pe Abişag, sunamita*, pe care au adus-o la împărat.

4. Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat şi i-a slujit; dar împăratul nu s-a împreunat cu ea.

Adonia vrea să ia scaunul de stăpînire

5. Adonia*, fiul Haghitei, s-a sumeţit pînă acolo încît a zis: „Eu voi fi împărat!” Şi şi-a pregătit** care şi călăreţi şi cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.

6. Tatăl său nu-l mustrase niciodată în viaţa lui, zicînd: „Pentru ce faci aşa?” Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip şi se născuse după* Absalom.

7. El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul* Abiatar: şi aceştia au trecut de** partea lui.

8. Dar preotul Ţadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, prorocul Natan, Şimei*, Rei şi vitejii** lui David n-au fost cu Adonia.

9. Adonia a tăiat oi, boi şi viţei graşi, lîngă piatra lui Zohelet, care este lîngă En-Roguel; şi a poftit pe toţi fraţii lui, fiii împăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda din slujba împăratului.

10. Dar n-a poftit pe prorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.

Bat-Şeba la David

11. Atunci Natan a zis Bat-Şebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei,* s-a făcut împărat, fără să ştie stăpînul nostru David?

12. Vino, dar, acum, şi-ţi voi da un sfat, ca să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.

13. Du-te, intră la împăratul David şi spune-i: „Împărate, stăpînul meu, n-ai jurat tu roabei tale, zicînd: „Fiul tău Solomon* va împărăţi după mine şi va şedea pe scaunul meu de stăpînire?” Pentru ce, dar, împărăţeşte Adonia?”

14. Şi în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine şi-ţi voi întări cuvintele.”
15. Bat-Şeba s-a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrîn; şi Abişag, sunamita, îi slujea.

16. Bat-Şeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea împăratului. Şi împăratul a zis: „Ce vrei?”

17. Ea i-a răspuns: „ Stăpînul meu, tu ai jurat* roabei tale pe יהוה YaHWeH Eylohim al tău, zicînd: „Solomon, fiul tău, va împărăţi după mine şi va şedea pe scaunul meu de stăpînire.

18. Şi acum iată că Adonia împărăţeşte! Şi tu nu ştii, împărate, stăpînul meu!

19. El a* înjunghiat boi, viţei graşi şi oi, în mare număr; şi a poftit pe toţi fiii împăratului, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe robul tău Solomon nu l-a poftit.

20. Împărate, stăpînul meu, tot Israelul are ochii îndreptaţi spre tine, ca să-i faci cunoscut cine va şedea pe scaunul de stăpînire al împăratului, stăpînului meu, după el.

21. Şi cînd împăratul, stăpînul meu, va fi culcat* împreună cu părinţii săi, se va întîmpla că eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.    

22. Pe cînd încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit prorocul Natan.
23. Au dat de ştire împăratului şi au zis: „Iată că a venit prorocul Natan!” El a intrat înaintea împăratului şi s-a închinat înaintea împăratului cu faţa pînă la pămînt.

24. Şi Natan a zis: „Împărate, stăpînul meu, oare tu ai zis: „Adonia va împărăţi după mine şi va şedea pe scaunul meu de stăpînire”?

25. Căci el s-a* coborît astăzi, a tăiat boi, viţei graşi şi oi, în mare număr; şi a poftit pe toţi fiii împăratului, pe căpeteniile oştirii şi pe preotul Abiatar. Şi ei mănîncă şi beau înaintea lui şi zic: „Trăiască împăratul** Adonia!”

26. Dar nu m-a poftit nici pe mine, care sunt robul tău, nici pe preotul Ţadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon.

27. Oare din porunca Stăpînului meu, împăratul, are loc lucrul acesta şi fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de stăpînire al împăratului, Stăpînului meu, după el?”

28. Împăratul David a răspuns: „Chemaţi-mi pe Bat-Şeba.” Ea a intrat şi s-a înfăţişat înaintea împăratului.

29. Şi împăratul a jurat şi a zis: „Viu* este יהוה YaHWeH, care m-a izbăvit din toate necazurile,

30. că – aşa* cum am jurat pe יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel, zicînd: „Fiul tău Solomon va împărăţi după mine şi va şedea pe scaunul meu de stăpînire în locul meu” – aşa voi face azi.”

31. Bat-Şeba s-a plecat cu faţa la pămînt şi s-a închinat înaintea împăratului. Şi a zis: „Trăiască* pe vecie stăpînul meu, împăratul David!”
----------------------------

Solomon împărat

32. Împăratul David a zis: „Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc, pe prorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada.” Ei au intrat şi s-au înfăţişat înaintea împăratului.

33. Şi împăratul le-a zis: „Luaţi* cu voi pe slujitorii stăpînului vostru, puneţi pe fiul meu Solomon călare pe catîrul meu şi coborîţi-l la** Ghihon.

34. Acolo, preotul Ţadoc şi prorocul Natan să-l* ungă împărat peste Israel. Să sunaţi** din trîmbiţă şi să ziceţi: „Trăiască împăratul Solomon!”

35. Să vă suiţi apoi după el ca să vină să se aşeze pe scaunul meu de stăpînire şi să împărăţească în locul meu. Căci porunca mea este ca el să fie căpetenia lui Israel şi Iuda.”

36. Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului: „aşa sa fie! Aşa să vrea יהוה YaHWeH Eylohim al stăpînului meu, împăratul:

37. יהוה YaHWeH să fie cu Solomon cum* a fost cu stăpînul meu, împăratul, ca să-şi înalţe** scaunul de stăpînire mai presus de scaunul de stăpînire al stăpînului meu, împăratul David!”

38. Atunci preotul Ţadoc s-a coborît împreună cu prorocul Natan, cu Benaia*, fiul lui Iehoiada, cu cheretiţii şi peletiţii; au pus pe Solomon călare pe catîrul împăratului David şi l-au dus la Ghihon.

39. Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn* din Cort şi a uns** pe Solomon. Au sunat din trîmbiţă, şi tot♦ poporul a zis: „Trăiască împăratul Solomon!”

40. Tot poporul s-a suit după el, şi poporul cînta din fluier şi se desfăta cu mare bucurie; se clătina pămîntul de strigătele lor.

Adonia aude

41. Zvonul acesta a ajuns pînă la Adonia şi la toţi cei poftiţi care erau cu el, tocmai în clipa cînd sfîrşeau de mîncat. Ioab, auzind sunetul trîmbiţei, a zis: „Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?”

42. Pe cînd vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia a zis: „Apropie-te, că eşti un om* viteaz şi aduci veşti bune.”

43. „Da”, a răspuns Ionatan lui Adonia, „stăpînul nostru, împăratul David, a făcut împărat pe Solomon.
44. A trimis cu el pe preotul Ţadoc, pe prorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi şi peletiţi, şi l-au pus călare pe catîrul împăratului.

45. Preotul Ţadoc şi prorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s-au suit înveselindu-se, şi cetatea a fost pusă în mişcare: acesta este vuietul pe care l-aţi auzit.

46. Solomon s-a şi aşezat* pe scaunul de stăpînire al împăratului.

47. Şi slujitorii împăratului au venit să binecuvînteze pe stăpînul nostru, împăratul David, zicînd: יהוה YaHWeH Eylohim al tău să facă numele lui Solomon mai* vestit decît numele tău, şi el să-şi înalţe scaunul de stăpînire mai presus de scaunul tău de stăpînire!” Şi împăratul s-a închinat** pe patul său.

48. Iată ce a zis împăratul: „Binecuvîntat să fie יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel care mi-a dat* astăzi un urmaş pe scaunul meu de stăpînire şi mi-a îngăduit să-l văd!”

49. Toţi cei poftiţi de Adonia s-au umplut de spaimă; s-au sculat şi au plecat care încotro.

50. Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat şi el, a plecat şi s-a apucat* de coarnele altarului.

51. Au venit şi au spus lui Solomon: „Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon şi s-a apucat de coarnele altarului, zicînd: „Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!”

52. Solomon a zis: „Dacă va fi om cinstit, un* păr din cap nu-i va cădea la pămînt; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri.”

53. Şi împăratul Solomon a trimis nişte oameni, care l-au coborît de pe altar. El a venit şi s-a închinat înaintea împăratului Solomon, şi Solomon i-a zis: „Du-te acasă.”

Tora - Pericopa 12 - Vayechi 47 : 28 - 50 : 26

Haftarah - 1Împărați / Melechim Alef : 2 - 1 : 12

Legămîntul Înnoit - Evrei / Ivrim 2 : 11 - 17

Capitolul 2

Învăţăturile date lui Solomon 

1. David se apropia de clipa* morţii şi a dat îndrumări fiului său Solomon, zicînd:

2. „Eu* plec pe calea pe care merge toată lumea. Întăreşte-te** şi fii om!

3. Păzeşte Poruncile lui יהוה YaHWeH Eylohim al tău umblînd în căile Lui şi păzind Legile Lui, Poruncile Lui, hotărîrile Lui şi învăţăturile Lui, după cum este scris în Legea lui Moise, ca să izbuteşti* în tot ce vei face şi ori încotro te vei întoarce

4. şi pentru ca יהוה YaHWeH să împlinească* următoarele cuvinte pe care le-a rostit pentru mine: „Dacă** fiii tăi vor lua seama la calea lor, umblînd♦ cu credincioşie înaintea Mea, din toată inima lor şi din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit♦♦ niciodată de un urmaş pe scaunul de stăpînire al lui Israel.”

5. Ştii ce mi-a făcut* Ioab, fiul Ţeruiei, ce a făcut celor două căpetenii ale oştirii lui Israel, lui Abner** fiul lui Ner, şi lui Amasa,♦ fiul lui Ieter. I-a omorît; a vărsat în timp de pace sînge de război şi a pus sîngele de război pe cingătoarea cu care era încins la mijloc şi pe încălţămintea din picioare.

6. Fă după înţelepciunea* ta, şi să nu laşi ca perii lui cei albi să se coboare în pace în Locuinţa morţilor.

7. Să te porţi cu bunăvoinţă cu fiii lui Barzilai*, galaaditul, şi ei să mănînce** la masă cu tine; căci tot aşa s-au purtat şi ei♦ cu mine, ieşindu-mi înainte, cînd fugeam de fratele tău Absalom.

8. Iată că ai lîngă tine pe Şimei*, fiul lui Ghera, beniamitul, din Bahurim. El a rostit împotriva mea mari blesteme în ziua cînd mă duceam la Mahanaim. Dar s-a coborît înaintea** mea la Iordan, şi i-am jurat♦ pe יהוה YaHWeH, zicînd: „Nu te voi omorî cu sabia.”

9. Acum, tu să nu-l laşi nepedepsit*; căci eşti un om înţelept şi ştii cum trebuie să te porţi cu el. Să-i cobori perii albi însîngeraţi** în Locuinţa morţilor.”

10. David a adormit* cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea** lui David.

11. Vremea cît a împărăţit* David peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a împărăţit şapte ani, iar la Ierusalim a împărăţit treizeci şi trei de ani.

12. Solomon a şezut* pe scaunul de stăpînire al tatălui său, David, şi împărăţia lui s-a întărit foarte mult.
----------------------------------

Solomon omoară pe Adonia

13. Adonia, fiul Haghitei, s-a dus la Bat-Şeba, mama lui Solomon. Ea i-a zis: „Vii* cu gînduri paşnice?” El a răspuns: „Da.”

14. Şi a adăugat: „Am să-ţi spun o vorbă.” Ea a zis: „Vorbeşte!”

15. Şi el a zis: „Ştii că împărăţia era* a mea şi că tot Israelul îşi îndrepta privirile spre mine ca să fiu împărat. Dar împărăţia s-a întors şi a căzut fratelui meu, pentru că יהוה YaHWeH i-a** dat-o.

16. Acum îţi cer un lucru: nu-ţi întoarce faţa!” Ea i-a răspuns: „Vorbeşte!”

17. Şi el a zis: „Spune, te rog, împăratului Solomon căci nu se poate să nu te asculte să-mi dea de nevastă pe* Abişag, sunamita.”

18. Bat-Şeba a zis: „Bine! Voi vorbi împăratului pentru tine.”

19. Bat-Şeba s-a dus la împăratul Solomon, să-i vorbească pentru Adonia. Împăratul s-a sculat s-o întîmpine, s-a închinat* înaintea ei şi a şezut pe scaunul său de stăpînire. Au pus un scaun pentru mama împăratului, şi ea a şezut** la dreapta lui.

20. Apoi a zis: „Am să-ţi fac o mică rugăminte: să mă asculţi!” Şi împăratul i-a zis: „Cere, mamă, căci te voi asculta.”

21. Ea a zis: „Abişag, sunamita, să fie dată de nevastă fratelui tău Adonia.”

22. Împăratul Solomon a răspuns mamei sale: „Pentru ce ceri numai pe Abişag, sunamita, pentru Adonia? Cere şi împărăţia pentru el căci este fratele meu mai mare decît mine pentru el, pentru preotul Abiatar* şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei.”

23. Atunci împăratul a jurat pe יהוה YaHWeH, zicînd: „Să mă pedepsească יהוה YaHWeH cu toată* asprimea, dacă nu-l vor costa viaţa pe Adonia cuvintele acestea!

24. Acum, viu este יהוה YaHWeH, care m-a întărit şi m-a suit pe scaunul de stăpînire al tatălui meu, David, şi care mi-a făcut o casă, după făgăduinţa* Lui, că astăzi va muri Adonia!”

25. Şi împăratul Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care l-a lovit; şi Adonia a murit.
Abiatar scos din slujbă

26. Împăratul a zis apoi preotului Abiatar: „Du-te la Anatot*, la moşiile tale, căci eşti vrednic de moarte; dar nu te voi omorî azi, pentru că ai purtat** chivotul lui יהוה YaHWeH Eylohim înaintea tatălui meu, David, şi pentru că ai luat♦ parte la toate suferinţele tatălui meu.”

27. Astfel Solomon a scos pe Abiatar din slujba de preot al lui יהוה YaHWeH, ca să împlinească* cuvîntul rostit de יהוה YaHWeH asupra casei lui Eli, în Silo.

Omorîrea lui Ioab

28. Vestea aceasta a ajuns pînă la Ioab, care luase partea* lui Adonia, măcar că nu luase partea lui Absalom. Şi Ioab a fugit la Cortul lui יהוה YaHWeH şi s-a apucat** de coarnele altarului.

29. Au dat de ştire împăratului Solomon că Ioab a fugit la Cortul lui יהוה YaHWeH şi că este la altar. Şi Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicîndu-i: „Du-te şi loveşte-l!”

30. Benaia a ajuns la Cortul lui יהוה YaHWeH şi a zis lui Ioab: „Ieşi! Căci aşa porunceşte împăratul.” Dar el a răspuns: „Nu! Vreau să mor aici.” Benaia a spus lucrul acesta împăratului zicînd: „Aşa a vorbit Ioab şi aşa mi-a răspuns.”

31. Împăratul a zis lui Benaia: „Fă* cum a zis, loveşte-l şi îngroapă-l; şi ia** astfel de peste mine şi de peste casa tatălui meu sîngele pe care l-a vărsat Ioab fără temei.

32. יהוה YaHWeH va face ca sîngele lui să cadă* asupra capului lui, pentru că a lovit pe doi bărbaţi mai drepţi şi mai buni** decît el şi i-a ucis cu sabia, fără să fi ştiut tatăl meu, David: pe Abner♦, fiul lui Ner, căpetenia oştirii lui Israel, şi pe Amasa♦♦, fiul lui Ieter, căpetenia oştirii lui Iuda.

33. Sîngele lor să cadă peste capul lui Ioab şi peste capul urmaşilor* lui pentru totdeauna; dar David**, sămînţa lui, casa lui şi scaunul lui de stăpînire, să aibă parte de pace pe vecie din partea lui יהוה YaHWeH.”

34. Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a suit, a lovit pe Ioab şi l-a omorît. El a fost îngropat în casa lui, în pustiu.

35. Împăratul a pus în fruntea oştirii pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui Ioab, iar în locul lui Abiatar* a pus pe preotul Ţadoc**.

Omorîrea lui Şimei

36. Împăratul a chemat pe Şimei* şi i-a zis: „Zideşte-ţi o casă la Ierusalim: să locuieşti în ea şi să nu ieşi din ea ca să te duci într-o parte sau alta.

37. Să ştii bine că în ziua cînd vei ieşi şi vei trece pîrîul* Chedron, vei muri. Atunci sîngele** tău va cădea asupra capului tău.

38. Şimei a răspuns împăratului: „Bine! Robul tău va face cum spune stăpînul meu, împăratul.” Şi Şimei a locuit multă vreme la Ierusalim.

39. După trei ani, s-a întîmplat că doi slujitori ai lui Şimei au fugit la Achiş*, fiul lui Maaca, împăratul Gatului. Au dat de ştire lui Şimei, zicînd: „Iată că slujitorii tăi sunt la Gat.”                      
40. Şimei s-a sculat, a pus şaua pe măgar şi s-a dus la Gat, la Achiş, să-şi caute slujitorii. Şimei s-a dus şi şi-a adus înapoi slujitorii din Gat.

41. Au dat de veste lui Solomon că Şimei a plecat din Ierusalim la Gat şi că s-a întors.

42. Împăratul a chemat pe Şimei şi i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe יהוה YaHWeH şi nu ţi-am spus eu hotărît: „Să ştii că vei muri în ziua cînd vei ieşi să te duci într-o parte sau alta”? Şi nu mi-ai răspuns tu: „Bine! Am înţeles”?

43. Pentru ce atunci n-ai ascultat de jurămîntul lui יהוה YaHWeH şi de porunca pe care ţi-o dădusem?”

44. Şi împăratul a zis lui Şimei: „Ştii înăuntrul inimii tale tot* răul pe care l-ai făcut tatălui meu, David; יהוה YaHWeH** a întors răutatea ta asupra capului tău.

45. Dar împăratul Solomon va fi binecuvîntat, şi scaunul* de stăpînire al lui David va fi întărit pe vecie înaintea lui יהוה YaHWeH.”

46. Şi împăratul a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, care a ieşit şi a lovit pe Şimei; şi Şimei a murit. Astfel, împărăţia* s-a întărit în mîinile lui Solomon.                                            

Capitolul 3

Căsătoria lui Solomon 

1. Solomon* s-a încuscrit cu faraon, împăratul Egiptului. A luat de nevastă pe fata lui faraon şi a adus-o în cetatea** lui David, pînă şi-a isprăvit de zidit casa♦ lui, casa♦♦ lui יהוה YaHWeH şi zidul*♦ dimprejurul Ierusalimului.

2. Poporul* nu aducea jertfe decît pe înălţimi, căci pînă pe vremea aceasta nu se zidise încă o casă în Numele lui יהוה YaHWeH.

3. Solomon iubea* pe יהוה YaHWeH şi se ţinea** de obiceiurile tatălui său, David. Numai că aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi.

4. Împăratul s-a dus* la Gabaon să aducă jertfe acolo, căci** era cea mai însemnată înălţime. Solomon a adus o mie de arderi de tot pe altar.

5. La Gabaon*, יהוה YaHWeH S-a arătat în vis** lui Solomon noaptea şi Eylohim i-a zis: „Cere ce vrei să-ţi dau.”

6. Solomon* a răspuns: „Tu ai arătat o mare bunăvoinţă faţă de robul Tău David, tatăl meu, pentru că umbla** înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă faţă de Tine; i-ai păstrat această mare bunăvoinţă şi i-ai dat un fiu♦, care şade pe scaunul lui de stăpînire, cum se vede astăzi.

7. Acum יהוה YaHWeH Eylohim, Tu ai pus pe robul Tău să împărăţească în locul tatălui meu, David; şi eu nu sunt decît un tînăr*, nu sunt încercat**.

8. Robul Tău este în mijlocul poporului pe care l-ai* ales, popor foarte mare, care nu poate fi nici** socotit, nici numărat, din pricina mulţimii lui.

9. Dă, dar*, robului Tău o inimă pricepută, ca să judece** pe poporul Tău, să deosebească♦ binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta aşa de mare la număr!?”

10. Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut lui יהוה YaHWeH.

11. Şi יהוה YaHWeH a zis: „Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri* pentru tine nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate,

12. voi* face după cuvîntul tău. Îţi voi** da o inimă înţeleaptă şi pricepută, aşa cum n-a fost nimeni înaintea ta şi nu se va scula nimeni niciodată ca tine.

13. Mai mult, îţi voi da* şi ce n-ai cerut: bogăţii** şi slavă, aşa încît în tot timpul vieţii tale nu va fi niciun împărat ca tine.

14. Şi dacă vei umbla în căile Mele, păzind Legile şi Poruncile Mele, cum* a făcut David, tatăl tău, îţi voi lungi** zilele.”

15. Solomon s-a* deşteptat. Acesta a fost visul. Solomon s-a întors la Ierusalim şi s-a înfăţişat înaintea Chivotului Legămîntului lui יהוה YaHWeH. A adus arderi de tot şi jertfe de mulţumire şi a dat un ospăţ** tuturor slujitorilor lui.

Tora - Pericopa 10 - Mikketz 41 : 1 - 44 : 17

Haftarah - 1 Împărați / Melechim Alef 3 : 15 - 4 : 1

Legămîntul Înnoit - Fapt.Ap. / Maaseh Schlichim  7 : 9 - 16

Judecata lui Solomon

16. Atunci au venit două femei curve la împărat şi s-au înfăţişat* înaintea lui.                    

17. Una din femei a zis: „Săpînul meu, eu şi femeia aceasta locuiam în aceeaşi casă, şi am născut lîngă ea în casă.

18. După trei zile, femeia aceasta a născut şi ea. Locuiam împreună, niciun străin nu era cu noi în casă. Nu eram decît noi amîndouă.

19. Peste noapte, fiul acestei femei a murit, pentru că se culcase peste el.

20. Ea s-a sculat pe la mijlocul nopţii, a luat pe fiul meu de lîngă mine, pe cînd dormea roaba ta, şi l-a culcat la sînul ei: iar pe fiul ei, care murise, l-a culcat la sînul meu.

21. Dimineaţa, m-am sculat să dau ţîţă copilului; şi iată că era mort. M-am uitat cu luare aminte la el dimineaţa; şi iată că nu era fiul meu, pe care-l născusem.”

22. Cealaltă femeie a zis: „Ba nu; fiul meu este cel viu, iar fiul tău cel mort.” Dar cea dintîi a răspuns: „Ba nicidecum! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.” Aşa au vorbit ele 
înaintea împăratului.

23. Împăratul a zis: „Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort.” Şi cealaltă zice: „Ba nicidecum! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.”

24. Apoi a adăugat: „Aduceţi-mi o sabie.” Au adus o sabie înaintea împăratului.

25. Şi împăratul a zis: „Tăiaţi în două copilul cel viu şi daţi o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte.”

26. Atunci femeia al cărei copil era viu a simţit că i* se rupe inima pentru copil şi a zis împăratului: „Ah! stăpînul meu, dă-i mai bine ei copilul cel viu şi nu-l omorî!” Dar cealaltă a zis: „Să nu fie nici al meu, nici al tău; tăiaţi-l!”

27. Şi împăratul, luînd cuvîntul, a zis: „Daţi celei dintîi copilul cel viu şi nu-l omorîţi. Ea este mama lui.”

28. Tot Israelul a auzit de hotărîrea pe care o rostise împăratul. Şi s-au temut de împărat, căci au văzut că înţelepciunea* lui יהוה YaHWeH era în el, povăţuindu-l în judecăţile lui.

Capitolul 4 

Slujbaşii cei mai înalţi ai lui Solomon

1. Împăratul Solomon era împărat peste tot Israelul.
----------------------------

2. Iată căpeteniile pe care le avea în slujba lui: Azaria, fiul preotului Ţadoc,

3. Elihoref şi Ahia, fiii lui Şişa, erau logofeţi; Iosafat*, fiul lui Ahilud, era scriitor;

4. Benaia*, fiul lui Iehoiada, era peste oştire; Ţadoc şi Abiatar** erau preoţi.

5. Azaria, fiul lui Natan, era mai mare* peste îngrijitori. Zabud, fiul lui Natan era slujbaş** de stat, cirac♦ al împăratului;

6. Ahişar era mai mare peste casa împăratului; şi Adoniram,* fiul lui Abda, era mai mare peste dări.

Numele celor doisprezece îngrijitori

7. Solomon avea doisprezece îngrijitori peste tot Israelul. Ei îngrijeau de hrana împăratului şi a casei lui, fiecare timp de o lună din an.

8. Iată-le numele:Fiul lui Hur, pe muntele lui Efraim.

9. Fiul lui Decher, la Macaţ, la Saalbim, la Bet-Şemeş, la Elon şi la Bet-Hanan.

10. Fiul lui Hesed, la Arubot; el avea Soco şi toată ţara Hefer.

11. Fiul lui Abinadab avea tot ţinutul Dorului. Tafat, fata lui Solomon, era nevasta lui.

12. Baana, fiul lui Ahilud, avea Taanac şi Meghido şi tot Bet-Şeanul de lîngă Ţartan sub Izreel, de la Bet-Şean pînă la Abel-Mehola, pînă dincolo de Iocmeam.

13. Fiul lui Gheber, la Ramot din Galaad; el avea tîrgurile* lui Iair, fiul lui Manase, în Galaad; mai avea şi ţinutul** Argob în Basan, şaizeci de cetăţi mari cu ziduri şi zăvoare de aramă.

14. Ahinadab, fiul lui Ido, la Mahanaim.

15. Ahimaaţ, în Neftali. El luase de nevastă pe Basmat, fata lui Solomon.

16. Baana, fiul lui Huşai, în Aşer şi la Bealot.

17. Iosafat, fiul lui Paruah, în Isahar.

18. Şimei, fiul lui Ela, în Beniamin.

19. Gheber, fiul lui Uri, în ţara Galaadului; el avea ţinutul* lui Sihon, împăratul amoriţilor şi al lui Og, împăratul Basanului. Era un singur îngrijitor în ţara aceasta.

Mărirea lui Solomon

20. Iuda şi Israel erau în număr foarte mare, ca nisipul* de pe ţărmul mării. Ei mîncau,** beau şi se înveseleau.

21. Solomon* mai stăpînea şi toate împărăţiile de la Rîu** pînă în ţara filistenilor şi pînă la hotarul Egiptului. Ei îi aduceau♦ daruri şi au fost supuşi lui Solomon tot timpul vieţii lui.

22. În fiecare zi Solomon mînca: treizeci de cori de floare de făină şi şaizeci de cori de altă făină,

23. zece boi graşi, douăzeci de boi de păscut şi o sută de oi, afară de cerbi, căprioare, ciute şi păsări îngrăşate.

24. Stăpînea peste toată ţara de dincoace de Rîu, de la Tifsah pînă la Gaza, peste toţi împăraţii* de dincoace de Rîu. Şi avea pace** pretutindeni de jur împrejur.

25. Iuda şi Israel, de la Dan* pînă la Beer-Şeba, au locuit** în linişte fiecare♦ sub via lui şi sub smochinul lui, în tot timpul lui Solomon.

26. Solomon* avea patruzeci de mii de iesle pentru caii** de la carele lui, şi douăsprezece mii de călăreţi.

27. Îngrijitorii* îngrijeau de hrana împăratului Solomon şi a tuturor celor ce se apropiau de masa lui, fiecare în luna lui; şi nu lăsau să fie vreo lipsă.

28. Aduceau şi orz şi paie pentru armăsari şi fugari, în locul unde se afla împăratul, fiecare după poruncile pe care le primise.

Faima şi înţelepciunea lui Solomon

29. Eylohim* a dat lui Solomon înţelepciune, foarte mare pricepere şi cunoştinţe multe ca nisipul de pe ţărmul mării.

30. Înţelepciunea lui Solomon întrecea înţelepciunea tuturor fiilor răsăritului* şi toată înţelepciunea** egiptenilor.

31. El era mai înţelept* decît** orice om, mai mult♦ decît Etan, ezrahitul, mai mult decît Heman, Calcol şi Darda, fiii lui Mahol; şi faima lui se răspîndise printre toate neamurile dimprejur.

32. A rostit* trei mii de pilde şi a alcătuit o mie cinci** cîntări.

33. A vorbit despre copaci, de la cedrul din Liban pînă la isopul care creşte pe zid, a vorbit de asemenea despre dobitoace, despre păsări, despre tîrîtoare şi despre peşti.

34. Veneau* oameni din toate popoarele să asculte înţelepciunea lui Solomon, din partea tuturor împăraţilor pămîntului care auziseră vorbindu-se de înţelepciunea lui.

Capitolul 5

Zidirea Templului

1. Hiram*, împăratul Tirului, a trimis pe slujitorii săi la Solomon; căci auzise că fusese uns împărat în locul tatălui său, şi el iubise** totdeauna pe David.

2. Solomon* a trimis vorbă lui Hiram:

3. „Ştii că tatăl meu, David, n-a putut să zidească o Casă lui יהוה YaHWeH Eylohim al lui, din pricina războaielor* cu care l-au înconjurat vrăjmaşii lui, pînă ce יהוה YaHWeH i-a pus sub talpa picioarelor lui.

4. Acum יהוה YaHWeH Eylohim al meu mi-a dat odihnă* din toate părţile; nu mai am nici potrivnic, nici nenorociri!

5. Iată* că am de gînd să zidesc o Casă Numelui lui יהוה YaHWeH Eylohim al meu, cum** a spus יהוה YaHWeH, tatălui meu, David, zicînd: „Fiul tău, pe care-l voi pune în locul tău pe scaunul tău de stăpînire, el va zidi o Casă Numelui Meu.”

6. Porunceşte acum să se taie pentru mine cedri* din Liban. Slujitorii mei vor fi cu ai tăi şi-ţi voi plăti simbria slujitorilor tăi aşa cum o vei hotărî tu; căci ştii că dintre noi nimeni nu se pricepe să taie lemne ca sidonienii.”

7. Cînd a auzit Hiram cuvintele lui Solomon, a avut o mare bucurie şi a zis: „Binecuvîntat să fie astăzi יהוה YaHWeH care a dat lui David un fiu înţelept drept căpetenie a acestui mare popor!”

8. Şi Hiram a trimis răspuns lui Solomon: „Am auzit ce ai trimis să mi se spună. Voi face tot ce vei vrea în ce priveşte lemnele de cedru şi lemnele de chiparos.

9. Slujitorii mei le vor coborî din Liban la mare şi* le voi trimite pe mare în plute pînă la locul pe care mi-l vei arăta: acolo, voi pune să le dezlege, şi le vei lua. Ceea ce cer în schimb este să trimiţi merinde** casei mele.”

10. Hiram a dat lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos cît a voit.

11. Şi Solomon* a dat lui Hiram douăzeci de mii de cori de grîu pentru hrana casei lui şi douăzeci de cori de untdelemn curat; iată ce a dat Solomon în fiecare an lui Hiram.

12. יהוה YaHWeH a dat înţelepciune lui Solomon, cum* îi făgăduise. Între Hiram şi Solomon a fost pace, şi au făcut legămînt împreună.

Tora - Pericopa 19 - Terumach 25 : 1 - 27 : 19

Haftarah - 1 Împărați / Melechim Alef  5 : 12 - 6 : 13

Legămîntul Înnoit - Evrei / Ivrim 8 : 1 - 13

13. Împăratul Solomon a luat din tot Israelul oameni de corvoadă, în număr de treizeci de mii.

14. I-a trimis în Liban, cîte zece mii pe lună, cu schimbul; o lună erau în Liban, şi două luni erau acasă. Adoniram era mai mare peste* oamenii de corvoadă.

15. Solomon* mai avea şaptezeci de mii de oameni care purtau poverile şi optzeci de mii care tăiau pietrele în munţi,

16. afară de căpeteniile, în număr de trei mii trei sute, puse de Solomon peste lucrări şi însărcinate cu privegherea lucrătorilor.

17. Împăratul a poruncit să se scoată pietre mari şi măreţe, cioplite* pentru temeliile Casei.

18. Lucrătorii lui Solomon, ai lui Hiram şi ghibliţii, le-au cioplit şi au pregătit lemnele şi pietrele pentru zidirea Casei.

Capitolul 6

Zidirea Templului

1. În* al patru sute optzecilea an după ieşirea copiilor lui Israel din ţara Egiptului, Solomon a** zidit Casa lui יהוה YaHWeH, în al patrulea an al stăpînirei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua.

2. Casa*, pe care a zidit-o împăratul Solomon lui יהוה YaHWeH, era lungă de şaizeci de coţi, lată de douăzeci şi înaltă de treizeci.

3. Pridvorul dinaintea Templului casei avea o lungime de douăzeci de coţi, în lăţimea casei, şi zece coţi lărgime în faţa casei.

4. Împăratul a făcut Casei ferestre* largi înăuntru şi strîmte afară.

5. A zidit lipite de zidul Casei mai multe rînduri* de odăi, unul peste altul, de jur împrejur, care înconjurau zidurile Casei, Templul** şi Sfîntul Locaş; şi a făcut astfel odăi lăturalnice de jur împrejur.

6. Catul de jos era lat de cinci coţi, cel de la mijloc de şase coţi, iar al treilea de şapte coţi; căci pe partea de afară a Casei a făcut arcade strîmte împrejur ca grinzile să nu fie prinse în zidurile Casei.

7. Cînd s-a zidit Casa*, s-au întrebuinţat pietre cioplite gata înainte de a fi aduse acolo, aşa că nici ciocan, nici secure, nicio unealtă de fier nu s-au auzit în Casă în timpul zidirii.

8. Intrarea odăilor din catul de jos era în partea dreaptă a Casei; în catul de la mijloc te suiai pe o scară cotită, şi tot aşa de la catul de mijloc la al treilea.

9. După ce a isprăvit* de zidit Casa, Solomon a acoperit-o cu scînduri şi cu grinzi de cedru.

10. A făcut de cinci coţi de înalte fiecare din caturile dimprejurul întregii Case şi le-a legat de Casă prin lemne de cedru.

11. יהוה YaHWeH a vorbit lui Solomon şi i-a zis:

12. „Tu zideşti Casa aceasta! Dacă vei* umbla după Legile Mele, dacă vei împlini Orînduirile Mele, dacă vei păzi şi vei urma toate Poruncile Mele, voi împlini faţă de tine făgăduinţa** pe care am făcut-o tatălui tău, David,

13. voi* locui în mijlocul copiilor lui Israel şi nu voi părăsi** pe poporul Meu, Israel.”
-------------------------------------

14. După ce a isprăvit* de zidit Casa,

15. Solomon i-a îmbrăcat zidurile pe dinăuntru cu scînduri de cedru, de la pardoseală pînă la tavan; a îmbrăcat astfel în lemn partea dinăuntru şi a acoperit pardoseala Casei cu scînduri de chiparos.

16. A îmbrăcat cu scînduri de cedru cei douăzeci de coţi ai fundului Casei de la pardoseală pînă în creştetul zidurilor şi a păstrat locul acesta ca să facă din el Sfînta Sfintelor*, Locul Preasfînt.

17. Cei patruzeci de coţi de dinainte alcătuiau Casa, adică Templul.

18. Lemnul de cedru dinăuntru avea săpături de colocinţi şi flori deschise; totul era de cedru, nu se vedea nicio piatră.

19. Solomon a pregătit Locul Preasfînt înăuntru în mijlocul Casei, ca să aşeze acolo Chivotul Legămîntului lui יהוה YaHWeH.

20. Locul Preasfînt avea douăzeci de coţi lungime, douăzeci de coţi lăţime şi douăzeci de coţi înălţime. Solomon l-a căptuşit cu aur curat. A făcut înaintea Locului Preasfînt un altar de lemn de cedru şi l-a acoperit cu aur.

21. Partea dinăuntru a Casei a căptuşit-o cu aur şi a prins perdeaua dinăuntru în lănţişoare de aur înaintea Locului Preasfînt, pe care l-a acoperit cu aur.

22. A căptuşit toată Casa cu aur, Casa întreagă, şi a acoperit cu aur tot altarul* care era înaintea Locului Preasfînt.

23. În Locul Preasfînt a făcut* doi heruvimi de lemn de măslin sălbatic, înalţi de zece coţi.

24. Fiecare din cele două aripi ale unuia din heruvimi avea cinci coţi, ceea ce făcea zece coţi de la capătul uneia din aripile lui pînă la capătul celeilalte.

25. Al doilea heruvim avea tot zece coţi. Măsura şi chipul erau aceleaşi pentru amîndoi heruvimii.

26. Înălţimea fiecăruia din cei doi heruvimi era de zece coţi.

27. Solomon a aşezat heruvimii în mijlocul Casei, în partea dinăuntru. Aripile lor erau întinse*, aripa celui dintîi atingea un zid, şi aripa celui de al doilea atingea celălalt zid; iar celelalte aripi ale lor se întîlneau la capete, în mijlocul Casei.

28. Solomon a acoperit şi heruvimii cu aur.

29. Pe toate zidurile Casei, de jur împrejur, în partea din fund şi în faţă, a pus să sape chipuri de heruvimi, de finici şi de flori deschise.

30. A acoperit pardoseala Casei cu aur, în partea din fund şi în faţă.

31. La intrarea Locului Preasfînt a făcut două uşi din lemn de măslin sălbatic; pragul de sus şi uşorii uşilor erau în cinci muchii.

32. Cele două uşi erau făcute din lemn de măslin sălbatic. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici şi de flori deschise şi le-a acoperit cu aur, a întins aurul şi peste heruvimi şi peste finici.

33. A făcut de asemenea pentru poarta Templului, nişte uşori de lemn de măslin sălbatic, în patru muchii,

34. şi cu două uşi de lemn de chiparos; fiecare* uşă era făcută din două scînduri despărţite.

35. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici şi de flori deschise şi le-a acoperit cu aur, pe care l-a întins pe săpătura de chipuri.

36. A zidit şi curtea dinăuntru din trei rînduri de pietre cioplite şi dintr-un rînd de grinzi de cedru.

37. În anul al* patrulea, în luna Ziv, s-au pus temeliile Casei lui יהוה YaHWeH;

38. şi în anul al unsprezecelea, în luna Bul, care este a opta lună, Casa a fost isprăvită în toate părţile ei şi aşa cum trebuia să fie. În timp de şapte* ani a zidit-o Solomon.

Capitolul 7

Zidirea casei lui Solomon

1. Solomon şi-a mai zidit şi casa lui şi a ţinut treisprezece* ani pînă cînd a isprăvit-o de tot.

2. A zidit mai întîi casa din pădurea Libanului, lungă de o sută de coţi, lată de cincizeci de coţi şi înaltă de treizeci de coţi. Se sprijinea pe patru rînduri de stîlpi de cedru, şi pe stîlpi erau grinzi de cedru.

3. A acoperit cu cedru odăile care erau sprijinite de stîlpi şi care erau în număr de patruzeci şi cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat.

4. Erau trei caturi, şi fiecare din ele avea ferestrele faţă în faţă.

5. Toate uşile şi toţi uşorii erau din bîrne în patru muchii, şi la fiecare din cele trei caturi, uşile erau faţă în faţă.

6. A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coţi şi lat de treizeci de coţi, şi un alt pridvor înainte cu stîlpi şi trepte în faţă.

7. A făcut pridvorul scaunului de stăpînire, unde judeca, pridvorul judecăţii; şi l-a acoperit cu cedru, de la pardoseală pînă în tavan.

8. Casa lui de locuit a fost zidită în acelaşi fel, într-o altă curte, în dosul pridvorului. Şi a făcut o casă la fel cu pridvorul acesta pentru fata lui faraon, pe care* o luase de nevastă.

9. Pentru toate aceste clădiri a întrebuinţat pietre minunate, cioplite după măsură, ferestruite cu ferăstrăul, înăuntru şi în afară; şi aceasta din temelii pînă la streaşină, şi afară pînă la curtea cea mare.

10. Temeliile erau de pietre foarte de preţ şi mari, pietre de zece coţi şi pietre de opt coţi.

11. Deasupra erau iarăşi pietre foarte de preţ, tăiate după măsură, şi lemn de cedru.

12. Curtea cea mare avea de jur împrejurul ei trei şiruri de pietre cioplite şi un şir de bîrne de cedru, ca şi curtea dinăuntru a Casei lui יהוה YaHWeH şi* ca şi pridvorul Casei.

Cei doi stîlpi de aramă

13. Împăratul Solomon a trimis şi a adus din Tir pe Hiram*,

14. fiul* unei văduve din seminţia lui Neftali şi al unui tată** din Tir, care lucra în aramă. Hiram era plin♦ de înţelepciune, de pricepere şi de ştiinţă în săvîrşirea oricărei lucrări de aramă. El a venit la împăratul Solomon şi i-a făcut toate lucrările.

15. A turnat cei doi* stîlpi de aramă. Cel dintîi avea optsprezece coţi în înălţime, şi un fir de doisprezece coţi măsura grosimea celui de al doilea.

16. A turnat două acoperişuri de aramă, ca să le pună pe vîrfurile stîlpilor; cel dintîi era înalt de cinci coţi, şi al doilea era înalt de cinci coţi.

17. A mai făcut nişte împletituri în chip de reţea, nişte ciucuri făcuţi cu lănţişoare, pentru acoperişurile de pe vîrful stîlpilor, şapte pentru acoperişul dintîi, şi şapte pentru acoperişul al doilea.

18. A făcut cîte două şiruri de rodii împrejurul uneia din reţele, ca să acopere acoperişul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot aşa a făcut şi pentru al doilea.

19. Acoperişurile de pe vîrful stîlpilor, în pridvor, erau lucrate aşa de parcă erau nişte crini şi aveau patru coţi.

20. Acoperişurile de pe cei doi stîlpi erau înconjurate de două sute de rodii, sus, lîngă umflătura care era peste reţea; de asemenea, erau două sute* de rodii înşirate în jurul celui de la doilea acoperiş.

21. A aşezat* stîlpii în pridvorul** Templului; a aşezat stîlpul din dreapta şi l-a numit Iachin; apoi a aşezat stîlpul din stînga şi l-a numit Boaz.

22. În vîrful stîlpilor era o lucrătură în chip de crini. Astfel s-a isprăvit lucrarea stîlpilor.

Marea de aramă, lighenele de aramă

23. A făcut marea* turnată din aramă. Avea zece coţi de la o margine pînă la cealaltă, era rotundă de tot, înaltă de cinci coţi, şi de jur împrejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coţi.

24. Sub buza ei erau săpaţi nişte colocinţi, cîte zece la fiecare cot, de jur* împrejurul mării; colocinţii, aşezaţi pe două rînduri, erau turnaţi împreună cu ea dintr-o singură bucată.

25. Era aşezată pe doisprezece boi, din care trei întorşi spre miazănoapte, trei întorşi spre apus; trei întorşi spre miazăzi, şi trei întorşi spre răsărit; marea era deasupra lor, şi toată partea dinapoi a trupurilor lor era înăuntru.

26. Grosimea ei era de un lat de mînă; şi marginea ei era ca marginea unui potir, făcută ca floarea crinului. Avea o încăpere de două* mii de vedre.

27. A mai făcut zece temelii de aramă. Fiecare temelie era lungă de patru coţi, lată de patru coţi şi înaltă de trei coţi.

28. Iată cum erau temeliile acestea. Erau făcute din tăblii, legate la colţuri cu încheieturi.

29. Pe tăbliile dintre încheieturi erau nişte lei, boi şi heruvimi; şi pe încheieturi, deasupra şi dedesubtul leilor şi boilor, erau nişte împletituri care atîrnau în chip de ciucuri.

30. Fiecare temelie avea patru roţi de aramă cu osii de aramă; şi la cele patru colţuri erau nişte poliţe turnate, sub lighean şi lîngă ciucuri.

31. Gura temeliei dinăuntrul acoperişului pînă sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, şi era lată de un cot şi jumătate; avea şi săpături. Tăbliile erau în patru muchii, nu rotunde.

32. Cele patru roţi erau sub tăblii, şi osiile roţilor erau prinse de temelie; fiecare era înaltă de un cot şi jumătate.

33. Roţile erau făcute ca ale unui car. Osiile, obezile, spiţele şi butucii lor erau toate turnate.

34. La cele patru colţuri ale fiecărei temelii erau nişte poliţe dintr-o bucată cu temelia.

35. Partea de sus a temeliei se sfîrşea cu un cerc înalt de o jumătate de cot şi îşi avea proptelele cu tăbliile ei făcute dintr-o bucată cu ea.

36. Pe plăcile proptelelor şi pe tăblii, a săpat heruvimi, lei şi finici, după locurile goale, şi ciucuri de jur împrejur.

37. Aşa a făcut cele zece temelii; turnătura, măsura şi chipul erau la fel pentru toate.

38. A mai* făcut zece lighene de aramă. Fiecare lighean avea o încăpere de patruzeci de baţi, fiecare lighean avea patru coţi, fiecare lighean era pe cîte una din cele zece temelii.

39. A pus cinci temelii pe partea dreaptă a Casei, şi cinci temelii pe partea stîngă a Casei; iar marea de aramă a pus-o în partea dreaptă a Casei, la miazăzi-răsărit.

Se citește ca Pericopa 23 dacă anul are 12 luni

Tora - Pericopa 22 - Vayachel 35 : 1 - 38 : 20

Se citește separat dacă anul are 13 luni

Haftarah - 1Împ. / Melechim Alef  7 : 40 - 50

Legămîntul Innoit - Evrei / Ivrim 9 : 1 - 14

Sfîrşitul lucrării

40. Hiram a făcut cenuşarele, lopeţile şi lighenele. Aşa a sfîrşit Hiram toată lucrarea pe care i-o dăduse împăratul Solomon s-o facă pentru Casa lui יהוה YaHWeH:

41. doi stîlpi cu cele două acoperişuri şi cu cununile lor de pe vîrful stîlpilor; cele două reţele* ca să acopere cele două cununi al acoperişurilor de pe vîrful stîlpilor;

42. cele patru sute de rodii pentru cele două reţele, cîte două rînduri de rodii de fiecare reţea, ca să acopere cele două cununi ale acoperişurilor de pe vîrful stîlpilor;

43. cele zece temelii şi cele zece lighene de pe temelii;

44. marea şi cei doisprezece boi de sub mare;

45. cenuşarele*, lopeţile şi lighenele. Toate aceste unelte, pe care le-a dat împăratul Solomon lui Hiram să le facă pentru Casa lui יהוה YaHWeH, erau de aramă lustruită.

46. Împăratul a pus să le toarne în cîmpia* Iordanului, într-un pămînt humos, între Sucot** şi Ţartan♦.

47. Solomon a lăsat toate aceste unelte necîntărite, căci erau foarte multe, şi greutatea aramei nu se putea socoti.

48. Solomon a mai făcut toate celelalte unelte pentru Casa lui יהוה YaHWeH: altarul* de aur; masa** de aur, unde se puneau pîinile♦ pentru punerea înaintea lui יהוה YaHWeH;

49. sfeşnicele de aur curat, cinci la dreapta, şi cinci la stînga, înaintea Locului Preasfînt, cu florile, candelele şi mucările de aur;

50. lighenele, cuţitele, potirele, ceştile şi căţuile de aur curat; şi ţîţînile de aur curat pentru uşa dinăuntrul Casei la intrarea în Locul Preasfînt şi pentru uşa Casei de la intrarea Templului.

Se citește ca Pericopa 22 dacă anul are 12 luni

Tora - Pericopa 23 - Pekudei 38 : 21 - 40 : 38

Se citește separat dacă anul are 13 luni

Haftarah - 1Împ. / Melechim Alef  7 : 51 - 8 : 21

Legămîntul Innoit - Fapt.Ap./ Maaseh Schlichim 1 : 1 - 11

51. Astfel s-a isprăvit toată lucrarea, pe care a făcut-o împăratul Solomon pentru Casa lui יהוה YaHWeH. Apoi a adus argintul, aurul şi uneltele, pe care le hărăzise* tatăl său, David, şi le-a pus în vistieriile Casei lui יהוה YaHWeH.

Capitolul 8

Mutarea Chivotului şi cortului

1. Atunci împăratul Solomon* a adunat la el, la Ierusalim, pe bătrînii lui Israel şi pe toate căpeteniile seminţiilor, pe căpeteniile familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea** lui David, adică Sionul, Chivotul♦ Legămîntului lui יהוה YaHWeH.

2. Toţi bărbaţii lui Israel s-au strîns la împăratul Solomon, în luna lui Etanim, care este a şaptea lună, în timpul praznicului*.

3. Cînd au venit toţi bătrînii lui Israel, preoţii* au ridicat Chivotul.

4. Au adus Chivotul lui יהוה YaHWeH, Cortul* întîlnirii şi toate uneltele sfinte care erau în Cort: preoţii şi leviţii le-au adus.

5. Împăratul Solomon şi toată Adunarea lui Israel chemată la el au stat înaintea Chivotului. Au jertfit* oi şi boi, care n-au putut fi nici număraţi, nici socotiţi, din pricina mulţimii lor.

6. Preoţii au dus* Chivotul Legămîntului lui יהוה YaHWeH la** locul lui, în Locul Preasfînt al Casei, în Sfînta Sfintelor, sub♦ aripile heruvimilor.

7. Căci heruvimii aveau aripile întinse peste locul Chivotului şi acopereau Chivotul şi drugii lui pe deasupra.

8. Se dăduse drugilor* o aşa lungime încît capetele lor se vedeau din Locul Sfînt dinaintea Locului Preasfînt, dar nu se vedeau de afară. Ei au fost acolo pînă în ziua de azi.

9. În Chivot* nu erau decît** cele două table de piatră, pe care le-a♦ pus Moise în el la Horeb, cînd♦♦ a făcut יהוה YaHWeH legămînt cu copiii lui Israel, la ieşirea lor din ţara Egiptului.

10. În clipa cînd au ieşit preoţii din Locul Sfînt, norul a umplut* Casa lui יהוה YaHWeH.

11. Preoţii n-au putut să rămînă acolo să facă slujba, din pricina norului; căci slava lui יהוה YaHWeH umpluse Casa lui יהוה YaHWeH.

Solomon binecuvîntă adunarea

12. Atunci* Solomon a zis: „יהוה YaHWeH a zis că vrea să locuiască în întuneric**!

13. Eu am zidit* o Casă care va fi locuinţa Ta, un loc** unde vei locui pe vecie!”

14. Împăratul şi-a întors faţa şi a binecuvîntat* pe toată Adunarea lui Israel. Toată Adunarea lui Israel era în picioare.

15. Şi el a zis: „Binecuvîntat* să fie יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel care a vorbit** cu gura Lui tatălui meu, David, şi care împlineşte, prin puterea Lui, ce spusese, cînd a zis:

16. „Din* ziua cînd am scos din Egipt pe poporul Meu, Israel, n-am ales nicio cetate dintre toate seminţiile lui Israel ca să Mi se zidească în ea o Casă unde** să locuiască Numele Meu, ci am ales pe David♦ să împărăţească peste poporul Meu, Israel!”

17. Tatăl meu, David, avea de gînd* să zidească o Casă Numelui lui יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel.

18. Şi יהוה YaHWeH * a zis tatălui meu David: „Fiindcă ai avut de gînd să zideşti o Casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut acest gînd.

19. Numai că nu tu* vei zidi Casa; ci fiul tău ieşit din trupul tău, va zidi Casa Numelui Meu.”

20. יהוה YaHWeH a împlinit cuvintele pe care* le rostise. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, şi am şezut pe scaunul de stăpînire al lui Israel, cum vestise יהוה YaHWeH, şi am zidit casa Numelui lui יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel.

21. Am rînduit un loc pentru Chivot, unde este Legămîntul* lui יהוה YaHWeH, Legămîntul pe care l-a făcut El cu părinţii noştri, cînd i-a scos din ţara Egiptului.”
-------------------------------------

Rugăciunea lui Solomon

22. Solomon s-a aşezat înaintea altarului* lui יהוה YaHWeH, în faţa întregii adunări a lui Israel. Şi-a întins** mîinile spre cer,

23. şi a zis: „יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel! Nu* este Eylohim ca Tine, nici sus în ceruri, nici jos pe pămînt: Tu ţii** Legămîntul şi îndurarea faţă de robii Tăi, care umblă♦ înaintea Ta din toată inima lor!

24. Astfel, ai ţinut cuvîntul dat robului tău David, tatăl meu; şi ce ai spus cu gura Ta împlineşti în ziua aceasta cu puterea Ta.

25. Acum, יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel, ţine făgăduinţa pe care ai făcut-o tatălui meu, David, cînd ai zis: „Nu* vei fi lipsit niciodată înaintea Mea de un urmaş care să şadă pe scaunul de stăpînire al lui Israel, numai fiii tăi să ia seama la calea lor şi să umble înaintea Mea, cum ai umblat tu înaintea Mea.”

26. O, Eylohim împlinească-se făgăduinţa* pe care ai făcut-o robului Tău David, tatăl meu!

27. Dar ce! Va locui* oare cu adevărat יהוה YaHWeH pe pămînt? Iată că cerurile şi cerurile** cerurilor nu pot să Te cuprindă: cu cît mai puţin Casa aceasta pe care Ţi-am zidit-o eu!

28. Totuşi, יהוה YaHWeH Eylohim ia aminte la rugăciunea robului Tău şi la cererea lui, ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face astăzi robul Tău.

29. Ochii Tăi să fie zi şi noapte deschişi asupra Casei acesteia, asupra locului despre care ai zis: „Acolo va fi Numele Meu!” Ascultă rugăciunea pe care Ţi-o face robul Tău în locul* acesta.

30. Binevoieşte şi ascultă* cererea robului Tău şi a poporului Tău, Israel, cînd se vor ruga în locul acesta! Ascultă-i din locul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă-i şi iartă-i!

31. Dacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său şi va fi silit să* facă un jurămînt şi va veni să jure înaintea altarului Tău, în Casa aceasta –

32. ascultă-l din ceruri, lucrează şi fă dreptate robilor Tăi; osîndeşte* pe cel vinovat şi întoarce vina purtării lui asupra capului lui; dă dreptate celui nevinovat şi fă-i după nevinovăţia lui!

33. Cînd* poporul Tău, Israel, va fi bătut de vrăjmaş, pentru că a păcătuit împotriva Ta: dacă se vor întoarce** la Tine şi vor da slavă Numelui Tău, dacă Îţi vor face rugăciuni şi cereri în Casa aceasta 

34. ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău, Israel, şi întoarce-i în ţara pe care ai dat-o părinţilor lor!

35. Cînd* se va închide cerul şi nu va fi ploaie, din pricina păcatelor făcute de ei împotriva Ta: dacă se vor ruga în locul acesta şi vor da slavă Numelui Tău şi dacă se vor abate de la păcatele lor, pentru că-i vei pedepsi 

36. ascultă-i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi şi al poporului Tău Israel, învaţă-l* calea cea** bună pe care trebuie să umble şi să trimiţi ploaie pe pămîntul pe care l-ai dat de moştenire poporului Tău!

37. Cînd foametea*, ciuma, rugina, tăciunele, lăcustele, de un fel sau altul, vor fi în ţară, cînd vrăjmaşul va împresura pe poporul Tău în ţara lui, în cetăţile lui, cînd vor fi urgii sau boli de orice fel:

38. dacă un om, dacă tot poporul Tău, Israel, va face rugăciuni şi cereri, şi fiecare îşi va cunoaşte mustrarea cugetului lui şi va întinde mîinile spre casa aceasta 

39. ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi iartă-l; lucrează şi răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti* inima tuturor copiilor oamenilor,

40. ca să se teamă* de Tine în tot timpul cît vor trăi în ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri!

41. Cînd străinul, care nu este din poporul Tău, Israel, va veni dintr-o ţară depărtată, pentru Numele Tău,

42. căci se va şti că Numele Tău este mare, mîna* Ta este tare şi braţul Tău este întins, cînd va veni să se roage în Casa aceasta, 

43. ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi dă străinului aceluia tot ce-Ţi va cere, pentru ca toate popoarele pămîntului să cunoască* Numele Tău, să se teamă** de Tine, ca şi poporul Tău, Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste Casa aceasta pe care am zidit-o eu!

44. Cînd poporul Tău va ieşi la luptă împotriva vrăjmaşului său, urmînd calea pe care i-o vei porunci Tu: dacă vor face rugăciuni lui יהוה YaHWeH, cu privirile întoarse spre cetatea pe care ai ales-o Tu şi spre Casa pe care am zidit-o eu Numelui Tău 

45. ascultă din ceruri rugăciunile şi cererile lor şi fă-le dreptate!

46. Cînd vor păcătui împotriva Ta – căci* nu este om care să nu păcătuiască şi Te vei mînia împotriva lor şi-i vei da în mîna vrăjmaşului, care-i va duce robi într-o ţară** vrăjmaşă, depărtată sau apropiată:

47. dacă* se vor coborî în ei înşişi, în ţara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine şi-Ţi vor face cereri în ţara celor ce-i vor duce în robie şi vor** zice: „Am păcătuit, am săvîrşit fărădelegi, am făcut rău!”;

48. dacă se vor întoarce* la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, în ţara vrăjmaşilor lor care i-au luat robi, dacă-Ţi vor face rugăciuni** cu privirile întoarse spre ţara lor, pe care ai dat-o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales-o şi spre Casa pe care am zidit-o eu Numelui Tău 

49. ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale, rugăciunile şi cererile lor: şi fă-le dreptate;

50. iartă poporului Tău păcatele lui şi toate fărădelegile făcute împotriva Ta; trezeşte* mila celor ce-i vor ţine robi, ca să se îndure de ei,

51. căci sunt* poporul Tău şi moştenirea Ta, şi Tu i-ai scos din Egipt, din mijlocul unui cuptor** de fier!

52. Ochii Tăi să fie deschişi la cererea robului Tău şi la cererea poporului Tău, Israel, ca să-i asculţi în tot ce-Ţi vor cere!

53. Căci Tu i-ai ales din toate celelalte popoare ale pămîntului, ca să faci din ei moştenirea Ta, cum ai* spus prin robul Tău Moise, cînd ai scos din Egipt pe părinţii noştri, יהוה YaHWeH Eylohim!”

54. Cînd a isprăvit Solomon de spus lui יהוה YaHWeH toată rugăciunea aceasta şi cererea aceasta, s-a sculat dinaintea altarului lui יהוה YaHWeH, unde îngenunchease cu mîinile întinse spre cer.
55. Şi, stînd în picioare, a binecuvîntat* cu glas tare toată Adunarea lui Israel, zicînd:

56. „Binecuvîntat să fie יהוה YaHWeH, care a dat odihnă poporului Său, Israel, după toate făgăduinţele Lui! Din toate bunele cuvinte pe care le rostise prin robul Său Moise, niciunul n-a rămas* neîmplinit.

57. יהוה YaHWeH Eylohim al nostru să fie cu noi, cum a fost cu părinţii noştri; să* nu ne părăsească şi să nu ne lase,

58. ci să* ne plece inimile spre El, ca să umblăm în toate căile Lui şi să păzim Poruncile Lui, Legile Lui şi Rînduielile Lui, pe care le-a poruncit părinţilor noştri!

59. Cuvintele acestea, cuprinse în cererile mele înaintea lui יהוה YaHWeH, să fie zi şi noapte înaintea lui יהוה YaHWeH Eylohim al nostru şi să facă în tot timpul dreptate robului Său şi poporului Său, Israel,

60. pentru ca toate popoarele pămîntului să poată cunoaşte* că יהוה YaHWeH** este Eylohim şi că nu este alt Eylohim afară de El!

61. Inima* voastră să fie în totul a lui יהוה YaHWeH Eylohim al nostru, cum este astăzi, ca să urmaţi Legile Lui şi să păziţi Poruncile Lui.”

Sfinţirea Templului

62. Împăratul* şi tot Israelul împreună cu el au adus jertfe înaintea lui יהוה YaHWeH.

63. Solomon a înjunghiat douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi pentru jertfa de mulţumire pe care a adus-o lui יהוה YaHWeH. Aşa a făcut împăratul şi toţi copiii lui Israel sfinţirea Casei lui יהוה YaHWeH.

64. În ziua* aceea, împăratul a sfinţit mijlocul curţii, care este înaintea Casei lui יהוה YaHWeH; căci acolo a adus arderile de tot, darurile de mîncare şi grăsimile jertfelor de mulţumire, pentru că altarul de aramă** care este înaintea lui יהוה YaHWeH era prea mic ca să cuprindă arderile de tot, darurile de mîncare şi grăsimile jertfelor de mulţumire.

65. Solomon a prăznuit atunci sărbătoarea*, şi tot Israelul a prăznuit împreună cu el. O mare mulţime, venită de la împrejurimile** Hamatului pînă la pîrîul♦ Egiptului, s-a strîns înaintea lui יהוה YaHWeH Eylohim al nostru, timp de şapte zile şi alte şapte zile♦♦, adică paisprezece zile.

66. În ziua a opta*, a dat drumul poporului. Şi ei au binecuvîntat pe împărat şi s-au dus în corturile lor, veseli şi cu inima mulţumită pentru tot binele pe care-l făcuse יהוה YaHWeH robului Său David şi poporului Său, Israel.

Capitolul 9

יהוה YaHWeH Se arată a doua oară

1. Cînd a isprăvit* Solomon de zidit Casa lui יהוה YaHWeH, casa** împăratului şi tot♦ ce a găsit cu cale să facă,

2. יהוה YaHWeH S-a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la* Gabaon.   *1Împ. 3:5

3. Şi יהוה YaHWeH i-a zis: „Îţi* ascult rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut-o, sfinţesc Casa aceasta pe care ai zidit-o ca** să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, şi ochii♦ Mei şi inima Mea vor fi acolo pe vecie.

4. Şi tu, dacă vei umbla* înaintea Mea, cum** a umblat tatăl tău, David, cu inimă curată şi cu neprihănire, făcînd tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi Legile şi Poruncile Mele,

5. voi întări pe vecie scaunul de stăpînire al împărăţiei tale în Israel, cum* am spus tatălui tău, David, cînd am zis: „Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de stăpînire al lui Israel.”

6. Dar* dacă vă veţi abate de la Mine, voi şi fiii voştri, dacă nu veţi păzi Poruncile Mele şi Legile Mele pe care vi le-am dat şi dacă vă veţi duce să slujiţi dumnezeilor şi să vă închinaţi înaintea lor,

7. voi* nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat-o, voi lepăda de la Mine Casa pe care am sfinţit-o Numelui** Meu, şi Israel va ajunge de rîs♦ şi de pomină printre toate popoarele.

8. Şi oricît de înaltă este Casa* aceasta, oricine va trece pe lîngă ea, va rămîne încremenit şi va fluiera. Şi va zice: „Pentru ce** a făcut יהוה YaHWeH aşa ţării acesteia şi Casei acesteia?”

9. Şi i se va răspunde: „Pentru că au părăsit pe יהוה YaHWeH Eylohim al lor care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentru că s-au alipit de dumnezei, s-au închinat înaintea lor şi le-au slujit; de aceea a făcut יהוה YaHWeH să vină peste ei toate aceste rele.”

Cetăţile zidite de Solomon

10. După douăzeci* de ani, Solomon zidise cele două case, Casa lui יהוה YaHWeH şi casa împăratului.

11. Atunci, fiindcă Hiram*, împăratul Tirului, dăduse lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos şi aur cît a voit, împăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

12. Hiram a ieşit din Tir, să vadă cetăţile pe care i le dădea Solomon. Dar nu i-au plăcut

13. şi a zis: „Ce cetăţi mi-ai dat, frate?” Şi le-a numit* ţara Cabul, nume pe care le-au păstrat pînă în ziua de azi.

14. Hiram trimisese împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur.

15. Iată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă* pe care i-a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei lui יהוה YaHWeH şi a casei sale Milo** şi a zidului Ierusalimului♦, Haţorului♦♦, Meghidoului*♦ şi Ghezerului:

16. Faraon, împăratul Egiptului, venise şi cucerise Ghezerul, îi dăduse foc şi omorîse pe canaaniţii* care locuiau în cetate. Apoi îl dăduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon.

17. Şi Solomon a zidit Ghezerul, Bet-Horonul* de jos,

18. Baalatul* şi Tadmorul, în pustiul ţării,

19. toate cetăţile slujindu-i ca magazii şi fiind ale lui, cetăţile pentru* care, cetăţile pentru călărime şi tot ce a găsit cu** cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban şi în toată ţara peste care împărăţea.

20. Iar* pe tot poporul care mai rămăsese din amoriţi, hetiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi, nefăcînd parte din copiii lui Israel,

21. pe urmaşii lor, care mai rămăseseră* după ei în ţară şi pe care** copiii lui Israel nu-i putuseră nimici cu desăvîrşire, Solomon i-a luat♦ ca robi de corvoadă♦♦, şi aşa au fost pînă în ziua de astăzi.

22. Dar Solomon n-a întrebuinţat ca robi* de corvoadă pe copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, slujitorii lui, căpeteniile lui, căpitanii lui, cîrmuitorii carelor şi călărimii lui.

23. Căpeteniile puse de Solomon peste lucrări erau în număr de cinci sute cincizeci*, însărcinaţi să privegheze pe lucrători.

24. Fata* lui faraon s-a suit din cetatea lui David în casa** ei, pe care i-o zidise Solomon. Atunci a zidit el Milo♦.

25. Solomon aducea* de trei ori pe an arderi de tot şi jertfe de mulţumire pe altarul pe care-l zidise lui יהוה YaHWeH şi ardea tămîie pe cel care era înaintea lui יהוה YaHWeH. Şi a isprăvit astfel Casa.

26. Împăratul* Solomon a mai făcut şi corăbii la Eţion-Gheber**, lîngă Elot, pe ţărmul Mării Roşii, în ţara Edomului.

27. Şi Hiram* a trimis cu aceste corăbii la slujitorii lui Solomon, pe înşişi slujitorii lui, marinari care cunoşteau marea.

28. S-au dus la Ofir* şi au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe care i-au adus împăratului Solomon.

Capitolul 10

Împărăteasa din Seba la Ierusalim

1. Împărăteasa* din Seba a auzit de faima lui Solomon, în ce priveşte slava lui יהוה YaHWeH, şi a venit să-l încerce** prin întrebări grele.

2. A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare şi cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult şi pietre scumpe. S-a dus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă.

3. Solomon i-a răspuns la toate întrebările şi n-a fost nimic pe care împăratul să nu fi ştiut să i-l lămurească.

4. Împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care o zidise,

5. şi bucatele de la masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele şi hainele celor ce-i slujeau, şi paharnicii lui, şi arderile de tot* pe care le aducea în Casa lui יהוה YaHWeH.

6. Uimită, a zis împăratului: „Deci era adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta!

7. Dar nu credeam, pînă n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei. Şi iată că nici pe jumătate nu mi s-a spus. Tu ai mai multă înţelepciune şi propăşire decît am auzit mergîndu-ţi faima.

8. Ferice* de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt necurmat înaintea ta, care aud înţelepciunea ta!

9. Binecuvîntat* să fie יהוה YaHWeH Eylohim al tău care a binevoit să te pună pe scaunul de stăpînire al lui Israel! Pentru că יהוה YaHWeH iubeşte pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a pus împărat, ca să** judeci şi să faci dreptate.”

10. Ea a dat împăratului* o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre scumpe. N-au mai venit niciodată în urmă atîtea mirodenii cîte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon.

11. Corăbiile* lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir şi foarte mult lemn de santal şi pietre scumpe.

12. Împăratul* a făcut cu lemnul mirositor** pălimare pentru Casa lui יהוה YaHWeH şi pentru casa împăratului, şi harpe şi lăute pentru cîntăreţi. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor şi nu s-a mai văzut pînă în ziua de azi.

13. Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut şi i-a mai dat şi pe deasupra daruri vrednice de un împărat ca Solomon. Apoi ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei, cu slujitorii ei.

Bogăţiile lui Solomon

14. Greutatea aurului care venea lui Solomon, pe fiecare an, era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

15. afară de ce scotea de la negustorii cei mari şi din negoţul* cu mărfuri, de la toţi împăraţii Arabiei şi de la dregătorii ţării.

16. Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur,
17. şi alte trei* sute de scuturi mici de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat trei mine de aur; şi împăratul le-a pus în casa** numită Pădurea Libanului.

18. Împăratul* a făcut un mare scaun de stăpînire de fildeş şi l-a acoperit cu aur curat.

19. Scaunul acesta de stăpînire avea şase trepte, şi partea de sus era rotunjită pe dinapoi; de fiecare parte a scaunului erau rezemători: lîngă rezemători stăteau doi lei,

20. şi pe cele şase trepte stăteau doisprezece lei de o parte şi de alta. Aşa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăţie.

21. Toate paharele* împăratului Solomon erau de aur, şi toate vasele din casa Pădurii Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n-avea nicio trecere.

22. Căci împăratul avea pe mare corăbii* din Tars cu ale lui Hiram; şi corăbiile din Tars veneau la fiecare trei ani, aducînd aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

23. Împăratul Solomon a întrecut* pe toţi împăraţii pămîntului în bogăţii şi înţelepciune.

24. Toată lumea căuta să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Eylohim în inima lui.

25. Şi fiecare îşi aducea darul lui: lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catîri; aşa era în fiecare an.

26. Solomon* a strîns** care şi călărime; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde îşi ţinea carele şi la Ierusalim, lîngă împărat.

27. Împăratul* a făcut ca argintul să fie tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot aşa de mulţi ca smochinii din Egipt care cresc pe cîmpie.

28. Solomon îşi aducea* caii din Egipt; o ceată de negustori de-ai împăratului se ducea să-i ia cu grămada pe un preţ hotărît:

29. un car se aducea din Egipt cu şase sute de sicli de argint, şi un cal cu o sută cincizeci de sicli. De asemenea* aduceau cai cu ei pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei.

Capitolul 11

Femeile străine

1. Împăratul* Solomon a iubit** multe femei străine, afară de fata lui faraon; moabite, amonite, edomite, sidoniene, hetite,

2. care făceau parte din neamurile despre care יהוה YaHWeH zisese copiilor lui Israel: „Să nu intraţi* la ele, şi nici ele să nu intre la voi; căci v-ar întoarce negreşit inimile înspre dumnezeii” De aceste neamuri s-a alipit Solomon, tîrît de iubire.

3. A avut de neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi trei sute de ţiitoare; şi nevestele i-au abătut inima.

4. Cînd a îmbătrînit Solomon, nevestele* i-au plecat inima spre dumnezei; şi inima** nu i-a fost în totul a lui יהוה YaHWeH Eylohim al său, cum fusese inima♦ tatălui său, David.

5. Solomon s-a dus după Astarteea*, zeiţa sidonienilor, şi după Milcom, urîciunea amoniţilor.

6. Şi Solomon a făcut ce este rău înaintea lui יהוה YaHWeH şi n-a urmat în totul pe יהוה YaHWeH, ca tatăl său David.

7. Atunci* Solomon a zidit pe muntele** din faţa Ierusalimului un loc înalt pentru Chemoş♦, urîciunea Moabului, pentru Moloc, urîciunea fiilor lui Amon.

8. Aşa a făcut pentru toate nevestele lui străine, care aduceau tămîie şi jertfe dumnezeilor.

9. יהוה YaHWeH S-a mîniat pe Solomon, pentru că îşi abătuse inima* de la יהוה YaHWeH Eylohim 
al lui Israel care i Se arătase** de două ori.

10. În privinţa aceasta îi spusese* să nu meargă după dumnezei; dar Solomon n-a păzit Poruncile lui יהוה YaHWeH.

11. Şi יהוה YaHWeH a zis lui Solomon: „Fiindcă ai făcut aşa şi n-ai păzit Legămîntul Meu şi Legile Mele pe care ţi le-am dat, voi rupe* împărăţia de la tine şi o voi da slujitorului tău.

12. Numai, nu voi face lucrul acesta în timpul vieţii tale, pentru tatăl tău, David. Ci din mîna fiului tău o voi rupe.

13. Nu voi* rupe însă toată împărăţia; voi lăsa o seminţie** fiului tău, din pricina robului Meu David şi din pricina Ierusalimului, pe♦ care l-am ales.”

Vrăjmăşia lui Hadad şi Rezon

14. יהוה YaHWeH * a ridicat un vrăjmaş lui Solomon: pe Hadad, edomitul, din neamul împărătesc al Edomului.

15. Pe vremea cînd a bătut David Edomul*, Ioab, căpetenia oştirii, suindu-se să îngroape morţii, a ucis toată partea** bărbătească din Edom;

16. a rămas acolo şase luni cu tot Israelul, pînă ce a nimicit toată partea bărbătească.

17. Atunci Hadad a fugit cu nişte edomiţi, slujitori ai tatălui său, şi s-a dus în Egipt. Hadad era încă un băiat pe atunci.

18. Plecînd din Madian, s-au dus la Paran, au luat cu ei nişte oameni din Paran şi au ajuns în Egipt la faraon, împăratul Egiptului. Faraon a dat o casă lui Hadad, i-a purtat grijă de mîncare şi i-a dat moşii.

19. Hadad a căpătat trecere înaintea lui faraon, pînă acolo încît faraon i-a dat de nevastă pe sora nevestei lui, sora împărătesei Tahpenes.

20. Sora Tehpenei i-a născut pe fiul său Ghenubat. Tahpenes l-a înţărcat în casa lui faraon; şi Ghenubat a fost în casa lui faraon, în mijlocul copiilor lui faraon.

21. Cînd a auzit* Hadad în Egipt că David a adormit cu părinţii lui şi că Ioab, căpetenia oştirii, murise, a zis lui faraon: „Lasă-mă să mă duc în ţara mea.”

22. Şi faraon i-a zis: „Ce-ţi lipseşte la mine, de doreşti să te duci în ţara ta?” El a răspuns: „Nimic, dar lasă-mă să plec.”

23. Eylohim a ridicat un alt vrăjmaş lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpînul său Hadadezer,a* împăratul din Ţob a). [ a) Sau: Hadarezar ]

24. El strînsese nişte oameni la el şi se făcuse capul cetei, cînd* a măcelărit David oştile stăpînului său. S-au dus la Damasc şi s-au aşezat acolo şi au stăpînit la Damasc.

25. El a fost un vrăjmaş al lui Israel în tot timpul vieţii lui Solomon, în acelaşi timp cînd îi făcea rău Hadad şi ura pe Israel. El a împărăţit peste Siria.
Proorocul Ahia vesteşte lui Ieroboam dezbinarea

26. Şi Ieroboam*, slujitorul lui Solomon, a ridicat mîna împotriva împăratului. El era fiul lui Nebat, efratit din Ţereda, şi avea ca mamă pe o văduvă numită Ţerua.

27. Iată cu ce prilej a ridicat* el mîna împotriva împăratului: Solomon** zidea Milo şi închidea spărturile cetăţii tatălui său, David.

28. Ieroboam era tare şi viteaz; şi Solomon, văzînd pe tînărul acesta la lucru, i-a dat privegherea peste toţi oamenii de corvoadă din casa lui Iosif.

29. În vremea aceea, Ieroboam, ieşind din Ierusalim, a fost întîlnit pe drum de prorocul Ahia* din Silo, îmbrăcat cu o haină nouă. Erau amîndoi singuri pe cîmp.

30. Ahia a apucat haina nouă pe care o avea pe el, a rupt-o* în douăsprezece bucăţi

31. şi a zis lui Ieroboam: „Ia-ţi zece bucăţi! Căci aşa vorbeşte* יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel: „Iată, voi rupe împărăţia din mîna lui Solomon şi-ţi voi da zece seminţii.

32. Dar el va avea o seminţie, din pricina robului Meu David şi din pricina Ierusalimului, cetatea pe care am ales-o din toate seminţiile lui Israel.

33. Şi aceasta, pentru că* M-au părăsit şi s-au închinat înaintea Astarteii, zeiţa sidonienilor, înaintea lui Chemoş, dumnezeul Moabului, şi înaintea lui Milcom, dumnezeul fiilor lui Amon, şi pentru că n-au umblat în căile Mele ca să facă ce este drept înaintea Mea şi să păzească Legile şi Poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon.

34. Nu voi lua din mîna lui toată împărăţia, căci îl voi ţine stăpîn în tot timpul vieţii lui, pentru robul Meu David, pe care l-am ales şi care a păzit poruncile şi legile Mele.
35. Dar* voi lua împărăţia din mîna fiului său şi-ţi voi da zece seminţii din ea;

36. voi lăsa o seminţie fiului său, pentru ca robul Meu David* să aibă totdeauna o lumină înaintea Mea la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o să pun în ea Numele Meu.

37. Pe tine te voi lua, şi vei stăpîni peste tot ce-ţi va dori sufletul, vei fi împăratul lui Israel.

38. Dacă vei asculta de tot ce-ţi voi porunci, dacă vei umbla în căile Mele şi dacă vei face ce este drept înaintea Mea, păzind Legile şi Poruncile Mele, cum a făcut robul Meu David, voi fi* cu tine, îţi voi** zidi o casă trainică, aşa cum am zidit lui David, şi-ţi voi da ţie pe Israel.

39. Voi smeri prin aceasta sămînţa lui David, dar nu pentru totdeauna.”

40. Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Şi Ieroboam s-a sculat şi a fugit în Egipt la Şişac, împăratul Egiptului; a locuit în Egipt pînă la moartea lui Solomon.

Moartea lui Solomon

41. Celelalte* fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el, şi înţelepciunea lui nu sunt scrise oare în cartea faptelor lui Solomon?

42. Solomon a stăpînit patruzeci de ani* la Ierusalim peste tot Israelul.

43. Apoi Solomon a adormit* cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea tatălui său, David. În locul lui a stăpînit fiul său Roboam**.

Capitolul 12

ÎMPĂRAŢII LUI IUDA ŞI ÎMPĂRAŢII LUI ISRAEL, DE LA DEZBINAREA ÎMPĂRĂŢIEI PÎNĂ LA IOSAFAT, ÎMPĂRATUL LUI IUDA, ŞI AHAB, ÎMPĂRATUL LUI ISRAEL.

Dezbinarea împărăţiei

1. Roboam* s-a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă împărat.

2. Cînd a auzit lucrul acesta, Ieroboam*, fiul lui Nebat, era tot în Egipt**, unde fugise de împăratul Solomon, şi în Egipt locuia.

3. Au trimis să-l cheme. Atunci Ieroboam şi toată Adunarea lui Israel au venit la Roboam şi i-au vorbit aşa:

4. „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul*; acum tu uşurează această aspră robie şi jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău. Şi îţi vom sluji.”

5. El le-a zis: „Duceţi-vă şi întoarceţi-vă la mine peste trei zile.” Şi poporul a plecat.

6. Împăratul Roboam s-a sfătuit cu bătrînii care fuseseră pe lîngă tatăl său, Solomon, în timpul vieţii lui, şi a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia?”

7. Şi iată ce i-au zis ei: „Dacă* vei îndatora astăzi pe poporul acesta, dacă le faci ce cer şi dacă le vei răspunde cu vorbe binevoitoare, îţi vor sluji pe vecie.”

8. Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i-l dădeau bătrînii şi s-a sfătuit cu tinerii care crescuseră cu el şi care erau împrejurul lui.

9. El a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia, care-mi vorbeşte aşa: „Uşurează-ne jugul pe care l-a pus peste noi tatăl tău”?”

10. Şi iată ce i-au zis tinerii care crescuseră cu el: „Să spui aşa poporului acestuia care ţi-a vorbit astfel: „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, tu uşurează-ni-l!” Să le vorbeşti aşa: „Degetul meu cel mic va fi mai gros decît coapsele tatălui meu.

11. Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu vi-l voi face şi mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioni.”

12. Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum zisese împăratul: „Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!”

13. Împăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pe care i-l dăduseră bătrînii

14. şi le-a vorbit astfel, după sfatul tinerilor: „Tatăl meu v-a îngreuiat jugul, dar eu vi-l voi face şi mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioni.”

15. Astfel împăratul n-a ascultat pe popor; căci lucrul acesta a fost cîrmuit* de יהוה YaHWeH, în 
vederea împlinirii cuvîntului pe care-l spusese** יהוה YaHWeH prin Ahia din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat.

16. Cînd a văzut tot Israelul că împăratul nu-l ascultă, poporul a răspuns împăratului: „Ce* parte avem noi cu David? Noi n-avem moştenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum vezi-ţi de casă, Davide!” Şi Israel s-a dus în corturile lui.

17. Copiii lui Israel* care locuiau în cetăţile lui Iuda au fost singurii peste care a stăpînit Roboam.

18. Atunci împăratul Roboam a trimis* la ei pe Adoram, care era mai mare peste biruri. Dar Adoram a fost ucis cu pietre de tot Israelul, şi a murit. Şi împăratul Roboam s-a grăbit să se suie într-un car, ca să fugă la Ierusalim.

19. Astfel s-a dezlipit* Israel de casa lui David pînă în ziua de azi.

20. Tot Israelul, auzind că Ieroboam s-a întors, au trimis să-l cheme în adunare şi l-au făcut împărat peste tot Israelul. Seminţia lui Iuda a fost singura* care a mers după casa lui David.

21. Roboam* ajungînd la Ierusalim, a strîns toată casa lui Iuda şi seminţia lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni aleşi, buni pentru război, ca să lupte împotriva casei lui Israel şi s-o aducă înapoi sub stăpînirea lui Roboam, fiul lui Solomon.

22. Dar cuvîntul* lui Eylohim a vorbit astfel lui Şemaia, omul lui יהוה YaHWeH:

23. „Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, şi întregii case a lui Iuda şi a lui Beniamin şi celuilalt popor şi spune-le:

24. „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Nu vă suiţi şi nu faceţi război împotriva fraţilor voştri, copiii lui Israel! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci de la Mine* s-a întîmplat lucrul acesta.” Ei au ascultat de cuvîntul lui יהוה YaHWeH şi s-au întors acasă, după cuvîntul lui יהוה YaHWeH.

Cei doi viţei de aur

25. Ieroboam a zidit Sihemul* pe muntele lui Efraim şi a locuit acolo; apoi a ieşit de acolo şi a zidit** Penuel.

26. Ieroboam a zis în inima sa: „Împărăţia s-ar putea acum să se întoarcă la casa lui David.

27. Dacă poporul acesta se va* sui la Ierusalim să aducă jertfe în Casa lui יהוה YaHWeH, inima poporului acestuia se va întoarce la stăpînul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, şi mă vor omorî şi se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda.”

28. După ce s-a sfătuit, împăratul a făcut* doi viţei de aur şi a zis poporului: „Destul v-aţi suit la Ierusalim; Israele! Iată** dumnezeii tăi care te-a scos din ţara Egiptului.”

29. A aşezat unul din aceşti viţei la Betel*, iar pe celălalt l-a pus în Dan.

30. Şi fapta aceasta a fost un prilej* de păcătuire. Poporul se ducea să se închine înaintea unuia din viţei pînă la** Dan.

31. Ieroboam a făcut o casă* de înălţimi şi a pus** preoţi luaţi din tot poporul, care nu făceau parte din fiii lui Levi.

32. A rînduit o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea* care se prăznuia în Iuda, şi a adus jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel, ca să se aducă jertfe viţeilor pe care-i făcuse el. A pus** în slujbă la Betel pe preoţii înălţimilor ridicate de el.

33. Şi a jertfit pe altarul pe care-l făcuse la Betel, în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, lună pe care o alesese* după bunul lui plac. A hotărît-o ca sărbătoare pentru copiii lui Israel şi s-a suit la altar să ardă tămîie**.

Capitolul 13

Un om al lui Eylohim vorbeşte împotriva altarului

1. Dar iată că un om al lui Eylohim a venit* din Iuda la Betel, trimis de cuvîntul lui יהוה YaHWeH, tocmai pe cînd stătea** Ieroboam la altar să ardă tămîie.

2. El a strigat împotriva altarului, după cuvîntul lui יהוה YaHWeH, şi a zis: „Altarule! Altarule! Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Iată că se va naşte un fiu casei lui David; numele lui va fi Iosia*; el va înjunghia pe tine pe preoţii înălţimilor, care ard tămîie pe tine, şi pe tine se vor arde oseminte omeneşti!”

3. Şi în aceeaşi zi a dat un* semn, zicînd: „Acesta este semnul care arată că יהוה YaHWeH a vorbit: altarul se va despica, şi cenuşa de pe el se va vărsa.”

4. Cînd a auzit împăratul cuvîntul pe care-l strigase omul lui יהוה YaHWeH împotriva altarului din Betel, a întins mîna de pe altar, zicînd: „Prindeţi-l!” Şi mîna, pe care o întinsese Ieroboam împotriva lui, s-a uscat şi n-a putut s-o întoarcă înapoi.

5. Altarul s-a despicat, şi cenuşa de pe el s-a vărsat, după semnul pe care-l dăduse omul lui יהוה YaHWeH, potrivit cu cuvîntul lui יהוה YaHWeH.

6. Atunci împăratul a luat cuvîntul şi a zis omului lui יהוה YaHWeH: „Roagă-te* lui יהוה YaHWeH Eylohim al tău şi cere-I să-mi pot trage mîna înapoi.” Omul lui יהוה YaHWeH s-a rugat lui יהוה YaHWeH, şi împăratul a putut să-şi tragă înapoi mîna, care s-a făcut sănătoasă ca mai înainte.

7. Împăratul a zis omului lui יהוה YaHWeH: „Intră cu mine în casă, să iei ceva de mîncare, şi-ţi voi da* un dar.”

8. Omul lui יהוה YaHWeH a zis împăratului: „Jumătate* din casa ta să-mi dai, şi n-aş intra cu tine. Nu voi mînca pîine şi nu voi bea apă în locul acesta;

9. căci iată ce poruncă mi-a fost dată, prin cuvîntul lui יהוה YaHWeH: „Să* nu mănînci pîine, nici să bei apă şi nici să nu te întorci pe drumul pe care te vei duce.”

10. El a plecat pe un alt drum şi nu s-a întors pe drumul pe care venise la Betel.
Omul lui יהוה YaHWeH, omorît de un leu

11. În Betel locuia un proroc bătrîn. Fiii săi au venit şi i-au istorisit toate lucrurile pe care le făcuse omul lui Eylohim la Betel în ziua aceea, precum şi cuvintele pe care le spusese împăratului. După ce au istorisit tatălui lor toate,

12. el le-a zis: „Pe ce drum a plecat?” Fiii săi văzuseră pe ce drum plecase omul lui יהוה YaHWeH care venise din Iuda.

13. Şi a zis fiilor săi: „Puneţi-mi şaua pe măgar.” I-au pus şaua pe măgar, şi a încălecat pe el.

14. S-a dus după omul lui יהוה YaHWeH şi l-a găsit stînd sub un stejar. Şi i-a zis: „Tu eşti omul lui יהוה YaHWeH care a venit din Iuda?” El a răspuns: „Eu sunt.”

15. Atunci el i-a zis: „Vino cu mine acasă şi să iei ceva să mănînci.”

16. Dar el a răspuns: „Nu pot* nici să mă întorc cu tine, nici să intru la tine. Nu voi mînca pîine şi nici nu voi bea apă cu tine în locul acesta;

17. căci mi s-a spus prin cuvîntul* lui יהוה YaHWeH: „Să nu mănînci pîine, nici să nu bei apă acolo şi nici să nu te întorci pe drumul pe care te vei duce.”

18. Şi el i-a zis: „Şi eu sunt proroc ca tine; şi un înger mi-a vorbit din partea lui יהוה YaHWeH şi mi-a zis: „Adu-l acasă cu tine ca să mănînce pîine şi să bea apă.” Îl minţea.

19. Omul lui יהוה YaHWeH s-a întors cu el şi a mîncat pîine şi a băut apă în casa lui.

20. Pe cînd stăteau ei la masă, cuvîntul lui יהוה YaHWeH a vorbit prorocului, care-l adusese înapoi.

21. Şi el a strigat omului lui יהוה YaHWeH care venise din Iuda: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Pentru că n-ai ascultat porunca lui יהוה YaHWeH şi n-ai păzit porunca pe care ţi-o dăduse יהוה YaHWeH Eylohim al tău;

22. pentru că te-ai întors şi ai mîncat pîine şi ai băut apă – în locul despre care* îţi spusese: „Să nu mănînci pîine şi să nu bei apă acolo” – trupul tău mort nu va intra în mormîntul părinţilor tăi.”

23. Şi după ce a mîncat pîine şi a băut apă, prorocul pe care-l întorsese, i-a pus şaua pe măgar.

24. Omul lui יהוה YaHWeH a plecat; şi a fost întîlnit pe drum de un leu*, care l-a omorît. Trupul lui mort era întins pe drum; măgarul a rămas lîngă el, şi leul stătea şi el lîngă trup.

25. Şi nişte oameni care treceau pe acolo au văzut trupul întins în drum şi leul stînd lîngă trup; şi au spus lucrul acesta, la venirea lor în cetatea în care locuia prorocul cel bătrîn.

26. Cînd a auzit lucrul acesta prorocul care întorsese de pe drum pe omul lui יהוה YaHWeH, a zis: „Este omul lui Eylohim care n-a ascultat de porunca lui יהוה YaHWeH, şi יהוה YaHWeH l-a dat în ghearele leului, care l-a sfîşiat şi l-a omorît, după cuvîntul pe care i-l spusese יהוה YaHWeH.”

27. Apoi, îndreptîndu-se către fiii săi, a zis: „Puneţi-mi şaua pe măgar.” Au pus şaua pe măgar,

28. şi el a plecat. A găsit trupul întins în drum, şi măgarul şi leul stînd lîngă trup. Leul nu mîncase trupul şi nu sfîşiase pe măgar.

29. Prorocul a ridicat trupul omului lui יהוה YaHWeH, l-a pus pe măgar şi l-a adus înapoi; şi bătrînul proroc s-a întors în cetate să-l jelească şi să-l îngroape.

30. I-a pus trupul în mormînt şi l-au jelit, zicînd: „Vai*, frate!”

31. După ce l-a îngropat, a zis fiilor săi: „Cînd voi muri, să mă îngropaţi în mormîntul în care este îngropat omul lui יהוה YaHWeH; să-mi puneţi oasele* lîngă oasele lui.

32. Căci se* va împlini cuvîntul pe care l-a strigat el din partea lui יהוה YaHWeH împotriva altarului din Betel şi împotriva tuturor capiştilor de înălţimi din cetăţile** Samariei.”

Neascultarea lui Ieroboam

33. După întîmplarea* aceasta, Ieroboam nu s-a abătut de pe calea lui cea rea. A pus iarăşi preoţi pentru înălţimi, luaţi din tot poporul: pe oricine dorea, îl sfinţea preot al înălţimilor.

34. Şi fapta aceasta a fost* un prilej de păcătuire pentru casa lui Ieroboam, şi pentru aceasta a fost nimicită** ea şi ştearsă de pe faţa pămîntului.

Capitolul 14

Nevasta lui Ieroboam la proorocul Ahia

1. În vremea aceea, s-a îmbolnăvit Abiia, fiul lui Ieroboam.

2. Şi Ieroboam a zis nevestei sale: „Scoală-te, te rog, şi schimbă-ţi hainele, ca să nu se ştie că eşti nevasta lui Ieroboam, şi du-te la Silo. Iată că acolo este Ahia, prorocul; el mi-a spus că voi* fi împăratul poporului acestuia.

3. Ia* cu tine zece pîini, turte şi un vas cu miere şi intră la el: el îţi va spune ce va fi cu copilul.”

4. Nevasta lui Ieroboam a făcut aşa; s-a sculat, s-a dus* la Silo şi a intrat în casa lui Ahia. Ahia nu mai putea să vadă, căci ochii i se întunecaseră de bătrîneţe.

5. יהוה YaHWeH spusese lui Ahia: „Nevasta lui Ieroboam are să vină să te întrebe de fiul ei, pentru că este bolnav. Să vorbeşti aşa şi aşa. Ea, cînd va veni, se va da drept alta.”

6. Cînd a auzit Ahia vuietul paşilor ei, în clipa cînd intra pe uşă, a zis: „Intră nevasta lui Ieroboam; pentru ce vrei să te dai drept alta? Sunt însărcinat să-ţi vestesc lucruri aspre.

7. Du-te şi spune lui Ieroboam: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel: „Te-am* ridicat din mijlocul poporului, te-am pus căpetenie peste poporul Meu, Israel,

8. am* rupt împărăţia de la casa lui David şi ţi-am dat-o ţie, şi n-ai fost ca robul Meu David, care** a păzit Poruncile Mele şi a umblat după Mine din toată inima lui, nefăcînd decît ce este drept înaintea Mea.

9. Tu ai făcut* mai rău decît toţi cei ce au fost înaintea ta: te-ai dus să-ţi faci dumnezei şi chipuri turnate ca să Mă mînii şi M-ai lepădat** înapoia ta!

10. De aceea, voi trimite nenorocirea* peste casa lui Ieroboam, voi nimici** pe oricine este al lui Ieroboam, fie rob♦, fie slobod în Israel, şi voi mătura casa lui Ieroboam, cum se mătură murdăriile, pînă va pieri.

11. Cel* ce va muri în cetate din casa lui Ieroboam va fi mîncat de cîini, şi cel ce va muri pe cîmp va fi mîncat de păsările cerului. Căci יהוה YaHWeH a vorbit.

12. Tu, scoală-te şi du-te acasă. Şi cum îţi vor păşi* picioarele în cetate, copilul va muri.

13. Tot Israelul îl va plînge şi-l vor îngropa; căci el este singurul din casa lui Ieroboam care va fi pus într-un mormînt, pentru că este singurul* din casa lui Ieroboam în care s-a găsit ceva bun înaintea lui יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel.

14. יהוה YaHWeH va pune peste Israel un împărat*, care va nimici casa lui Ieroboam în ziua aceea. Şi nu se întîmplă oare chiar acum lucrul acesta?

15. יהוה YaHWeH va lovi pe Israel, şi Israel va fi ca trestia clătinată în ape; va smulge* pe Israel din această ţară bună**, pe care o dăduse părinţilor lor, şi-i va împrăştia dincolo♦ de Rîu, pentru că♦♦ şi-au făcut idoli, mîniind pe יהוה YaHWeH.

16. Va părăsi pe Israel, din pricina păcatelor* pe care le-a făcut Ieroboam şi în care a tîrît şi pe Israel.”

17. Nevasta lui Ieroboam s-a sculat şi a plecat. A ajuns la Tirţa*; şi cum** a atins pragul casei, copilul a murit.

18. L-au îngropat, şi tot Israelul l-a plîns, după cuvîntul* lui יהוה YaHWeH, pe care-l spusese prin robul Său Ahia, prorocul.

Moartea lui Ieroboam

19. Celelalte fapte ale lui Ieroboam, cum a făcut* război şi cum a stăpînit, sunt scrise în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel.

20. Ieroboam a împărăţit douăzeci şi doi de ani; apoi a adormit cu părinţii săi. Şi în locul lui a împărăţit fiul său Nadab.

Stăpînirea lui Roboam

21. Roboam, fiul lui Solomon, a împărăţit peste Iuda. Avea patruzeci* şi unu de ani cînd s-a făcut împărat şi a împărăţit şaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea** pe care o alesese יהוה YaHWeH din toate seminţiile lui Israel, ca să-Şi pună Numele în ea. Mama sa se chema♦ Naama, amonita.

22. Iuda* a făcut ce este rău înaintea lui יהוה YaHWeH; şi, prin păcatele pe care le-au săvîrşit, I-au stîrnit** gelozia mai mult decît părinţii lor.

23. Şi-au zidit şi ei înălţimi* cu stîlpi închinaţi idolilor şi Astartei** pe orice deal înalt şi sub♦ orice copac verde.

24. Au fost chiar şi sodomiţi* în ţară. Au făcut de toate urîciunile neamurilor pe care le izgonise יהוה YaHWeH dinaintea copiilor lui Israel.

25. În al cincilea an* al împărăţirii lui Roboam, Şişac, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva Ierusalimului.

26. A luat vistieriile* Casei lui יהוה YaHWeH şi vistieriile casei împăratului, a luat tot. A luat toate scuturile de aur pe care le făcuse** Solomon.

27. Împăratul Roboam a făcut în locul lor nişte scuturi de aramă şi le-a dat în grija căpeteniilor alergătorilor, care păzeau intrarea casei împăratului.

28. Ori de cîte ori se ducea împăratul la Casa lui יהוה YaHWeH, alergătorii le purtau; apoi le aduceau iarăşi în odaia alergătorilor.

29. Celelalte* fapte ale lui Roboam şi tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

30. Totdeauna a fost război* între Roboam şi Ieroboam.

31. Roboam* a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat cu părinţii lui în cetatea lui David. Mama sa se numea** Naama, amonita. Şi în locul lui a împărăţit fiul său Abiam♦.

Capitolul 15

Abiam

1. În al optsprezecelea* an al stăpînirei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, a început să împărăţească peste Iuda, Abiam.

2. A împărăţit trei ani la Ierusalim. Mama sa* se chema Maaca**, fata lui Abisalom.

3. El s-a dedat la toate păcatele pe care le făcuse tatăl său înaintea lui; şi inima* lui n-a fost întreagă a lui יהוה YaHWeH Eylohim al său, cum fusese inima tatălui său David.

4. Dar din pricina* lui David, יהוה YaHWeH Eylohim al lui i-a dat o lumină la Ierusalim, punînd pe fiul lui după el şi lăsînd Ierusalimul în picioare.

5. Căci David făcuse* ce este plăcut înaintea lui יהוה YaHWeH şi nu se abătuse de la niciuna din Poruncile Lui în tot timpul vieţii lui, afară** de întîmplarea cu Urie, hetitul.

6. Între Roboam şi Ieroboam a fost război* tot timpul cît a trăit Roboam.

7. Celelalte* fapte ale lui Abiam şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

Între Abiam şi Ieroboam a fost război.

8. Abiam* a adormit cu părinţii lui şi l-au îngropat în cetatea lui David. Şi în locul lui a stăpînit fiul său Asa.

Asa

9. În al douăzecilea an al lui Ieroboam, împăratul lui Israel, a început să stăpînească peste Iuda Asa.

10. El a stăpînit patruzeci şi unu de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Maaca, fata lui Abisalom.

11. Asa* a făcut ce este plăcut înaintea lui יהוה YaHWeH, ca tatăl său David.

12. A scos* din ţară pe sodomiţi şi a îndepărtat toţi idolii pe care-i făcuseră părinţii lui.

13. Şi chiar pe mama* sa, Maaca, n-a mai lăsat-o să fie împărăteasă, pentru că făcuse un idol Astarteii. Asa i-a sfărîmat idolul şi l-a ars** în pîrîul Chedron.

14. Dar înălţimile* n-au pierit în tot timpul vieții lui, măcar că inima** lui Asa a fost în totul a lui יהוה YaHWeH.

15. El a pus în Casa lui יהוה YaHWeH lucrurile hărăzite de tatăl său şi de el însuşi: argint, aur şi vase.

Războiul dintre Asa şi Baeşa

16. Între Asa şi Baeşa, împăratul lui Israel, a fost război în tot timpul vieţii lor.

17. Baeşa*, împăratul lui Israel, s-a suit împotriva lui Iuda; şi a întărit Rama**, ca să♦ împiedice pe ai lui Asa, împăratul lui Iuda, să iasă şi să intre.

18. Asa a luat tot argintul şi tot aurul care rămăseseră în vistieriile Casei lui יהוה YaHWeH şi vistieriile casei împăratului şi le-a pus în mîinile slujitorilor lui, pe care i-a trimis la Ben-Hadad*, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, împăratul Siriei, care locuia la Damasc**. Împăratul Asa a trimis să-i spună:

19. „Să fie un legămînt între mine şi tine, cum a fost între tatăl meu şi tatăl tău. Iată, îţi trimit un dar în argint şi în aur. Du-te, rupe legămîntul tău cu Baeşa, împăratul lui Israel, ca să se depărteze de la mine.”

20. Ben-Hadad a ascultat pe împăratul Asa; a trimis pe căpeteniile oştirii lui împotriva cetăţilor lui Israel, şi au pustiit Iionul*, Dan**, Abel-Bet-Maaca♦, tot Chinerotul şi toată ţara lui Neftali.

21. Cînd a auzit Baeşa lucrul acesta, a încetat să mai întărească Rama şi s-a întors la Tirţa.

22. Împăratul Asa a chemat* pe tot Iuda, fără să lase la o parte pe cineva, şi au ridicat pietrele şi lemnul pe care-l întrebuinţa Baeşa la întărirea Ramei; şi împăratul Asa le-a întrebuinţat la întărirea Ghebei** lui Beniamin şi Miţpei♦.

23. Toate celelalte fapte ale lui Asa, toate isprăvile lui şi tot ce a făcut şi cetăţile pe care le-a zidit nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda? Totuşi, la bătrîneţe*, a fost bolnav de picioare.

24. Asa a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat cu părinţii lui în cetatea tatălui său David. Şi în* locul lui a stăpînit fiul său Iosafat**.

 Stăpînirea lui Nadab

25. Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să stăpînească peste Israel în al doilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda. El a stăpînit doi ani peste Israel.

26. El a făcut ce este rău înaintea lui יהוה YaHWeH şi a umblat pe calea tatălui său, săvîrşind păcatele* în care tîrîse tatăl său pe Israel.

27. Baeşa*, fiul lui Ahia, din casa lui Isahar, a uneltit împotriva lui şi Baeşa l-a omorît la Ghibeton**, care era al filistenilor, pe cînd Nadab şi tot Israelul împresurau Ghibetonul.

28. Baeşa l-a omorît în al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, şi a stăpînit el în locul lui.

29. Cînd s-a făcut împărat, a ucis toată casa lui Ieroboam, n-a lăsat să scape nimeni cu viaţă, ci a nimicit totul, după cuvîntul* pe care-l spusese יהוה YaHWeH prin robul Său Ahia din Silo,

30. din pricina păcatelor* pe care le făcuse Ieroboam şi în care tîrîse şi pe Israel, mîniind astfel pe יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel.

31. Celelalte fapte ale lui Nadab şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

32. Între Asa şi Baeşa, împăratul lui Israel, a fost război* în tot timpul vieţii lor.

Stăpînirea lui Baeşa

33. În al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să stăpînească peste tot Israelul la Tirţa, Baeşa, fiul lui Ahia. A stăpînit douăzeci şi patru de ani.
34. El a făcut ce este rău înaintea lui יהוה YaHWeH şi a umblat pe calea* lui Ieroboam, săvîrşind păcatele în care tîrîse Ieroboam pe Israel.

Capitolul 16

1. Cuvîntul lui יהוה YaHWeH a vorbit astfel lui Iehu*, fiul lui Hanani, împotriva lui Baeşa:

2. „Eu te-am ridicat* din ţărînă şi te-am pus mai mare peste poporul Meu, Israel; dar pentru că ai umblat pe calea** lui Ieroboam şi ai făcut pe poporul Meu, Israel, să păcătuiască, pentru ca să Mă mînii prin păcatele lor,

3. iată că voi mătura* pe Baeşa şi casa lui, şi casa ta o voi face ca şi casa lui** Ieroboam, fiul lui Nebat.

4. Cine* va muri în cetate din casa lui Baeşa, va fi mîncat de cîini, şi cine va muri pe cîmp dintre ai lui, va fi mîncat de păsările cerului.”

5. Celelalte fapte ale lui Baeşa, ce a făcut el şi isprăvile lui, nu sunt scrise* oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

6. Baeşa a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat la Tirţa*. Şi în locul lui a stăpînit fiul său Ela.

7. Cuvîntul lui יהוה YaHWeH vorbise prin prorocul Iehu*, fiul lui Hanani, împotriva lui Baeşa şi împotriva casei lui, pe de o parte pentru tot răul pe care-l făcuse sub ochii lui יהוה YaHWeH, mîniindu-L prin lucrul mîinilor lui şi ajungînd ca şi casa lui Ieroboam, iar pe de alta pentru că lovise** casa lui Ieroboam.

Stăpînirea lui Ela

8. În al douăzeci şi şaselea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să stăpînească Ela, fiul lui Baeşa. El a stăpînit peste Israel la Tirţa. A stăpînit doi ani.

9. Slujitorul său Zimri, care era mai mare peste jumătate din carele lui, a uneltit* împotriva lui. Ela era la Tirţa, chefuind şi îmbătîndu-se în casa lui Arţa, căpetenia casei împăratului, la Tirţa.

10. Zimri a intrat, l-a lovit şi l-a ucis, în al douăzeci şi şaptelea an al lui Asa, împăratul lui Iuda. Şi a stăpînit el în locul lui.

11. Cînd s-a făcut împărat şi a şezut pe scaunul lui de stăpînire, a omorît toată casa lui Baeşa, n-a lăsat să scape nimeni* din ai lui: nici rudă, nici prieten.

12. Zimri a nimicit toată casa lui Baeşa, după* cuvîntul pe care-l spusese יהוה YaHWeH împotriva lui Baeşa prin prorocul** Iehu,

13. din pricina tuturor păcatelor pe care le săvîrşise Baeşa şi fiul său Ela, şi în care tîrîseră şi pe Israel, mîniind prin idolii* lor pe יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel.

14. Celelalte fapte ale lui Ela şi tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

Zimri

15. În al douăzeci şi şaptelea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, Zimri a stăpînit şapte zile la Tirţa.
Poporul tăbăra împotriva Ghibetonului*, care era al filistenilor.

16. Şi poporul a auzit în tabără vestea aceasta: „Zimri a uneltit şi chiar a ucis pe împărat!” Şi în ziua aceea, tot Israelul a pus, în tabără, ca împărat al lui Israel pe Omri, căpetenia oştirii.

17. Omri şi tot Israelul cu el au pornit din Ghibeton şi au împresurat Tirţa.

18. Zimri, văzînd că cetatea este luată a intrat în cetăţuia casei împăratului, şi a dat foc casei împăratului peste el. Astfel a murit el,

19. din pricina păcatelor pe care le săvîrşise, făcînd ce este rău înaintea lui יהוה YaHWeH, umblînd* pe calea lui Ieroboam, săvîrşind păcatele pe care le făcuse Ieroboam şi făcînd şi pe Israel să păcătuiască.

20. Celelalte fapte ale lui Zimri şi uneltirea pe care a făcut-o el nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

21. Atunci poporul lui Israel s-a dezbinat în două părţi; jumătate din popor voia să facă împărat pe Tibni, fiul lui Ghinat, şi jumătate era pentru Omri.

22. Cei ce urmau pe Omri au biruit pe cei ce urmau pe Tibni, fiul lui Ghinat. Tibni a murit, şi Omri a stăpînit.

Stăpînirea lui Omri

23. În al treizeci şi unulea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să stăpînească peste Israel Omri. A stăpînit doisprezece ani. După ce a stăpînit şase ani la Tirţa,

24. a cumpărat de la Şemer muntele Samariei, cu doi talanţi de argint; a întărit muntele şi a pus cetăţii pe care a zidit-o numele Samaria*, după numele lui Şemer, stăpînul muntelui.

25. Omri* a făcut ce este rău înaintea lui יהוה YaHWeH şi a lucrat mai rău decît toţi cei ce fuseseră înaintea lui.

26. A umblat* în toată calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi s-a dedat la păcatele în care tîrîse Ieroboam pe Israel, mîniind prin idolii** lor pe יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel.

27. Celelalte fapte ale lui Omri, ce a făcut el şi isprăvile lui, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

28. Omri a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat la Samaria. Şi în locul lui a stăpînit fiul său Ahab.

Ahab şi Izabela

29. Ahab, fiul lui Omri, a început să stăpînească peste Israel în al treizeci şi optulea an al lui Asa, împăratul lui Iuda. Ahab, fiul lui Omri, a stăpînit douăzeci şi doi de ani peste Israel la Samaria.

30. Ahab, fiul lui Omri, a făcut ce este rău înaintea lui יהוה YaHWeH, mai mult decît toţi cei ce fuseseră înaintea lui.

31. Şi, ca şi cum ar fi fost puţin lucru pentru el să se dedea la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, a mai luat de* nevastă şi pe Izabela, fata lui Etbaal, împăratul sidonienilor**, şi a♦ slujit lui Baal şi s-a închinat înaintea lui.

32. A ridicat un altar lui Baal în templul* lui Baal pe care l-a zidit la Samaria

33. şi a făcut* un idol Astarteii. Ahab** a făcut mai multe rele decît toţi împăraţii lui Israel care fuseseră înaintea lui, ca să mînie pe יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel.

34. Pe vremea lui, Hiel din Betel a zidit iarăşi Ierihonul; i-a pus temeliile cu preţul lui Abiram, întîiul lui născut, şi i-a pus porţile cu preţul lui Segub, cel mai tînăr fiu al lui, după* cuvîntul pe care-l spusese יהוה YaHWeH prin Iosua, fiul lui Nun.

Capitolul 17

Proorocul Ilie

1. Ilie, tişbitul, unul din locuitorii Galaadului, a zis lui Ahab: „Viu* este יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel al** cărui slujitor sunt, că în♦ anii aceştia nu♦♦ va fi nici rouă, nici ploaie, decît după cuvîntul meu.”

2. Şi cuvîntul lui יהוה YaHWeH a vorbit lui Ilie cu aceste vorbe:

3. „Pleacă de aici, îndreaptă-te spre răsărit şi ascunde-te lîngă pîrîul Cherit, care este în faţa Iordanului.

4. Vei bea apă din pîrîu, şi am poruncit corbilor să te hrănească acolo.”

5. El a plecat şi a făcut după cuvîntul lui יהוה YaHWeH. S-a dus şi s-a aşezat lîngă pîrîul Cherit, care este în faţa Iordanului.

6. Corbii îi aduceau pîine şi carne dimineaţa şi pîine şi carne seara, şi bea apă din pîrîu.

7. Dar după cîtăva vreme, pîrîul a secat, căci nu căzuse ploaie în ţară.

Văduva din Sarepta

8. Atunci cuvîntul lui יהוה YaHWeH i-a vorbit astfel:

9. „Scoală-te, du-te la Sarepta*, care ţine de Sidon, şi rămîi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească.”

10. Ilie s-a sculat şi s-a dus la Sarepta. Cînd a ajuns la poarta cetăţii, acolo era o femeie văduvă care strîngea lemne. El a chemat-o şi a zis: „Du-te şi adu-mi, te rog, puţină apă într-un vas, ca să beau.”

11. Pe cînd se ducea ea să-i aducă, a chemat-o din nou şi a zis: „Adu-mi, te rog, şi o bucată de pîine în mîna ta.”

12. Şi ea a răspuns: „Viu este יהוה YaHWeH Eylohim al tău, că n-am nimic copt, n-am decît un pumn de făină într-o oală şi puţin untdelemn într-un ulcior. Şi iată, strîng două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce şi voi pregăti ce am pentru mine şi pentru fiul meu: vom mînca şi apoi vom muri.”

13. Ilie i-a zis: „Nu te teme, întoarce-te şi fă cum ai zis. Numai, pregăteşte-mi întîi mie, cu untdelemnul şi făina aceea, o mică turtă şi adu-mi-o; pe urmă să faci şi pentru tine şi pentru fiul tău.

14. Căci aşa vorbeşte יהוה YaHWeH Eylohim al lui Israel: „Făina din oală nu va scădea, şi untdelemnul din ulcior nu se va împuţina pînă în ziua cînd va da יהוה YaHWeH ploaie pe faţa pămîntului.”

15. Ea s-a dus şi a făcut după cuvîntul lui Ilie. Şi multă vreme a avut ce să mănînce, ea şi familia ei şi Ilie.

16. Făina din oală n-a scăzut, şi untdelemnul din ulcior nu s-a împuţinat, după cuvîntul pe care-l rostise יהוה YaHWeH prin Ilie.

Învierea fiului văduvei

17. După aceea, fiul femeii, stăpîna casei, s-a îmbolnăvit. Şi boala lui a fost atît de cumplită, încît n-a mai rămas suflare în el.

18. Femeia a zis atunci lui Ilie: „Ce am* eu a face cu tine, omule al lui יהוה YaHWeH? Ai venit la mine doar ca să aduci aminte lui יהוה YaHWeH de nelegiuirea mea şi să-mi omori astfel fiul?”

19. El i-a răspuns: „Dă-mi încoace pe fiul tău.” Şi l-a luat de la sînul femeii, l-a suit în odaia de sus unde locuia el şi l-a culcat pe patul lui.

20. Apoi a chemat pe יהוה YaHWeH şi a zis: „יהוה YaHWeH Eylohim, oare atît de mult să mîhneşti Tu chiar pe văduva aceasta, la care am fost primit ca oaspete, încît să-i omori fiul?”

21. Şi s-a întins* de trei ori peste copil, a chemat pe יהוה YaHWeH şi a zis: „יהוה YaHWeH Eylohim, Te rog, fă să se întoarcă sufletul copilului în el!”

22. יהוה YaHWeH a ascultat glasul lui Ilie, şi sufletul copilului s-a întors în el, şi a înviat.

23. Ilie a luat* copilul, l-a coborît jos în casă din odaia de sus şi l-a dat mamei sale. Şi Ilie a zis: „Iată, fiul tău este viu.”                    

24. Şi femeia a zis lui Ilie: „Cunosc* acum că eşti un om al lui יהוה YaHWeH, şi cuvîntul lui יהוה YaHWeH în gura ta este adevăr!”

                          Capitolul 18

Tora - Pericopa 21 - Ki Tisssa 30 : 11 - 34 : 35

Haftarah - 1Împ. / Melechim Alef 18 : 1 : 39

Legămîntul Innoit - 2 Corinteni / Qorintyah Bet 3 : 1 - 8

Ilie înaintea lui Ahab

1. Au trecut multe* zile, şi cuvîntul lui יהוה YaHWeH a vorbit astfel lui Ilie, în al treilea an: „Du-te şi înfăţişează-te înaintea lui Ahab, ca să dau** ploaie pe faţa pămîntului.”

2. Şi Ilie s-a dus să se înfăţişeze înaintea lui Ahab.
Era mare foamete în Samaria.

3. Şi Ahab a trimis să cheme pe Obadia, mai marele casei lui. – Obadia se temea mult de יהוה YaHWeH.

4. De aceea, cînd a nimicit Izabela pe prorocii lui יהוה YaHWeH, Obadia a luat o sută de proroci, i-a ascuns cîte cincizeci într-o peşteră şi i-a hrănit cu pîine şi cu apă. 

5. Ahab a zis lui Obadia: „Haidem prin ţară pe la toate izvoarele de apă şi pe la toate pîraiele; poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm viaţa cailor şi catîrilor, şi să n-avem nevoie să omorîm vitele.”

6. Şi-au împărţit ţara s-o cutreiere. Ahab a plecat singur pe un drum, şi Obadia a plecat singur pe un alt drum.

7. Pe cînd era Obadia pe drum, iată că l-a întîlnit Ilie. Obadia, cunoscîndu-l, a căzut cu faţa la pămînt şi a zis: „Tu eşti, Stăpînul meu Ilie?”

8. El i-a răspuns: „Eu sunt; du-te şi spune stăpînului tău: „Iată că a venit Ilie!”

9. Şi Obadia a zis: „Ce păcat am săvîrşit eu, ca să dai pe robul tău în mîinile lui Ahab, ca să mă omoare?

10. Viu este יהוה YaHWeH, că n-a rămas popor sau împărăţie unde să nu fi trimis stăpînul meu să te caute; şi cînd se spunea că nu eşti acolo, punea pe împărăţia şi poporul acela să jure că nu te-a găsit.

11. Şi acum zici: „Du-te şi spune stăpînului tău: „Iată că a venit Ilie!”

12. Şi apoi, cînd voi pleca de la tine, Duhul* lui יהוה YaHWeH te va duce nu ştiu unde. Dacă m-aş duce să dau de ştire lui Ahab, şi nu te-ar găsi, mă va omorî. Şi totuşi robul tău se teme de יהוה YaHWeH din tinereţea lui.

13. Nu s-a spus oare stăpînului meu ce am făcut cînd a ucis Izabela pe prorocii lui יהוה YaHWeH? Cum am ascuns o sută de proroci ai lui יהוה YaHWeH, cîte cincizeci într-o peşteră, şi i-am hrănit cu pîine şi cu apă?

14. Şi acum tu zici: „Du-te şi spune stăpînului tău: „Iată că a venit Ilie!” El mă va ucide.”

15. Dar Ilie a zis: „Viu este יהוה YaHWeH al oştirilor al cărui slujitor sunt, că astăzi mă voi înfăţişa înaintea lui Ahab.”

Ilie şi proorocii lui Baal

16. Obadia, ducîndu-se înaintea lui Ahab, l-a înştiinţat despre lucrul acesta. Şi Ahab s-a dus înaintea lui Ilie.

17. Abia a zărit Ahab pe Ilie şi i-a zis: „Tu eşti* acela care nenoroceşti pe** Israel?”

18. Ilie a răspuns: „Nu eu nenorocesc pe Israel; ci tu şi casa tatălui tău, fiindcă* aţi părăsit Poruncile lui יהוה YaHWeH şi te-ai dus după Baali.

19. Strînge acum pe tot Israelul la mine, la muntele Carmel*, pe cei patru sute cincizeci de proroci ai lui Baal şi pe cei patru sute** de proroci ai Astarteii, care mănîncă la masa Izabelei.”

20. Ahab a trimis soli la toţi copiii lui Israel şi a strîns* pe proroci la muntele Carmel.     

21. Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis: „Pînă* cînd vreţi să şchiopătaţi de amîndouă picioarele? Dacă יהוה YaHWeH este Eylohim, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi** după Baal!” Poporul nu i-a răspuns nimic.

22. Şi Ilie a zis poporului: „Eu singur* am rămas din prorocii lui יהוה YaHWeH, pe cînd proroci** ai lui Baal sunt patru sute cincizeci.

23. Să ni se dea doi junci. Ei să-şi aleagă un junc, pe care să-l taie în bucăţi şi să-l pună pe lemne, fără să pună foc. Şi eu voi pregăti celălalt junc şi-l voi pune pe lemne, fără să pun foc.

24. Apoi voi să chemaţi numele dumnezeului vostru; şi eu voi chema Numele lui יהוה YaHWeH. Cine va răspunde prin* foc, acela să fie Eylohim. Şi tot poporul a răspuns şi a zis: „Bine!”

25. Ilie a zis prorocilor lui Baal: „Alegeţi-vă un junc din cei doi, pregătiţi-l voi întîi, căci sunteţi mai mulţi, şi chemaţi numele dumnezeului vostru; dar să nu puneţi foc.”

26. Ei au luat juncul pe care li l-au dat şi l-au pregătit. Şi au chemat numele lui Baal, de dimineaţă pînă la amiază, zicînd: „Baale, auzi-ne!” Dar nu s-a auzit nici glas*, nici răspuns. Şi săreau împrejurul altarului pe care-l făcuseră.

27. La amiază, Ilie şi-a bătut joc de ei şi a zis: „Strigaţi tare,este dumnezeu; se gîndeşte la ceva, sau are treabă, sau este în călătorie, sau poate că doarme, şi se va trezi.”

28. Ei au strigat tare şi, după obiceiul lor, şi-au făcut tăieturi* cu săbiile şi cu suliţele, pînă ce a curs sînge pe ei.

29. Cînd a trecut amiaza, au aiurit pînă în clipa cînd se aducea jertfa de seară. Dar nu s-a auzit nici glas*, nici răspuns, nici semn de luare aminte.

30. Ilie a zis atunci întregului popor: „Apropiaţi-vă de mine!” Tot* poporul s-a apropiat de el. Şi Ilie a dres altarul lui יהוה YaHWeH care fusese sfărîmat.

31. A luat douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor fiilor lui Iacov, căruia יהוה YaHWeH îi zisese: „Israel* îţi va fi numele”

32. şi a zidit cu pietrele acestea un altar în Numele lui יהוה YaHWeH. A făcut împrejurul altarului un şanţ, în care încăpeau două măsuri de sămînţă.

33. A aşezat* apoi lemnele, a tăiat juncul în bucăţi şi l-a pus pe lemne. Apoi a zis: „Umpleţi patru vedre cu apă şi vărsaţi-le** pe arderea de tot şi pe lemne.” Şi au făcut aşa.

34. Apoi a zis: „Mai faceţi lucrul acesta o dată.” Şi l-au făcut încă o dată. Apoi a zis: „Mai faceţi-l şi a treia oară.” Şi l-au făcut şi a treia oară.

35. Apa curgea în jurul altarului, şi au umplut* cu apă şi şanţul.

36. În clipa cînd se aducea jertfa de seară, prorocul Ilie s-a apropiat şi a zis: „יהוה YaHWeH Eylohim al lui Avraam, Isaac şi Israel! Fă să se** ştie astăzi că Tu eşti Eylohim în Israel, că eu sunt slujitorul Tău şi că toate aceste lucruri le-am făcut♦ după Porunca Ta.

37. Ascultă-mă, יהוה YaHWeH, ascultă-mă, pentru ca să cunoască poporul acesta că Tu, יהוה YaHWeH, eşti Eylohim, şi să le întorci astfel inima spre bine!”

38. Atunci a căzut foc* de la יהוה YaHWeH şi a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele şi pămîntul, şi a supt şi apa care era în şanţ.
---------------------------------------

39. Cînd a văzut tot poporul lucrul acesta, au căzut cu faţa la pămînt şi au zis: „יהוה YaHWeH* este Eylohim! יהוה YaHWeH este Eylohim!”

40. „Puneţi* mîna pe prorocii lui Baal”, le-a zis Ilie, „niciunul să nu scape!” Şi au pus mîna pe ei. Ilie i-a coborît la pîrîul Chison şi i-a înjunghiat** acolo.

Ploaia

41. Apoi Ilie a zis lui Ahab: „Suie-te de mănîncă şi bea; căci se aude vuiet de ploaie.”

42. Ahab s-a suit să mănînce şi să bea. Dar Ilie s-a suit pe vîrful Carmelului şi, plecîndu-se* la pămînt, s-a aşezat cu faţa între genunchi

43. şi a zis slujitorului său: „Suite-te şi uită-te înspre mare.” Slujitorul s-a suit, s-a uitat şi a zis: „Nu este nimic!” Ilie a zis de şapte ori: „Du-te iarăşi.”

44. A şaptea oară, slujitorul a zis: „Iată că se ridică un mic nor din mare, ca o palmă de om.” Ilie a zis: „Suie-te şi spune lui Ahab: „Înhamă şi coboară-te, ca să nu te oprească ploaia.”

45. Peste cîteva clipe, cerul s-a înnegrit de nori, a început vîntul şi a venit o ploaie mare. Ahab s-a suit în car şi a plecat la Izreel.

Tora - Pericopa 41 - Pinchus 25 : 10 - 29 : 40

Haftarah - 1Împ. / Melechim Alef  18 : 46 - 19 : 21

Legămîntul Innoit - Fapt.Ap. / Maaseh Schlichim 2 : 1 - 21

46. Şi mîna lui יהוה YaHWeH a venit peste Ilie, care şi-a încins* mijlocul şi a alergat înaintea lui Ahab pînă la intrarea în Izreel.

Capitolul 19

Fuga lui Ilie în pustie

1. Ahab a spus Izabelei tot ce făcuse Ilie şi cum ucisese* cu sabia pe toţi prorocii.

2. Izabela a trimis un sol la Ilie, să-i spună: „Să mă* pedepsească dumnezeii cu toată asprimea lor, dacă mîine, la ceasul acesta, nu voi face cu viaţa ta ce ai făcut tu cu viaţa fiecăruia din ei.”

3. Ilie, cînd a văzut lucrul acesta, s-a sculat şi a plecat, ca să-şi scape viaţa. A ajuns la Beer-Şeba, care ţine de Iuda, şi şi-a lăsat slujitorul acolo.

4. El s-a dus în pustiu unde, după un drum de o zi, a şezut sub un ienupăr şi dorea* să moară, zicînd: „Destul! Acum, יהוה YaHWeH, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decît părinţii mei.”

5. S-a culcat şi a adormit sub un ienupăr. Şi iată, l-a atins un înger şi i-a zis: „Scoală-te şi mănîncă.”
6. El s-a uitat, şi la căpătîiul lui era o turtă coaptă pe nişte pietre încălzite şi un ulcior cu apă. A mîncat şi a băut, apoi s-a culcat din nou.

7. Îngerul lui יהוה YaHWeH a venit a doua oară, l-a atins şi a zis: „Scoală-te şi mănîncă, fiindcă drumul pe care-l ai de făcut este prea lung pentru tine.”

8. El s-a sculat, a mîncat şi a băut; şi, cu puterea pe care i-a dat-o mîncarea aceasta, a mers patruzeci* de zile şi patruzeci de nopţi pînă la muntele lui יהוה YaHWeH, la Horeb**.

Eylohim Se arată

9. Şi acolo, Ilie a intrat într-o peşteră şi a rămas în ea peste noapte. Şi Cuvîntul lui יהוה YaHWeH i-a vorbit astfel: „Ce faci tu aici, Ilie?”

10. El a răspuns: „Am* fost plin de rîvnă** pentru יהוה YaHWeH Eylohim al oştirilor; căci copiii lui Israel au părăsit Legămîntul Tău, au sfărîmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe prorocii♦ Tăi; am rămas♦♦ numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa!”

11. יהוה YaHWeH i-a zis: „Ieşi şi stai pe munte* înaintea lui יהוה YaHWeH!” Şi iată că יהוה YaHWeH a trecut pe lîngă peşteră. Şi înaintea lui יהוה YaHWeH a trecut un vînt** tare şi puternic, care despica munţii şi sfărîma stîncile. יהוה YaHWeH nu era în vîntul acela.
 Şi după vînt, a venit un cutremur de pămînt. יהוה YaHWeH nu era în cutremurul de pămînt.

12. Şi după cutremurul de pămînt, a venit un foc: יהוה YaHWeH nu era în focul acela. Şi după foc, a venit un susur blînd şi subţire.

13. Cînd l-a auzit Ilie, şi-a acoperit faţa* cu mantaua, a ieşit şi a stat la gura peşterii.
Şi** un glas i-a vorbit, zicînd: „Ce faci tu aici, Ilie?”

14. El a* răspuns: „Am fost plin de rîvnă pentru יהוה YaHWeH Eylohim al oştirilor, căci copiii lui Israel au părăsit Legămîntul Tău, au sfărîmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa.”

15. יהוה YaHWeH i-a zis: „Du-te, întoarce-te pe drumul tău prin pustiu pînă la Damasc; şi cînd* vei ajunge, să ungi pe Hazael ca împărat al Siriei.

16. Să ungi şi pe Iehu*, fiul lui Nimşi, ca împărat al lui Israel; şi să ungi pe Elisei**, fiul lui Şafat, din Abel-Mehola, ca proroc în locul tău.

17. Şi se va întîmpla* că, pe cel ce va scăpa de sabia lui Hazael îl va omorî Iehu; şi pe cel ce va scăpa de sabia lui Iehu îl va omorî** Elisei.

18. Dar voi lăsa în Israel* şapte mii de bărbaţi, şi anume pe toţi cei ce nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal şi a căror gură** nu l-au sărutat.”

Ucenicul lui Ilie

19. Ilie a plecat de acolo şi a găsit pe Elisei, fiul lui Şafat, arînd. Înaintea lui erau douăsprezece perechi de boi, şi el era cu a douăsprezecea. Ilie s-a apropiat de el şi şi-a aruncat mantaua pe el.

20. Elisei a părăsit boii, a alergat după Ilie şi a zis: „Lasă-mă să sărut* pe tatăl meu şi pe mama mea şi te voi urma.” Ilie i-a răspuns: „Du-te, şi apoi întoarce-te: dar gîndeşte-te la ce ţi-am făcut.”

21. După ce s-a depărtat de Ilie, s-a întors şi a luat o pereche de boi pe care i-a adus jertfă; cu uneltele boilor le-a fiert* carnea şi a dat-o oamenilor s-o mănînce. Apoi s-a sculat, a urmat pe Ilie şi a fost în slujba lui. 
---------------------------------------                                    

Capitolul 20

Biruinţa lui Ahab

1. Ben-Hadad, împăratul Siriei, şi-a strîns toată oştirea: avea cu el treizeci şi doi de împăraţi, cai şi care. S-a suit, a împresurat Samaria şi a început lupta împotriva ei.

2. A trimis în cetate soli la Ahab, împăratul lui Israel, să-i spună: „Aşa vorbeşte Ben-Hadad:

3. „Argintul şi aurul tău sunt ale mele, nevestele şi cei mai frumoşi copii ai tăi sunt tot ai mei.”

4. Împăratul lui Israel a răspuns: „Împărate, stăpînul meu, fie cum zici! Sunt al tău cu tot ce am.”

5. Solii s-au întors şi au zis: „Aşa vorbeşte Ben-Hadad: „Am trimis să-ţi spună: „Să-mi dai argintul şi aurul tău, nevestele şi copiii tăi.”

6. De aceea, voi trimite mîine, la ceasul acesta, pe slujitorii mei la tine. Ei îţi vor scormoni casa ta şi casele slujitorilor tăi, vor pune mîna pe tot ce ai mai scump şi vor lua.”

7. Împăratul lui Israel a chemat pe toţi bătrînii ţării şi a zis: „Vedeţi bine şi înţelegeţi că omul acesta ne vrea răul; căci a trimis să-mi ceară nevestele şi copiii, argintul şi aurul, şi n-am zis că nu i le dau!”

8. Toţi bătrînii şi tot poporul au zis lui Ahab: „Nu-l asculta şi nu te învoi.”

9. Şi el a zis solilor lui Ben-Hadad: „Spuneţi Stăpînului meu, împăratul: „Voi face tot ce ai trimis să ceri robului tău întîia dată; dar lucrul acesta nu-l pot face.” Solii au plecat şi i-au dus răspunsul.

10. Ben-Hadad a trimis să spună lui Ahab: „Să* mă pedepsească  dumnezeii cu toată asprimea lor, de va ajunge praful Samariei să umple mîna întregului popor care mă urmează!”

11. Şi împăratul lui Israel a răspuns: „Cine încinge armele să nu se laude ca cel ce le pune jos!”
12. Cînd a primit Ben-Hadad răspunsul acesta, stătea la băut* cu împăraţii în corturi şi a zis slujitorilor lui: „Pregătiţi-vă!” Şi ei s-au pregătit de năvală împotriva cetăţii.

13. Dar iată că un proroc s-a apropiat de Ahab, împăratul lui Israel, şi a zis: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Vezi toată această mulţime mare? O voi da* astăzi în mîinile tale, ca să cunoşti că Eu sunt יהוה YaHWeH.”

14. Ahab a zis: „Prin cine?” Şi el a răspuns: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Prin slujitorii mai marilor peste ţinuturi.” Ahab a zis: „Cine va începe lupta?” Şi el a răspuns: „Tu.”

15. Atunci Ahab a numărat slujitorii mai marilor peste ţinuturi şi s-au găsit două sute treizeci şi doi; şi după ei, a numărat tot poporul, pe toţi copiii lui Israel, şi erau şapte mii.

16. Au făcut o ieşire pe la miazăzi. Ben-Hadad bea şi se îmbăta* în corturile lui cu cei treizeci şi doi de împăraţi care-l ajutau.

17. Slujitorii mai marilor peste ţinuturi au ieşit cei dintîi. Ben-Hadad a cercetat, şi i-au spus astfel: „Au ieşit nişte oameni din Samaria.”

18. El a zis: „Dacă ies pentru pace, prindeţi-i vii; şi chiar dacă ies pentru luptă, prindeţi-i vii.”

19. Cînd au ieşit din cetate slujitorii mai marilor peste ţinuturi şi armata care-i urma,

20. a lovit fiecare pe omul dinaintea lui, şi sirienii au luat-o la fugă. Israel i-a urmărit. Ben-Hadad, împăratul Siriei, a scăpat pe un cal, cu nişte călăreţi.

21. Împăratul lui Israel a ieşit, a lovit caii şi carele şi a pricinuit sirienilor o mare înfrîngere.

A doua biruinţă asupra lui Ben-Hadad

22. Atunci prorocul s-a apropiat de împăratul lui Israel şi i-a zis: „Du-te, întăreşte-te, cercetează şi vezi ce ai de făcut; căci, la anul viitor*, împăratul Siriei se va sui din nou împotriva ta.”

23. Slujitorii împăratului Siriei i-au zis: „יהוה YaHWeH, este Eylohim al munţilor; de aceea au fost mai tari decît noi. Dar ia să ne luptăm cu ei în cîmpie, şi se va vedea dacă nu vom fi mai tari decît ei.

24. Fă şi lucrul acesta: scoate pe fiecare din împăraţi de la locul lui şi înlocuieşte-i cu căpetenii;

25. şi fă-ţi o armată ca aceea pe care ai pierdut-o, cu tot atîţia cai şi tot atîtea care. Apoi să ne batem cu ei în cîmpie, şi se va vedea dacă nu vom fi mai tari decît ei.” El i-a ascultat şi a făcut aşa.

26. În anul următor, Ben-Hadad a numărat pe sirieni şi s-a suit la Afec* să lupte împotriva lui Israel.

27. Copiii lui Israel au fost număraţi şi ei; au primit merinde şi au ieşit în întîmpinarea sirienilor. Au tăbărît în faţa lor, ca două turme mici de capre, pe cînd sirienii umpleau ţara.

28. Omul lui יהוה YaHWeH s-a apropiat şi a zis împăratului lui Israel: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Pentru că sirienii au zis: „יהוה YaHWeH este Eylohim al munţilor, şi nu Eylohim al văilor”, voi da* toată această mare mulţime în mîinile tale, şi veţi şti că Eu sunt יהוה YaHWeH.”

29. Au stat tăbărîţi şapte zile unii în faţa altora. În ziua a şaptea au început lupta, şi copiii lui Israel au omorît sirienilor o sută de mii de oameni pedeştri într-o zi.
Ahab dă drumul lui Ben-Hadad

30. Ceilalţi au fugit în cetatea Afec, şi a căzut zidul cetăţii peste douăzeci şi şapte de mii de oameni care mai rămăseseră.
Ben-Hadad fugise şi el în cetate şi umbla din odaie în odaie.

31. Slujitorii lui i-au zis: „Iată, am auzit că împăraţii casei lui Israel sunt nişte împăraţi miloşi; să ne încingem deci coapsele* cu saci, să ne punem funii pe capetele noastre şi să ieşim la împăratul lui Israel: poate că te va lăsa cu viaţă.”

32. Şi-au pus saci împrejurul coapselor şi funii împrejurul capului, s-au dus la împăratul lui Israel şi au zis: „Robul tău Ben-Hadad a zis: „Lasă-mă cu viaţă!” Ahab a răspuns: „Mai este încă în viaţă? Este fratele meu!”

33. Oamenii aceştia au luat lucrul acesta ca un semn bun şi s-au grăbit să-l ia pe cuvînt şi să zică: „Ben-Hadad este fratele tău!” Şi el a zis: „Duceţi-vă şi aduceţi-l!” Ben-Hadad a venit la el, şi Ahab l-a suit în carul lui.

34. Ben-Hadad i-a zis: „Îţi voi da înapoi cetăţile* pe care le-a luat tatăl meu de la tatăl tău; şi-ţi vei face uliţe în Damasc, cum făcuse tatăl meu în Samaria.” „Şi eu”, a răspuns Ahab, „îţi voi da drumul, făcînd un legămînt.” A făcut legămînt cu el şi i-a dat drumul.

35. Unul din fiii* prorocilor a zis aşa după porunca** lui יהוה YaHWeH: „Loveşte-mă, te rog!” Dar omul acela n-a vrut să-l lovească.

36. Atunci el i-a zis: „Pentru că n-ai ascultat de glasul lui יהוה YaHWeH, iată, cînd vei pleca de la mine, te va omorî un leu. Şi cînd a plecat de la el, l-a întîlnit un leu* şi l-a omorît.

37. A găsit pe un alt om şi a zis: „Loveşte-mă, te rog!” Omul acela l-a lovit şi l-a rănit.

38. Prorocul s-a dus şi s-a aşezat pe drumul împăratului şi s-a legat la ochii.

39. Cînd a trecut împăratul*, prorocul a strigat şi i-a zis: „Robul tău era în mijlocul luptei; şi iată că un om se apropie şi-mi aduce pe un alt om, zicînd: „Păzeşte pe omul acesta; dacă va fugi, viaţa ta va răspunde pentru viaţa** lui sau vei plăti un talant de argint!”

40. Şi pe cînd robul tău făcea cîte ceva încoace şi încolo, omul s-a făcut nevăzut.” Împăratul lui Israel i-a zis: „Aceasta îţi este osînda; tu însuţi ai rostit-o.”

41. Îndată prorocul şi-a scos legătura de la ochii, şi împăratul lui Israel l-a cunoscut că făcea parte din proroci.

42. El a zis atunci împăratului: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Pentru că* ai lăsat să-ţi scape din mîini omul pe care-l sortisem nimicirii, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui, şi poporul tău pentru poporul lui.”

43. Împăratul lui Israel s-a dus* acasă, trist şi mînios, şi a ajuns la Samaria.

Capitolul 21

Via lui Nabot

1. După aceste lucruri, iată ce s-a întîmplat: Nabot din Izreel avea o vie la Izreel, lîngă casa lui Ahab, împăratul Samariei.

2. Şi Ahab a vorbit astfel lui Nabot: „Dă-mi mie via* ta, să fac din ea o grădină de verdeţuri, căci este foarte aproape de casa mea. În locul ei îţi voi da o vie mai bună sau, dacă-ţi vine mai bine, îţi voi plăti preţul ei în argint.”

3. Dar Nabot a răspuns lui Ahab: „Să mă ferească יהוה YaHWeH să-ţi dau moştenirea părinţilor mei!”

4. Ahab a intrat în casă, trist şi mîniat, din pricina cuvintelor pe care i le spusese Nabot din Izreel: „Nu-ţi voi da* moştenirea părinţilor mei!” Şi s-a culcat pe pat, şi-a întors faţa şi n-a mîncat nimic.

5. Nevasta sa, Izabela, a venit la el şi i-a zis: „Pentru ce îţi este tristă inima şi nu mănînci?”

6. El i-a răspuns: „Am vorbit cu Nabot din Izreel şi i-am zis: „Dă-mi via ta pe preţ de argint; sau, dacă vrei, îţi voi da o altă vie în locul ei.” Dar el a zis: „Nu pot să-ţi dau via mea!”

7. Atunci Izabela, nevasta lui, i-a zis: „Oare nu stăpînesti tu acum peste Israel? Scoală-te, ia şi mănîncă şi fii cu inima veselă, căci eu îţi voi da via lui Nabot din Izreel!”

8. Şi ea a scris nişte scrisori în numele lui Ahab, le-a pecetluit cu pecetea lui Ahab şi le-a trimis bătrînilor şi dregătorilor care locuiau cu Nabot în cetatea lui.

9. Iată ce a scris în aceste scrisori: „Vestiţi un post; puneţi pe Nabot în fruntea poporului

10. şi puneţi-i în faţă doi oameni de nimic, care să mărturisească astfel împotriva lui: „Tu ai blestemat* pe יהוה YaHWeH şi pe împăratul!” Apoi scoateţi-l afară, împroşcaţi-l** cu pietre, şi să moară.”

11. Oamenii din cetatea lui Nabot, bătrînii şi dregătorii care locuiau în cetate au făcut cum le spusese Izabela, după cum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea.

12. Au vestit* un post şi au pus pe Nabot în fruntea poporului.

13. Cei doi oameni de nimic au venit şi s-au aşezat în faţa lui; şi aceşti oameni răi au mărturisit aşa înaintea poporului, împotriva lui Nabot: „Nabot a blestemat pe יהוה YaHWeH şi pe împăratul!” Apoi l-au scos* afară din cetate, l-au împroşcat cu pietre, şi a murit.

14. Şi au trimis să spună Izabelei: „Nabot a fost împroşcat cu pietre, şi a murit.”

15. Cînd a auzit Izabela că Nabot fusese împroşcat cu pietre şi că murise, a zis lui Ahab: „Scoală-te şi ia în stăpînire via lui Nabot din Izreel, care n-a vrut să ţi-o dea pe preţ de argint; căci Nabot nu mai trăieşte, a murit.”

16. Ahab, auzind că a murit Nabot, s-a sculat să se coboare la via lui Nabot din Izreel ca s-o ia în stăpînire.

Vestirea pedepsei

17. Atunci cuvîntul* lui יהוה YaHWeH a vorbit lui Ilie, tişbitul, astfel:

18. „Scoală-te şi coboară-te înaintea lui Ahab, împăratul lui Israel, la Samaria*; iată-l este în via lui Nabot, unde s-a coborît s-o ia în stăpînire.

19. Să-i spui: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Nu eşti tu un ucigaş şi un hoţ?” Şi să-i mai spui: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Chiar în locul* unde au lins cîinii sîngele lui Nabot, vor linge cîinii şi sîngele tău.”

20. Ahab a zis lui Ilie: „M-ai găsit*, vrăjmaşule?” Şi el a răspuns: „Te-am găsit, pentru că te-ai vîndut** ca să faci ce este rău înaintea lui יהוה YaHWeH.

21. Iată ce zice יהוה YaHWeH: „Voi aduce nenorocirea* peste tine; te voi mătura, voi nimici pe oricine este** al lui Ahab, fie rob♦, fie slobod în Israel,

22. şi voi face casei tale cum am făcut casei* lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi casei lui Baeşa**, fiul lui Ahia, pentru că M-ai mîniat şi ai făcut pe Israel să păcătuiască.”

23. יהוה YaHWeH a vorbit şi despre Izabela* şi a zis: „Cîinii vor mînca pe Izabela lîngă întăritura Izreelului.

24. Cine* va muri în cetate din casa lui Ahab va fi mîncat de cîini, iar cine va muri pe cîmp va fi mîncat de păsările cerului.”

25. N-a fost nimeni* care să se fi vîndut, pentru ca să facă ce este rău înaintea lui יהוה YaHWeH, ca Ahab, pe care nevasta sa, Izabela, îl aţîţa** la aceasta.

26. El a lucrat în chipul cel mai urîcios, mergînd după idoli, cum* făceau amoriţii, pe care-i izgonise יהוה YaHWeH dinaintea copiilor lui Israel.

Smerirea lui Ahab

27. După ce a auzit cuvintele lui Ilie, Ahab şi-a rupt hainele, şi-a pus* un sac pe trup şi a postit: se culca cu sacul acesta şi mergea încet.

28. Şi cuvîntul lui יהוה YaHWeH a vorbit lui Ilie, tişbitul, astfel:

29. „Ai văzut cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Pentru că s-a smerit înaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea în timpul vieţii lui; ci în timpul vieţii* fiului său voi aduce nenorocirea casei lui!”

                          Capitolul 22

Legămîntul cu Iosafat

1. Au stat trei ani liniştiţi, fără să fie război între Siria şi Israel.

2. În anul al treilea, Iosafat*, împăratul lui Iuda, s-a coborît la împăratul lui Israel.

3. Împăratul lui Israel a zis slujitorilor săi: „Ştiţi că Ramot din* Galaad este al nostru. Şi noi stăm fără grijă, în loc să-l luăm înapoi din mîinile împăratului Siriei.”

4. Şi a zis lui Iosafat: „Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad?” Iosafat a răspuns împăratului lui Israel: „Eu* voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.”

5. Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: „Întreabă acum, te rog, cuvîntul lui יהוה YaHWeH.”

6. Împăratul lui Israel a strîns* pe proroci, în număr de aproape patru sute, şi le-a zis: „Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad sau să mă las?” Şi ei au răspuns: „Suie-te, şi יהוה YaHWeH îl va da în mîinile împăratului.”
7. Dar Iosafat* a zis: „Nu mai este aici niciun proroc al lui יהוה YaHWeH, ca să-L putem întreba?”

8. Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: „Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe יהוה YaHWeH; dar îl urăsc, căci nu-mi proroceşte nimic bun, nu proroceşte decît rău: este Mica, fiul lui Imla.” Şi Iosafat a zis: „Să nu vorbească împăratul aşa!”

9. Atunci împăratul lui Israel a chemat un dregător şi a zis: „Trimite şi adu îndată pe Mica, fiul lui Imla.”

10. Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de stăpînire, îmbrăcaţi cu hainele lor împărăteşti, în locul de la intrarea porţii Samariei. Şi toţi prorocii proroceau înaintea lor.

11. Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi a zis: „Aşa vorbeşte יהוה YaHWeH: „Cu coarnele acestea vei bate pe sirieni pînă îi vei nimici.”

12. Şi toţi prorocii proroceau la fel, zicînd: „Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbîndi, şi יהוה YaHWeH îl va da în mîinile împăratului.”

13. Solul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit aşa: „Iată că prorocii, într-un glas, prorocesc bine împăratului; să fie, dar, şi cuvîntul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte-i bine!”

14. Mica a răspuns: „Viu este יהוה YaHWeH, că voi vesti ce-mi* va spune יהוה YaHWeH.”

15. Cînd a ajuns la împărat, împăratul i-a zis: „Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad sau să ne lăsăm?” El a răspuns: „Suie-te, căci vei izbîndi, şi יהוה YaHWeH îl va da în mîinile împăratului.”

16. Şi împăratul i-a zis: „De cîte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decît adevărul în Numele lui יהוה YaHWeH?”

17. Mica a răspuns: „Văd* tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi care n-au păstor. Şi יהוה YaHWeH zice: „Oamenii aceştia n-au stăpîn; să se întoarcă fiecare acasă în pace.”

18. Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Nu ţi-am spus că el nu proroceşte nimic bun despre mine, ci proroceşte numai rău?”

19. Şi Mica a zis: „Ascultă, dar, cuvîntul lui יהוה YaHWeH! Am văzut* pe יהוה YaHWeH stînd pe scaunul Lui de stăpînire şi toată oştirea** cerurilor stînd lîngă El, la dreapta şi la stînga Lui.

20. Şi יהוה YaHWeH a zis: „Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?” Şi au răspuns unul într-un fel, altul într-altul.

21. Şi un duh a venit şi s-a înfăţişat înaintea lui יהוה YaHWeH şi a zis: „Eu îl voi amăgi.”

22. יהוה YaHWeH i-a zis: „Cum?” „Voi ieşi”, a răspuns el, „şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor prorocilor lui.” יהוה YaHWeH a zis: „Îl vei* amăgi şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi şi fă aşa!”

23. Şi acum*, iată că יהוה YaHWeH a pus un duh de minciună în gura tuturor prorocilor tăi care sunt de faţă. Dar יהוה YaHWeH a hotărît lucruri rele împotriva ta.”

24. Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz şi a zis: „Pe unde* a ieşit Duhul lui יהוה YaHWeH din mine ca să-ţi vorbească?”

25. Mica a răspuns: „Vei vedea în ziua cînd vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.”

26. Împăratul lui Israel a zis: „Ia pe Mica, du-l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului,

27. şi să le spui: „Aşa vorbeşte împăratul: „Puneţi pe omul acesta la închisoare şi hrăniţi-l cu pîinea şi cu apa întristării, pînă cînd mă voi întoarce în pace.”

28. Şi Mica a zis: „Dacă te vei întoarce în pace, יהוה YaHWeH n-a* vorbit prin mine.” Apoi a mai zis: „Auziţi, popoare, toate!”

Moartea lui Ahab

29. Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s-au suit la Ramot din Galaad.

30. Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Vreau să-mi schimb* hainele ca să merg la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale împărăteşti.” Şi împăratul lui Israel şi-a schimbat hainele şi s-a dus la luptă.

31. Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor lui: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel.”

32. Cînd au zărit căpeteniile carelor pe Iosafat, au zis: „Negreşit, acesta este împăratul lui Israel.” Şi s-au apropiat de el să-l lovească. Iosafat a scos* un ţipăt.

33. Căpeteniile carelor văzînd că nu este împăratul lui Israel, s-au depărtat de el.

34. Atunci un om a tras cu arcul la întîmplare şi a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoşei. Împăratul a zis cărăuşului său: „Întoarce şi scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sunt greu rănit.”

35. Lupta a fost din ce în ce mai crîncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în faţa sirienilor, şi seara a murit. Sîngele a curs din rană înăuntrul carului.

36. La apusul soarelui, s-a strigat prin toată tabăra: „Să plece fiecare în cetatea lui şi să plece fiecare în ţara lui,

37. căci a murit împăratul.” S-au întors la Samaria, şi împăratul a fost îngropat la Samaria.

38. Cînd au spălat carul în iazul Samariei, cîinii au lins sîngele lui Ahab, şi curvele s-au scăldat în el, după* cuvîntul pe care-l spusese יהוה YaHWeH.

39. Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa* de fildeş pe care a zidit-o şi toate cetăţile pe care le-a zidit nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

40. Ahab a adormit cu părinţii săi. Şi în locul lui, a stăpînit fiul său Ahazia.
Iosafat, împăratul lui Iuda

41. Iosafat*, fiul lui Asa, a început să stăpînească peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel.

42. Iosafat era de treizeci şi cinci de ani cînd s-a făcut împărat şi a stăpînit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mama sa se numea Azuba, fata lui Şilhi.

43. El a umblat* în toată calea tatălui său, Asa, şi nu s-a abătut deloc de la ea, făcînd ce este plăcut înaintea lui יהוה YaHWeH. Numai că înălţimile** n-au fost îndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi.

44. Iosafat* a trăit în pace cu împăratul lui Israel.

45. Celelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile şi războaiele lui nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

46. El a scos din ţară pe sodomiţii* care mai rămăseseră de pe vremea tatălui său, Asa.

47. În Edom* nu era împărat pe atunci: cîrmuia un dregător.

48. Iosafat* a** făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur; dar♦ nu s-au dus, căci corăbiile s-au sfărîmat la Eţion-Gheber♦♦.

49. Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: „Vrei ca slujitorii mei să meargă împreună cu ai tăi pe corăbii?” Dar Iosafat n-a voit.

50. Iosafat* a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi, în cetatea tatălui său David. Şi în locul lui a stăpînit fiul său Ioram.

Stăpînirea lui Ahazia

51. Ahazia*, fiul lui Ahab, a început să stăpînească peste Israel la Samaria, în al şaptesprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A stăpînit doi ani peste Israel.

52. El a făcut ce este rău înaintea lui יהוה YaHWeH şi a umblat în calea* tatălui său şi în calea mamei sale şi în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

53. A slujit* lui Baal şi s-a închinat înaintea lui şi a mîniat pe יהוה YaHWeH Eylohim lui Israel, cum făcuse şi tatăl său.